Administrarea medicamentelor

pe cale respiratorie
Reabilitarea respiratorie

2016
Prof. Dr. Gabriela Jimborean
 Administrarea aerosolilor
• Aerosoli - amestec de gaz cu un medicament dispersat în
mici particule
– antibiotice
– antialergice
– bronhodilatatoare
– hemostatice locale
– fluidificante ale secreţiilor bronşice
• Aparate dedicate – utilizează pulverizaţia gazoasă sub
presiune ( aer sau oxigen)
• Debit 1- 10 litri /minut
• Se introduc medicamentele ( dizolvate în apă distilată sau
ser fiziologic) în rezervorul generatorului de aerosoli
• Amboul de utilizare sau racordul la bolnav
– tub pe care bolnavul îl introduce în gură
– prin tuburi nazale uni sau bilaterale
– piese adaptabile la canula traheală posttraheotomie sau IOT
– prin mască de plastic
– prin cortul de oxigen
• Se explică pacientului cum se respiră – inspiraţie prin sondă expir înafara
acestuia ( inspir pe gură, expir pe nas)
• Pacientul va fi aşezat în poziţie şezînd sau semişezînd
• Reglarea generatorului în funcţie de mărimea dorită a particulelor sau
de debit
• Cu cât particulele sunt mai mici cu atît pătrund mai profund (25% se
elimină prin expir, 35% se depune în CRS, 40% pot ajunge la niv.
alveolelor)
Asistentul va întreţine aparatele de aerosoli în stare
curată şi de perfectă funcţionalitate
•Aparatul va fi demontat şi spălat cu apă curată apoi
se va umple rezervorul cu apă distilată şi se va
dispersa în aer sau în chiuvetă (pt. spălarea
rezervorului)
•Amboul se va steriliza prin procede în funcţie de
modul de său de aplicare
 Advantajele administrarii pe
cale inhalatorie a medicatiei
 Substanta activa este intr-un dispozitiv inhalator
 Medicatia se elibereaza/depune la nivelul cailor aeriene
unde sunt receptorii mucoasei musculari sau glandulari
 Necesita cantitati f mici de drog - scad ef adverse
 Nu se absoarbe in circulatia sistemica si nu trece prin
stomac , ap digestiv
 NU are efecte secundare gastrice, osoase, diabet,
nervoase, cardiovasculare sau f.f.f. mici
Efecte secundare – f. f. f. mici,
neglijabile
 Gat uscat sau rosu
 Voce ingrosata sau ragusita
 Bronchospasm
 Nu determina efecte cardiace la dozele
terapeutice!!!

Clatirea gurii dupa fiecare administrare a

oricarui inhaler
Medicatie adm in dispozitive
inhalatoare preumplute
- Bronhodilatoare
- Antiinflamatoare
- Antibiotice
 Bronhodilatatoare
Tip Substante activa Debutul Durata de actiune
actiunii
β-agonisti Salbutamol - Ventolin 3–5 min <6 h

Salmeterol - Serevent 20–30 min <12 h

Formoterol - Foradil 3–10 min <12 h

Indacaterol ONBREZ 3–10 min >24 h

Anticholinergici Ipratropium Atrovent, Ipravent 30–45 min 4–6 h

Aclidinum 30 – 60 min 12 h

Tiotropium 30–60 min > 24 h

Spiriva (Handihaler/ Respimat)
Glycopyrronium (SEEBRI) 5–15 min  24 h

Combinatii Berodual - Ipratropium + fenoterol 20  6h

UlTIBRO 5/15 min  24 h

Glicopironiu + indacaterol
DUAKLIR 5  12
Aclidinum + formoterol
SPIOLTO 5  24
Tiotropium + oladaterol
Cu cat bronhodilatatia este de durata mai lunga cu atat scad efectele hipoxemiei
tranzitorii
Bronhodilatatoare cu actiune rapida dar
de scurta durata
“relievers”
 Beta-agonisti
 Salbutamol, Ventoline
 Fenoterol
 Albuterol
 Terbutaline (Bricanyl®)

