Aparatul respirator elemente

de anatomie integrată,
patofiziologie
Prof. hab. Dr. Gabriela Jimborean
Respiratia – functie de nutritie ce realizeaza
asigurarea O2 la nivel celular si
indepartarea CO2 rezultat din metabolism

3 componente:

• Resp.externă - aparatul toracopulmonar

• Transportul gazelor sanguine - ap. cardiovascular şi sânge

• Resp.internă tisulară - schimburile între interstiţii şi celule

Aparatul respirator

Căi resp. superioare

• Cavitatea nazală
• Cavitatea bucală
• Faringe
• Laringe
• Trahee
• Căi resp. inferioare
• Bronşiile extrapulmonare, intrapulmonare, bronşiolele
• Zonele de schimb gazos - canalele şi sacii
alveolari

Cea mai mare parte a ap. respirator - in cutia toracica

 Cutia toracică
 Scheletul osos – coloana dorsală,

coaste, stern, art sternoclaviculare

 Ţesuturile moi din jur
 M. respiratori (diafragm, intercostali, scaleni SCM,

drepti abdominali, pectorali)

 M.ai posturii, oblici
 tesutul subcutanat, pielea
 glanda mamară

 Organele din torace

 Conţinutul cavităţii toracice
 2 plămâni (+ pleure)
 Mediastinul = spaţiul dintre plămâni:
 Traheea intratoracică, bifurcaţia traheei + bronşiile
 Esofagul
 Inima învelită în pericard
 Vasele mari:
 Artera Aortă (Ao) + ramurile toracice
 Artera Pulmonară (AP) comună şi AP dreaptă şi stângă
 4 Vene pulmonare
 V cava superioară şi inferioară
 Nervii scheletici
 Nervii vegetativi – formează plexuri
 Ţesut gras, ţesut conjunctiv
 Ggl. limfatici + vase limfatice, canalul toracic (marele colector limfatic
stg.), ductul limfatic drept
 Timusul – bine dezvoltat la copii, rudiment la adulţi
 Cutia toracică – schelet osos
Forma, Integritatea şi mobilitatea cutiei toracice = indispensabile
ventilaţiei
Modificările cutiei toracice = disfuncţii ventilatorii restrictive DVR
 Tulb. Resp. produse de modificările cutiei
toracice
1) Reducerea volumului si mobilităţii cutiei toracice, compresiuni
pulmonare + DISFUN CTIE VENTILATORIE RESTRICTIVA
Perete
–Rahitism, osteomalacie, TBC, TU, cifoscolioza
–Spondilita anchilopoetică, poliartroza
–Scleroza cartilajelor - scade elasticitatea cutiei toracice
Plaman + pleura
–Fibrozele pulmonare extinse, rezectii
–Colecţii pleurale, PTX
–Pahipleurite, simfizele pleurale extinse
Extratoracice
–Meteorismul, ascita, obezitatea, sarcina, TU

2) DVR ȘI HIPOVENTILAȚIE ALVEOLARĂ:

•Afecţiuni m respiratori - miozitele şi miodistrofiile
•Leziunile medulare cervicale, ale N. frenici – pareze D
Scoliză şi cifoză angulară în Morbul
Pott TBC OA
Cifoscolioză după Morb Pott (TB osteoarticulară
a col. vertebrale)
Scolioză
dextroconvexă

Scolioză dextroconcavă
+ cifoză dorsală
Morbul Pott – TBC coloanei
Coloana rigidă de “bambus” din spondilita
ankilopoetică
Torace aplatizat,
rigid

Torace emfizematos
Plastron toracopleural după
toracoplastie
Căile respiratorii superioare
CAVITATEA” NAZALĂ
 Rol de transport al aerului
 Rol olfactiv
 Rol de protecţie
 Rol de apărare
 Condiţionează aerul inspirat
 Reţine particulele mari
 Clearence (mucoasă cu cili) duce particulele depuse pe
mucus în faringe de unde vor fi înghiţite
 Obstrucţia nazală (rinită alergică, adenoidită,
deviaţie severă de sept, rinită hipetrofică, etc. )
favorizează afecţiunile alergice şi inflamatorii,
infecţii ale CRI
 Laringele
9 cartilaje
•tiroid, cricoid, epiglotă
•3 perechi: aritenoide, corniculate, cuneiforme
•Ligamente, muschi
•Corzi vocale – Glota

Funcţii
•Transportă aerul în trahee
•Mucoasa apără şi filtrează aerul
•Rol în fonaţie
•Apără pătrunderea corpilor străini în trahee
Atrofia și pareza CV Papilom CV dr.
stg și a aritenoidului
stg
Polip CV dr.

