Sunteți pe pagina 1din 17

OLIMPISMUL

VALORI ȘI PRINCIPII FUNDAMENTALE

CURSUL 1_2020
Pierre de Coubertin (1863 - 1937), pedagog şi istoric de origine
franceză, fondator al Jocurilor Olimpice moderne, consideră
"Olimpismul" ca fiind o "doctrină a fraternităţii dintre trup şi suflet".

La începutul secolului XX, Coubertaine a formulat și promovat, o


concepție cu privire la "rolul pe care exerciţiile fizice îl au în
dezvoltarea personalităţii umane".

După părerea lui Coubertaine, olimpismul modern, nu poate fi


înţeles decât în contextul istoric al apariţiei şi evoluţiei lui.

Pierre de Coubertin a considerat că schimbarea raporturilor sociale


ale civilizaţiei de secol XX, presupun un om nou, şi în consecinţă, o
nouă educaţie.
IDEALUL OLIMPIC

Idealul acestei noi educaţii, inspirat de grecescul "kalos kai


aghatos" (om frumos şi bun), a fost promovat sub deviza
creată de Coubertin:

 "Mens fervida in corpore lacertoso" ("Un spirit ardent într-


un corp antrenat"), îndemnul, care parafrazând dictonul lui
Juvenal, care argumenta că exerciţiile fizice pot contribui la
dezvoltarea armonioasă a tinerilor.
PRIN OLIMPISM SE ÎNȚELEGEA

 "o educaţie sportivă generalizată, accesibilă tuturor,


dominată de îndrăzneală virilă şi spirit cavaleresc,
amestecată cu manifestări estetice şi literare, servind ca
motor al vieţii naţiunii şi cămin al vieţii civice
[...]"(Coubertin, P.1918);

 "o alternativă pentru educaţia modernă, incluzând efortul


fizic, şi creaţia artistică, sub toate formele sale de
manifestare".
DEFINIȚII

P. Coubertin (1918), definea olimpismul ca fiind:


"religia energiei, cultul voinţei intens dezvoltate prin
practicarea sporturilor virile, sprijinindu-se pe igienă şi
civism şi fiind înconjurat de artă şi gândire.„

Olimpismul a adus în domeniul sportului, la nivelul


tuturor formelor de practicare, elementul de echilibru, de
temperare, de destindere, de toleranţă, dar şi de educaţie
estetică. J.O. trebuiau să constituie în concepţia sa, o
realizare exemplară a timpurilor moderne, a legăturilor
inseparabile dintre sportul competiţional şi artă.
Bâtlan (2019), consideră olimpismul ca fiind: „ o concepție despre
modul de organizare, dar mai ales de desfășurare a întrecerilor ce
au loc în cadrul manifestărilor sportive olimpice". Ele vizează
norme, reguli obligatorii care reglementează jocurile.
 Termenul de olimpism, desemnează concepția despre cum
trebuie să se desfășoare o întrecere sportivă în spirit olimpic, în
care regulile trebuie respectate.
 Respectarea lor oferă întrecerilor caracterul de sportivitate, de
corectitudine și în special de respect interuman între partenerii
de întrecere (Bâtlan I., 2019, pp. 32 - 33).
 Pornind de la ideile de reformă pedagogică proprii lui
Coubertin, olimpismului i se pot atribuii trei nivele diferite:
istoric, filosofic și pedagogic.
Olimpismul a preluat şi aplicat la scară mondială, ideea
revoluţionară a englezului Thomas Arnold: tânărul îşi
dezvoltă singur propria personalitate cu ajutorul
complexului de valori puse în acţiune prin practicarea
sportului.
În formarea caracterului, un rol primordial îl are:
aprecierea realistă, și obiectivă a propriilor acţiuni;
 a acţiunilor altuia, în contextul întrecerilor, care urmăresc:
 dezvoltarea curajului, prudenţă, încrederea;
 îndoială;
 alteraanţa victoriei şi înfrângerii.
DEVIZA OLIMPICĂ – CITIUS ALLIUS - FORTIUS

Are două mesaje:


 autodepăşire umnană, permanentă pe plan motric;

 dezvoltarea și perfecţionare pe plan moral.