 Antimuscarinice
 Ipravent, Atrovent
(Ipratropium bromide)
 BD de lunga durata
Beta agonisti
Formoterol (Atimos®, Foradil®

Oxis®), Pneumera – 12 h
Salmeterol – Serevent – 12 h
Indacaterol – Onbrez – 24h

Anticholinergici
Tiotropium (Handihaler or Respimat)
Glycopironium (Seebri)
 Efectele BDDL in BPOC
 Amelioreaza simptomele
 Amelioreaza VEMS si bronhoconstrictia
 Amelioreaza calitatea vietii si capacitatea de exercitiu
 Scad utilizarea medicatiei de criza
 Amelioreaza starea de sanatate
 Reduc exacerbarile (Spiriva, Symbicort, Onbrez)
 Amelioreaza supravietuirea

Westwood et al. Respir Res 2011, Renard et al. Respir Res 2011, Ronald Dahl, Kian Fan Chung,
Roland Buhl, et al. Thorax 2010 65: 473-479, Magnussen et al,
Am J Respir Crit Care Med 2009;179:A6184, Tashkin DP et al. N Engl J Med 2008;359:1543-1554.,
Source: Chest 2005; 128: 1168–1178, British Thoracic Society , COPD 2010
GOLD COPD 2015
Asocierea beta agonisti cu
anticolinergice de scurta durata

Tratamentul crizei de
astm si a bronhospasmului acut
(astm, BPOC eaxcerbari)

4x 2 pufuri /zi pana la 15/zi

 Asocierea de 2 Bronhodilatatoare
de lunga durata (tratament de fond in
BPOC simptomatic)

 Spiolto
 2 pufuri 2,5 mcgr/2,5 mcrg /zi

 Indacaterol 110mcg
 Glicopironiu – 50mcg  Formoterol 12 mcgr
 Aclidinium 340 micr
1 inhalatie /zi – 1
cps cu dispozitiv 2 x1 inhalatie/zi
breezhaler cu dispozitiv
genuair
 Corticosteroizi inhalatori
Prima linie in astm
Asociati la BD de lunga durata in BCPO sever sau cu exacerbari frecvente
si cu fenotipul overlap!!!!

Preparate doar cu CSI

 Beclometasone. Beclazone®, Becodisks®Clenil
Modulite®, Pulvinal Beclometasone® and
Qvar®.
 Clenil jet - pudra de beclometasone
 Miflasone – en France
BECLOMETHASONE 100, 200, 250,400 mcgr
 Budesonide. Easyhaler Budesonide®,
Pulmicort®.
 Ciclesonide. Alvesco®.
 Fluticasone. Flixotide®.
 Mometasone. Asmanex Twisthaler®.
Preparate combinate
Steroizi + BDLA
 Seretide, Advair - (flucticasone + salmeterol)
 Diskus pdr – 100/50, 250/50, 500/50 mcgr Aerosols –
50/25, 125/25, 250/25
 Symbicort (Budesonide + Formoterol 100/6, 200/6, 400/12)
 Foster (Formoterol 6 microgr/beclometasone 100 microgr–
pudra, aerosoli)
Indicatii
 ASTM sever si BPOC sever
 VEMS <50%
 Exacerbari repetate
 Simptôme semnificative
 Fenotip Astm BPOC
 Dispozitive de inhalatie
1. Inhalatoare dozatoare (MDI metered dose inhaler) "Spray"-
aerosoli
 + spacer
 Fara spacer - RESPIMAT

2. Inhalatoire cu pudra uscata + mecanisme de

micronizare pt o depozitie crescuta periferica la nivel
bronsiolar ( cu doza inclusa sau cu capsula)
3. Nebulizatoare - aerosoli
Clasicul "spray" MDI elibereaza la fiecare apasare o doza fixa de
medicament.
• Adm. corecta - substanta sa ajunga în plamâni.
• Utilizarea incorecta duce la ideea gresita ca spray-ul este
ineficient.
Etapele administrarii corecte a unui puf:
• îndepartarea capacului
• scuturarea spray-ului
• expir profund INSPIR
• pozitionarea spray-ului între buze
• inspir profund simultan cu apasarea o data pe dispozitiv
• mentinerea unei apnei de 10 secunde
• expir lent pe nas
• Clatirea gurii
DMI – spray – urile cu aerosoli necesita
pentru sincronizare si pentru usurinta de a
inhala medicamentul – camera de inhalatie
SPACER ( mai ales la Iresp, copii, varstnici)
 Utilizarea unui “spacer”