Edem laringian

Infiltrația CV dr. TB, TU

TBC laringian
– necesita biopsie
 Traheea
Anterior
 Tub cilindric, 13 – 18 cm, median, aşezată înaintea esofagului
 Are 15-20 inele cartilaginoase, de 3-4/1mm; semilunare
incomplete (lipsesc post) – menţin permeabile CRI
 Se bifurcă în 2 br. Principale „pintene traheal, carina” (reper)

Roluri
 Susţine arborele bronşic
 Asigură diviziunea în bronşii principale stg. Și dr.
 Transportă aerul în bronşii şi plămâni
 Mucoasa apără şi filtrează aerul – clearance muco - ciliar
 Rol în reflexul de tuse
 Permite deglutiţia (peretele posterior membranos)
Traheea
 Anterior

Bronhoscopie - Aspectul normal al traheei

Compresii traheale
Compresie traheală prin
guşă gigantă

ggl
Burjoni şi membrane
TBC, TU suprainfectat,
aspergiloză ?

Compresii traheale
Instalare de stent

Burjoni proliferativi
traheali
 Plă mâ nii
• Fiecare plămân este conic cu:
• Apex
• Bază
• Margini
• 2 Suprafeţe
• Apex
• Rotunjit, se întinde până la gât
ridicându-se 2,5 – 4 cm ˃ nivelul
art costosternale
• Bazele, concave, pe diafragme
A.) Spaţiile aeriene intrapulmonare

1) căi de conducere
- bronşii lobare, segmentare,
subsegmentare
- bronşiole lobulare, terminale
2) zona de tranziţie - bronşiole
respiratorii
3) zone de schimb gazos - canale şi saci
alveolari
B.) Interstiţiul pulmonar
• Hilii
•Arteră Pulmonară
•Bronşie lobară
•2 Vene pulmonare
•Artere şi vene bronşice
•Plexuri nervoase
•Vase limfatice
•Ggl peribronşici
Hilul dr. în spatele VCS, AD
Hilul stg. – sub arcul aortei şi în faţa
Ao descendente şi a N frenic
Scizuri, lobi
Suprafaţa plămânilor netedă strălucitoare, marcată
de arii poliedrice - lobulii
 Br. - posterior
Artera - superior
VV pulm - inferior
Hilii
– Arteră Pulmonară
– Bronşie lobara
– 2 Vene pulmonare
– Artere şi vene bronşice
– Plexuri pulmonare nervoase
– Vase limfatice
– Ggl peribronşici
Hilul dr în spatele VCS şi a AD sub V azigos
Hilul stg – sub arcul aortei şi în faţa aortei
descendente şi a N frenic
 Segmentaţia plămânului
Plămân drept
Lob superior
1.segm. apical
2.segm. posterior-dorsal
3.segm. anterior -ventral
+/-segment extern-axilar
Lob mediu
4.segm. postero - extern
5.segm.antero - intern
Lob inferior
6.segm. apical -Fowler(l.Nelson)
7.segm. intern - paracardiac
8.segm anterior -ventral
9.segm.lateral - extern
10.segm.posterior - dorsal
Plămân stg
Lob superior
1.segm. apical
2.segm. posterior Culmen
3.segm. anterior
4.segm. extern - superior. lingular
5.segm. intern - inf.lingular
Lob inferior
6.segm. apical - Fowler
7.segm. intern paracardiac(+/-)
8.segm. anterior - ventral
9.segm. lateral - extern
10.segm. posterior - dorsal
SEgmentele pulmonare
 Plă mâ nii acoperiți de pleure
• Sub seroasa pleurala - țesut conjunctiv
aflat în conexiune cu tes. Conjunctiv
peribronhovascular = schelet conjunctiv al
plamanului
• Permite acțiunea plamanului ca o unitate
în timpul ventilației
• Se împarte în 3 lobi la dr. Și 2 la stg
• Apoi segmente
• Lobuli
• Acini

Modelul Lobulului
secundar
Spațiile interstițiale largite cu edem + pleurezie
bilaterală ( transudat) Linii Kerley ( transudat
interstițial)

Urma spațiilor interlobulare lărgite de

edemul interstițial din Ivstg.
1.BRONSIILE -mucoasa bronşică
-glandele bronşice
-ţesutul de susţinere
• Mucoasa bronşică
-epiteliu cilindric, pseudostratificat până la bronşiole Terminale
-epit. cubic în zona de tranziţie - bronşiole Respiratorii
*celule ciliate - rol în clearance -ul mucociliar
*celule neciliate
-celule prod. de mucus"goblet "
-celule neurosecretorii -Kultchitsky cromafine APUD
-celule Clara - rol în elab. surfactantului şi rol de cel. reparatorii
-celule bazale - cel. reparatorii
• Glandele bronşice - în submucoasă şi peribronşie
-au cel. mucoase,seroase,canal colector
• Ţesut de susţinere
• *cartilajul (împreună cu ţesut fibros)
- arc complet - trahee şi br. principale
- fragmente cartilaginoase - br lobare
- elemente fibro-cartilaginoase - până la br. supralobulară
Br. lobulare, resp. şi terminale nu au cartilaj - membranoase
• *reţeaua elastică - groasă în trahee şi br. mari
- fibre elastice + musculare în bronşii mici şi bronşiole
• *ţesutul conjunctiv - în continuitate dintr-un segment în altul