 CITIUS - rapid nu doar în alergare, ci şi în spiritul, care trebuie să


fie promt şi vivace;
 ALTIUS - mai înalt, nu doar în săritură, ci şi în aspiraţiile
individului;
 FORTIUS - nu doar mai puternic pe terenul de sport, dar şi în
viaţă.
SIMBOLISTICA PROMOVATĂ DE OLIMPISM

Simboluri olimpice sunt:


 steagul olimpic;

 flacără olimpică,
 imnul;

 jurământul olimpic.
VALORILE CENTRALE ALE OLIMPISMULUI

LIBERTATE

PACE

CORECTITUDINE
PRIETENIE
Mesajul lui în lume, prin intermediul Mişcării Olimpice

Mesajul lui în lume, răspândit prin intermediul Mişcării


Olimpice, sub forma ideii olimpice, constituie o invitaţie
adresată omenirii, de căutare:
 a idealului dezvoltării armonioase;
 a idealului dezvoltării personalităţii umane;
 a perfecţiunii;
 a reuşitei, în condiţiile respectului reciproc;
 a corectitudinii, a dreptăţii şi a egalităţii.
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE OLIMPISMULUI
1. OLIMPISMUL
 Este o filozofie a vieţii, un ansamblu echilibrat în ceea ce privește calităţile corpului, voinţei şi

spiritului.

2. SCOPUL OLIMPISMULUI
 Sportul să fie în slujba dezvoltării armonioase a umanității în vederea promovării unei societăți

pașnice, preocupate de păstrarea demnității umane.

3. MIȘCAREA OLIMPICĂ
 Este acțiunea universală și permanentă, exercitată sub autoritatea suprema a C.I.O., a tuturor

indivizilor și entităților inspirați de valorile Olimpismului.


 Ea se extinde pe cinci continente.

 Aceasta atinge punctul culminant cu ocazia reunirii sportivilor lumii la marele festival al sportului

reprezentat de Jocurile Olimpice.


 Simbolul sau este constituit de cinci cercuri inlănțuite.
4. PRACTICAREA SPORTULUI ESTE UN DREPT AL OMULUI
 Orice individ trebuie să aiba posibilitatea de a practica sport fară nici
un fel de discriminare și în spirit olimpic, care presupune înțelegere
reciprocă, spirit de prietenie, solidaritate și fair-play.

5. DREPTURI ȘI OBLIGAȚII
 Recunoscând că sportul este practicat în cadrul societății, organizațiile
sportive din cadrul Mișcării Olimpice vor avea drepturile și obligațiile
inerente autonomiei, și anume, libera stabilire și controlul
reglementarilor sportive, definierea structurile lor și guvernanței,
exercitarea dreptului la alegeri libere de orice influență din afara și
responsabilitatea de a veghea la aplicarea principiilor de buna
guvernanță.
6. DISCRIMINAREA
 Orice formă de discriminare față de o țară sau o persoană, din
considerente de rasa, religie, politica, sex sau altele, este
incompatibilă cu apartenența la Mișcarea Olimpică.
7. APARTENENȚA
 Apartenența la Mișcarea Olimpică cere respectarea Chartei
Olimpice și recunoașterea de către C.I.O.
OLIMPISMUL CA VALOARE SPORTIVĂ

Pierre de Coubertin, a susţinut valoarea sportului ca element de


dialog între comunităţi, de promovare a păcii şi de încurajare a
competiţiei corecte dincolo de orice fel de discriminare şi
păcăleală.
Activitatea sportivă este generatoare de valori, de diferite tipuri
(biologice, estetice, etice, psihologice, ect), cărora comunitățile
umane, le acordă prețuire, numeroși indivizi aspirând la ele.
Valorile generate de sport și prin sport, obiectivează esența
umană, favorizând activitatea științifică, teoretică, comunicațional
- gestuală, etic și estetic. (Dragnea A., 2002, p.111).
Olimpismul este o "activitate în care binele, cinstea, onoarea,
demnitatea, etc, se metamorfozează în fayr – play, sau în care frumosul
își găsește obiectivitatea în proporția, armonia, echilibrul, forma
corpului uman la cote din ce în ce mai înalte. (Bâtlan 2019, p.43).

Spectacolele oferite de manifestările olimpice, au creat adevărate


manifestări ale frumosului, sublimului, a perfecțiunii, a îmbinării părții
artistice și creative, spre deliciul spectatorilor.

Grandoarea manifestărilor olimpice, excelența, sublimul,


superlativul, perfecțiunea, observate de către spectatori și realizate de
către sportivi, prezintă o componentă educativă, care influențează
benefic raporturile interumane, printr-o modelare a stărilor afective și
spirituale, ce îmbunătățesc calitatea vieții.
PRINCIPALA VALOARE SPECIFICĂ SPORTULUI
ESTE PERFORMANȚA SPORTIVĂ!

EA SE EXPRIMĂ PRIN RECORDURI, BAREMURI,


PUNCTAJE, CALIFICĂRI, RECUNOAȘTERE PE PLAN
NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL.

DATORITĂ RĂSPÂNDIRII LA NIVEL MONDIAL A


SPORTULUI, VALORILE SALE AU DOBÂNDIT UN
CARACTER UNIVERSAL.