Etapele administrarii corecte a spray-ului

prin spacer:
• îndepartarea capacului spray-ului
• scuturarea lui
• adaptarea la spacer
• expir profund, apoi introducerea în gura a celuilalt capat al spacer-ului
• apasarea pe spray (se pot da 2 - 4 pufuri în spacer)
• inspir lent si profund pe gura, expir lent pe nas, de 3-4 ori
Dry powder inhalers DPI – mult mai eficace
Au incorporat microcamera de micronizare, si nu
necesita sincronizarea inspiratiei cu momentul
declasarii

 Turbuhaler
 HandiHaler
 Diskus / Accuhaler
 Breezhaler
 Genuair
 Ghidul de tratament GINA 2015 in ASTMul
adultului

STEP 5

STEP 4

STEP 3 Refer for

PREFERRED STEP 1 STEP 2
CONTROLLER add-on
CHOICE treatment
Med/high e.g.
ICS/LABA anti-IgE
Low dose
Low dose ICS ICS/LABA*

Other Consider low Med/high dose ICS Add tiotropium# Add

Leukotriene receptor antagonists (LTRA)
controller dose ICS Low dose ICS+LTRA High dose ICS tiotropium#
Low dose theophylline*
options (or + theoph*) + LTRA Add low
(or + theoph*) dose OCS

RELIEVER As-needed short-acting beta2-agonist (SABA) As-needed SABA or

low dose ICS/formoterol**

*For children 6-11 years, theophylline is not recommended, and preferred Step 3 is medium dose ICS
**For patients prescribed BDP/formoterol or BUD/formoterol maintenance and reliever therapy
# Tiotropium by soft-mist inhaler is indicated as add-on treatment for patients with a history of exacerbations;
it is not indicated in children <18 years.

GINA 2015, Box 3-5, Steps 4 and 5 © Global Initiative for Asthma
Tratamentul BPOC ȋn funcţie de fenotip

BPOC stabil Overlap Exacerbare in Exacerbare in

fara exacerbari BPOC pred BPOC pred
BPOC + ASTM bronsitic
emfizematos
Bronhodilatatoare

Corticoizi inh.

Muc/NAC

Roflumilast

Antibiotics

Miravitlles et al. ERJ 2013; 41: 1252-56

 Tobramicin Inhalator
Bronsiectaziile inf cu Pseudomonas si in
mucoviscidoza

25 Presentation Title
REABILITAREA
RESPIRATORIE

26 Presentation Title
Reabilitarea respiratorie
 Cine beneficiază de programele
de recuperare respiratorie ? [rec 1B)

• Boli obstructive • TBC şi Sindroame postTBC

– BPOC • Alte
– Astm bronşic – Obezitate
– Bronşiolita obliterantă – Apneea in somn
– Bronşiectaziile – Inainte si dupa chirugia
– Mucoviscidoza toracică, transplant
• Boli Interstiţiale – CancerBP
• Fibroze difuze • Boli neuromusculare
• Colagenoze
– B Parkinson
• Pneumoconioze
• Sarcoidoza – SLA, Postpolio
• Boli ale cutiei toracice – Disfuncţii diafragmatice
• Cifoscolioza
• Spondilita anchilopoetică
Ries AL, Bauldoff GS, Carlin BW, Casaburi R, Emery CF, Mahler DA, Make B, Rochester CL, Zuwallack R, Herrerias C. Pulmonary Rehabilitation:
Joint ACCP/AACVPR Evidence-Based Clinical Practice Guidelines. Chest 2007 May;131(5 Suppl):4S-42S
Powerpoint Templates
Bartolome R. Celli, MD • Richard L. ZuWallack - PULMONARY REHABILITATION, cap 94, in in Murray and Nadel Respiratory Page 28
Pulmonary Rehabilitation Sat Sharma, Rene Cailliet,online, Updated: Jul 16, 2012
 De ce este necesara RR in bolile respiratorii
(BPOC, fibroze, astm, bronsiectazii, TBC, cc)
• Scaderea capacitatii de efort si efort respirator de repaos ↑ prin boala
respiratorie dar si Scaderea masei musculare prin:
– Hipoxemie + Inflamaţia sistemică