= explică complianţa pulmonară faţă de modificările de volum

Structura că ilor aeriene
Diviziunile - Căilor de conducere
Bronşii primitive 1
Bronşii lobare 2
Bronşii segmentare 3
Bronşii subsegmentare – ord 4-5

Bronşiolă lobulare (2 mm)

Bronşiolă terminale – mai multe (2-4) într-un
lobul ( începe ACINUL)
Lobul

ACIN

ACIN

LOBUL
Lobul secundar – are mai
multi acini (acinul incepe de
la BT)
Emfizem centrolobular
 Bariera aer- sânge = MAC
1.Film de surfactant
3 4
2. Prelungiri citoplasma P
tip I
2 5
3. MB subepitelială alveol
4. MB subendot capilară
1
5 Celulele endoteliale

SURFACTANT - complex de lipide şi

proteine;
asigură plămânului stabilitatea mecanică şi
menţinerea beanţei alv. = tensioactiv
MAC
 Alveola – MAC - capilare

MAC

Spaţiu septal

ALVEOLA
 Pleurele
• fiecare plămân are 2 foiţe pleurale
una în continuarea celeilalte

• pleura dreaptă nu comunică cu cea

stângă

• cele 2 foiţe (pleura parietală şi

pleura viscerală) delimitează câte o
cavitate - cavitatea pleurală
(dr si stg)

Proiecţia plămânilor diferă de cea a

recesurilor pe care le ocupă numai
în inspir (şi atunci există un spaţiu
complementar)
 Pleura
• se aplică prin fascia endotoracica
pe peretele cutiei toracice şi pe diafragm

• cupola pleurală
– acoperă vârful plămânului şi ajunge la baza gâtului în fosa supraclaviculară, la 2-
3 cm deasupra claviculei
– raporturi : muşchii scaleni, ggl stelat,N. frenic, N.recurent,N.vag, plexul brahial,
vasele subclaviculare
• trece de pe un perete pe altul şi
formează recesurile pleurale:
- costomediastinale ant./ post.
- costodiafragmatice
- cupola pleurală
Fascia endotoracică
Coaste
Şanţ subcostal - VAN – Venă, arteră, nerv
Muşchi IC int,
ext
 Funcţia pleurelor şi a spaţiului pleural
1. Controlul volumului şi compoziţiei lichidului pleural - asigură cuplarea mecanică a
plămânului la peretele toracic

2. Asigura “vidul pleural” - pres negativa + mişcările plămânilor alături de peretele toracic

3. Pleura viscerală asigură suport mecanic pt. plămân: contribuie la det. formei
plămânului + la limitarea expansiunii lui

4. Spaţiul pleural = spaţiu „ tampon” , spaţiu de siguranţă şi protecţie împotriva

dezvoltării edemului alveolar în condiţiile ↑P hidrostatice sau ↑ permeabilităţii
capilare interstiţiale (hidrotoracele în IC Vstg reflectă mişcarea edemului unde efectele
edemului asupra funcţiei respiratorii sunt mult mai mici)

5. Celulele mezoteliale au funcţie metabolică: pot secreta componente macromoleculare

ale matricei extracelulare, substanţe fibrinolitice şi factori chemotactici ai neutrofilelor

Mediastinul
Med anterior
Mediastin anterior - Timus, ggl

Nonvascular Mediastinal Masses

Marilyn J. Siegel and Valerie Niehe
Mallinckrodt Institute of Radiology, St. Louis, MO and the Medical
Centre Haaglanden in the Hague, the Netherlands
Limfom – H sau NH

Nonvascular Mediastinal Masses

Marilyn J. Siegel and Valerie Niehe
Mallinckrodt Institute of Radiology, St. Louis, MO and the Medical Centre
Haaglanden in the Hague, the Netherlands
Limfomul H
• adenopatii policiclice gigante – hilare, mediast
supraclav, axilare sau abdominale
• s. de impregnare “neoplazică”:
• slăbire importantă, paloare, inapetenţă
• febră ondulantă, prurit, dureri osoase
• IDR2PPD negativ
• leucocitoză cu limfopenie şi eozinofilie
• biopsia MO şi ggl periferici
celule Sternberg Reed
• CT şi echografie abdominală
 Adenopatii BE /MA, gușă plonjantă,
timom
• Mediastinal compresion
• VCSup – cianosis, cephalic edema
• Esofagus – disfagia
• Parezis - N. recurent ( disphonia)
• CT + contrast or PET – CT , MRN, cervical US
• Mediastinoscopy
• EBUS – EndoBronchial UltraSound
• Toracoscopy - VATS
• Surgical Toracotomy
Gusa plonjanta/tumorile
tiroidiene
GGl , mase TU – EBUS - TBNA