– Fumat, expunere profesionala la noxe frecvent

– Decondiţionare

– Deficit de aport caloric/proteic prin depresie, fumat şi malnutriţie

– +/-Miopatie steroidică

– Hiperinflaţie/hipoventilatie →Oboseala diafragm

– Efectul medicaţiei şi spitalizărilor

– Disfuncţia psihosocială

– Comorbiditati CV, DZ, SNC

 RR = mijloc de tratament
nonfarmacologic asociat trat
farmacologic
+ alocare de fonduri pentru Spitale
centrele de RR
de către MS şi CJAS + compensare!!
Programe
Camere, centre – ambulator si spital
Dispozitive
Personal - BKineto

1. 2005 Pulmonary Rehabilitation in COPD T Troosters, R Casaburi, R Gosselink, M Decramer Am J of Resp Crit Care Med Vol 172. pp. 19-38]
.2. Pulmonary Rehabilitation Guidelines Panel, ACCPand American Association of Cardiovascular and Pulmonary Rehabilitation.
Powerpoint Templates
Pulmonary rehabilitation: joint ACCP/AACVPR evidence-based guidelines. Chest 1997;112:1363–1396
Page 30
3. Salman GF, Mosier MC, Beasley BW, Calkins DR. Rehabilitation for patients with chronic obstructive pulmonary disease. ;:–221
 Efectele benefice - RR
• ↑↑↑ capacităţii de efort
• ↓↓↓ dispneei şi a decondiţionării
Creşterea
• ↑↑↑ performanţei muşchilor periferici
calităţii vieţii
• Reducerea rigidităţii cutiei toracice
• Îmbunătăţirea autoîngrijirii
• ↓↓↓ exacerbărilor şi spitalizării, costuri
Creşterea
• ↑↑↑ tonusului psihic şi ↓↓↓ anxietăţii
supravieţuirii
• Ameliorarea condiţionării cordului
• ↑↑↑ aderenţei la tratamentul medical
• Pierdere în greutate
• ↑↑↑ procentului de renunţare la fumat
• Ameliorarea apneeiPowerpoint
în somnTemplates Page 31
Componentele RR
• Educaţia medicală
• Consiliere pt. renunţarea la fumat
• Consiliere pt. optimizarea tratamentului

• Antrenamentul fizic
– Gimnastică respiratorie şi generală (rec gr A)
– Exerciţii de mers, covor rulant sau bicicletă
– Stimularea tusei şi expectoraţiei, drenaj postural
– Relaxare, posturare

• Consiliere nutriţională
• Terapie ocupaţională
Powerpoint Templates
Page 32
• Suport psihologic şi social
 Echipa RR
Echipa RR
• Pacient +
Medic pneumolog+ Fizioterapeut
Psiholog
Fizioterapeut Specialist
Pneumolog Asistent medical EFR
Cardiolog
Pacient

Dietetician Asistent
social

Powerpoint Templates
Page 33
 Unde se desfăşoară RR ?
• Iniţial în spital
– la începutul programului
– la toţi pacienţii
• Ulterior în ambulator în centre specializate – 12 săpt
• Ulterior la domiciliu - programe de lungă durată cu

automanagement
• Alegerea programului pe baza
– Accesibilităţii
– Decontării de CJAS
– Preferinţei pacientului
– Eficacităţii scontate
Strijbos JH, Postma DS, van Altena R, Gimeno F, Koeter GH. A comparison between an outpatient hospital-based pulmonary rehabilitation program and

a home-care pulmonary rehabilitation program in patients with COPD: a follow-up of 18 months. Chest 1996;109:366–372
Powerpoint Templates
Page 34
 Durata programului de RR

• 3-5 şedinţe/săptămână
• 20-45 min./şedinţă
sau repetare 2-3 min
• 12 săptămâni
• continuarea acestora indefinit datorită beneficiilor
deosebite pe termen lung → 1 - 1,5 ani (mai mari ca şi la
programele de scurtă durată)

Powerpoint Templates
Page 35
 Exerciţiul fizic
• Se adaptează limitării impuse de boală + comorbidităţi
• Evaluarea riscului activităţii fizice în cadrul RR
(test de efort cardiorespirator)
• Supravegherea permanentă
– Apariţia sau creşterea dispneei, disconfort
– Apariţia respiraţiei zgomotoase
– Tahipnee > 3o respiraţii/minut
– Tahicardie - ritmul cardiac > 11o-12o b/min
– Aritmii – palpare, ascultare , EKG, Holter
– Dureri toracice constrictive, presiune presternală
Suplimentare cu O2
Physical activity in chronic respiratory conditions, Assessing risks for physical activity clearance and prescription
Jamie F. Burr, Warren Davidson, Roy J. Shephard, Neil Eves – Canadian Family Physician, 2012 - vol 58, nr 7, 761 - 764
Powerpoint Templates
Page 36
 Exerciţiul fizic
– Creste anduranţa la efort
– Uşurează autoîngrijirea
– ↓dispneea, hiperinflaţia la efort , ↓depresia, creşte apetitul

• Membrele superioare (greutăţi uşoare, benzi elastice)

• Membrele inferioare (greutăţi mai mari, bicicletă)
• Pentru trunchi şi cap
Exerciţiile de antrenament dozat:
• Creşterea graduală a intensităţii şi duratei exerciţiului
– bicicleta ergometrice sau a covorului rulant
– ergometru pentru membrele superioare şi inferioare,
antrenamentul cu greutăţi
– antrenament în piscină
– urcare de scări

Powerpoint Templates
Page 37
Gimnastica corectoare a
posturii – creşte
flexibilitatea si
capacitatea ventilatorie a
cavitatii toracice

Powerpoint Templates
Goiz Duran 1974
Page 39
 Exerciţii de respiraţie
Tehnici de respiraţie - îmbunătăţirea puterii m. respiratori
– cu rezistenţă la inspir şi la expir „flutter valve ”
– cu buzele pensate ↑ P expiratorii şi ↓hiperinflaţiei

prin evitarea colapsului br. spre sfârşitul expirului

Respiraţie abdominală, poziţia aplecat anterior

Respiraţia lentă şi profundă cu ↑ VC
Exerciţii pt.↑ clearance-ului mucociliar, tuse
Drenaj postural, percuţie
bronşiectazii şi FC
1. Vogiatzis I, Terzis G, Nanas S, Stratakos G - Skeletal muscle adaptations to interval training in patients with advanced COPD.
Chest 2005;128:3838–3845
2. Pulmonary Rehabilitation Guidelines Panel, ACCPand American Association of Cardiovascular and Pulmonary Rehabilitation.
Powerpoint Templates
Pulmonary rehabilitation: joint ACCP/AACVPR evidence-based guidelines. Chest 1997;112:1363–1396
Page 40
 Suportul psihosocial

• Asigurat de întreaga echipă de

specialişti şi de către familie
• Asigurarea suportului psiho –social
– Ajută pacientul
• să facă faţă bolii
• să - şi poată combate stress-ul
• să înveţe manopere de relaxare şi de
învăţare a conservării energiei în timpul
activităţilor zilnice
– Să - şi crească autoeficacitatea

Agle DP, Baum GL. Psychosocial aspects of chronic obstructive pulmonary disease. Med Clin North Am 1977;61:749–758;

Powerpoint Templates
Renfroe KL. Effect of progressive relaxation on dyspnea and state anxiety in patients with chronic obstructive pulmonary disease. Heart Lung 1988;17:408–41
Page 41
 Consiliere nutriţională

• ↓IMC → prognostic sever în BPOC [2] scăderea funcției

pulmonare și creşterea riscului de mortalitate [3]
• Obezitatea → SASO, hipoventilatie, sedentarism
Consilierea - pacienţii cu denutriţie sau obezi
• Corectarea deficitele de masticaţie
• Mese mici şi frecvente
• Suplimentarea raţiei calorice cu 30% în paralel cu
exerciţiile fizice (poate ↑ performanţa musculară şi
toleranţa la effort) [1]
• La obezi - slăbirea controlată, lentă
1. Laaban JP – Bronchopneumopathies chroniques obstructives: Nutrition, Margaux Oranges,2003, 541 – 548
Powerpoint Templates
2. Celli BR, Cote CG, Marin JM et al - The BMI, airflow obstruction, dyspnea, and exercise capacity index inCOPD. N Engl J Med 2004;350:1005–1012
3. Jones RL, Nzekwu M M, Mary-Magdalene - The Effects of Body Mass Index on Lung VolumesCHEST sept 2006, 130&3, 827 – 833
;
Page 42
 Contraindicaţiile RR
• CPC decompensat, ICC severă
• Angină instab.,IMA, hepatopatii, I. renală, neo st.IV
• Condiţii neuropsihice grave (demenţă), boli acute
• Artrite în faza dureroasă
• Hipoxemie severă de efort ce nu se compensează
la O2
• FEV1 sub 20% (relativă); Hipercapnie
• Hemoptiziile repetate
• Stările febrile
Evaluare atentă înainte de
RR şi în timpul RR (clinică, investigaţii)
Powerpoint Templates
Page 43
Educaţia şi informarea pacientului
– Reducerea factorilor de risc (informaţii despre boală)
– Instrucţiuni privind utilizarea inhalatoarelor
Recunoaşterea şi managementul exacerbărilor
– Strategii pt. ↓ dispneei – exerciţiu fizic, gimnastică
respiratorie, exerciţii de tuse, imp. RR
– Automanagement
• ↑ încrederii în tratament, ↓depresiei
• Combaterea stării de dependenţă economică şi socială a a
pacientului respirator cronic cu disabilitate
– Informaţii despre complicaţii
– Informaţii despre oxigenoterapie
– Consilierea pacientului in faza terminala
www.ginasthma.org/uploads/users/files/GINA_Report_2011.pdf
GOLD 2011 Powerpoint Templates
Page 44
Informarea pacienţilor privind efectele dăunătoare ale
tabagismului
• Determina BPOC, cancer bronhopulmonar si alte cancere
• Favorizează infecţiile + TBC
• Agraveaza astmul bronsic si apneea in somn
• Asupra altor aparate
• Cardiovascular (risc pt. accidente vasculare mai ales la nivelul cordului – IM,
SNC – atacuri ischemice, arteriopatii priferice)
• Ap. renal - cancer vezical
• Favorizează ulcerul g – duodenal
• Scade hematopoeza
• Favorizează cataracta
• Favorizează fenomenele autoimune
• Scade potenţa, libidoul
• Tulburări menstruale, Sterilitate, naşteri premature, avorturi
• Degradarea dinţilor, stomatită
• Oboseală musculară
• Depresie
• Riduri, halenă +Cost ridicat
• Favorizează alte adicţii – alcoolism, droguri
Consiliere antifumat
Tot personalul medical:
– Profilaxie şi consiliere pentru renunţarea la fumat
– Informarea privind efectele nocive ale fumatului
– Sfatul minimal ( 1 – 3 minute) repetat
În centre cu competenţă
• Medicaţie antagonistă şi de reducere a sevrajului
– Plasturi cu nicotină, gumă
• Scade efectele somatice ale sevrajului
• Nu scade dorinţa de a fuma, pacientul trebuie să fie foarte motivat
• Efecte negative ale nicotinei - cardiovasculare
– Zyban - Bupropion
– Champix - Vareniclina Scad dependenţa şi efectele sevrajului

Powerpoint Templates
Page 46
 Ingrijirea pacientilor respiratori in CLINICA
Pneumologie
Asigurarea condiţiilor de mediu
 Saloane luminate, bine ventilate (se deschid geamurile de mai
multe ori pe zi), 21 grade dar nu supraîncălzite
 Terase sau spaţiu pentru aeroterapie şi mişcare (cresc ventilaţia,
cresc capacitatea de fort, cresc tonusul muscular şi psihic)
 Izolatoare pt pacienţii cu sputa fetidă şi pentru cei cu contagiune
mare (saloane separate pt TBC, dar se permite acelaşi pavilion).
Contagiune în TBc este mult mai mică decât în viroze si necesita
contact prelungit (zile) si f strans
 Pacienţii cu imunodepresie - HIV, DZ, transplante să fie cât mai
mult protejaţi de pacienţii contagioşi
 Mobilier simplu, să permită dezinfecţia curentă şi terminală, cu
materiale umede (să nu ridice praful)
 Îngrijiri generale
 Poziţie semişezândă pentru combaterea dispneei (ortopnee),
semidecubit lateral pentru favorizarea expectoraţiei
 Drenaj postural – pacientul va lua poziţia optimă care îi
favorizează drenajul secreţiilor + schimbarea frecventă a poziţiei
pt asigurarea drenajului secreţiilor, prevenirea stazei şi a
suprainfecţiei secreţiilor br. ( TAPOTAJ toracic ) nu în hemoptizii
 Repaus absolut pentru complicaţii:
 hemoptizie
 embolie pulmonară
 insuficienţă respiratorie manifestă
 Decubit pe partea sănătoasă în pleureziile uscate
 Decubit pe partea bolnavă în pleureziile
exudative (pentru a elibera plămânul sănătos şi a
combate apariţia insuficienţei resp)
 Schimbarea frecventă a lenjeriei de corp pentru
pacienţii care transpiră pentru prevenirea
iritaţiilor, escare, intertrigo
Supravegherea zilnică şi raportare scrisă şi
directă medicului
Volumul şi aspectul calitativ al produselor eliminate de pacient
(evaluază evoluţia sub tratament sau complicaţii)
 Spută
 Asigurarea de recipiente (scuipătoare) pacienţilor care
expectorează – se vor schimba frecvent
 Pacienţii încurajaţi să tuşească pentru a se asigura
eliminarea secreţiilor
 Transpiraţii
 Diureză
 Scaun
 Lichid pleural
 Secreţii din plăgi
Aparatele de drenaj pleural
 Supravegherea zilnică
 TA
 Puls
 Temperatura – cu notarea evoluţie diurne în FO
 Respiraţii/minut
 Simptome evocatoare de complicaţii ale bolilor pulmonare
 Condiţia psihică – se asigură un climat de încredere şi optimism
 Planul de explorări şi de îngrijire
 Apariţia efectelor secundare ale medicaţiei
 greţuri, vărsături, febră, icter, reacţii alergice (erupţii, rush), şoc
(tahicardie, hipotensiune), dureri epigastrice, ameţeli, acufene,
parestezii
 Educaţie sanitară pt. pacienţi şi aparţinători
 Combaterea alcoolism cr. şi a tabagism cronic
 Alimentaţia pacienţilor
 Alimentaţia corespunzătoare afecţiunilor
 Hidratarea corespunzătoare pentru scăderea vîscozităţii sputei
 Supravegherea bilanţului hidric
 Alimentaţie hipercalorică la cei caşectici ( mai ales în TBC şi
neoplasme)
 Alimentaţie hiposodată la cei cu HTA, boli cardiovasculare,
tratament cortizonic, edeme
 Alimentaţie bogată în proteine şi vitamine în general
 Alimentaţie săracă în glucide la cei cu BPOC
 Alimentaţie semilichidă/lichidă la cei cu tulburări de deglutiţie
 Dieta va fi stabilită la recomandarea medicului şi cu concursul
asistentei dieteticiane