GGl de biopsat

Ac de punctie in
ggl. prin EBUS
EndoBronchial UltraSound-Guided
Transbronchial Needle Aspiration of
Lymph Nodes
TBNA prin EBUS
EBUS
Conventional
mediastinoscopy

Extended mediastinoscopy
 Vascularizaţia
plă mâ nilor – circulaţia funcţională
Artera pulmonară aduce sânge venos (CO2) la plămâni – Pres. de 6 – 10 x mai mică decît în
circulaţia sistemică
• Ramuri ce însoţesc bronşiile
• Formează o reţea capilară largă în pereţii alv.
• Are media mai subţire
Capilarele pulmonare - plexuri imediat sub epiteliul alveolar în pereţii şi în septele interalv
Venulele pulm încep din capilare, trec prin septele interlobulare indepedent de arteriole şi
bronşii
Venele mari --- hil → A stg. duc sg oxigenat (O2) în circ sistemică
 Vascularizaţia nutritivă
Art bronşice - circulaţia nutritivă a plămânilor ( 1% din sg. destinat plămânilor)
• derivă din Ao toracică şi A toracică internă se distribuie ggl. peribronşici, apoi
însoţesc bronşiile (ajung doar la br. Respiratorii) – formează un plex capilar
peribronşic ( în musculară şi în mucoasa br.)
• Nu asigură nutriţia parench pr. zis (asigurată de vase circ. funcţionale)
• Comunică cu micile vene ce se termină în venele pulmonare
• Alte A trec în ţes. Interlobular şi se termină în venele bronşice
• Alte ram. Art. trec la suprafaţa plămânului – formează o reţea pt. pleură
Venele bronşice
- din reţeaua subpleurală
- din stroma pulmonară (interlobular)
- din reţeaua din jururl bronşiolelor
- se termină în V azigos
 Inervaţia plămânului
Prin plexurile pulmonare = N vegetativi: OLODATEROL+
TIOTROPIUM
 Simpatici Medicatia este de tip
 efect vasoconstrictor simpatomimetic
( beta 2 agonisti = pt
 efect bronhodilatator receptorii simpatici de tip
Beta)
 Vagali: SALBUTAMOL
 Efect pe muşchiul bronşic - bronhoconstrictor
 Efect pe glande bronşice - secreţie mucoasă

Tiotropium SPIRIVA
Anomalii de dezvoltare/vascularizatie
• Agenezie
• Hipoplazie – s scimitar
• Chisturi aeriene congenitale
• Emfizem lobar congenital
• Hamartoame
• Malformatii arteriovenoase
• Sechestratii pulmonare
Atrezie pulmonară LSdr. , hipoplazie LM
LID, fibrotorace dr., scolioză
dextroconcavă
 Malformatii ale cailor aeriene

– Traheomegalia Mounier Kuhn

– Agenezie
– Bronsia traheala
– Stricturi traheale
– Anomalii de desprindere
– Diverticuli
– Fistula traheo - esofagiana
 Symptoms of tracheal stenosis
• Noisy breathing (stridor) • Rgr
• Recurring pneumonia • CT , RMN
• Wheezing • Virtual and real
• Cyanosis bronchoscopy
• Apnea
• Chest congestion • Tratament
– Dilatation
– Stent
– Resection and primary
anastomosis
Chiste aeriene
Bronchogenic cyst
 Sechestratia pulmonară
• Țesut aberant pulmonar ce nu are conexiune normala cu
arborele bronsic sau vascular
• Vascularizatia provine din sistemul arterial sistemic al
marii circulatii, aorta toracica, iar venele se dreneaza in
vena azygos, vemnele pulmonare sau VCI
 E. centrilobular (zone sup),
BPOC= E.panlobular (zone inf.)
Bronsita cronica +
emfizem
normal

Emfizem
BE
PN
Pneumonii
Exudat intraalv.
leucocitar

Pn interstitială
 Pathogenesis of Influenza A virus infection in swine
•20-Feb-2015 (1 years 7 months 12 days ago)Susan E. Detmer
BPN
TBc cu cazeificare (dar si Histoplasmoza,
criptococoza, cocidioidomicoză )
Colagenoză
Hemotorace , empiem
TEP
Infarct pulmonar
Tromembol în Art.
Tromb. În curs de
organizare
CC epidermoid

Mezoteliom
Small CC “oat cell” – CC
microcelular
cu celule in boabe de ovaz
Tu benignă hamartom – se dez din
ţes. în mod normal existent în acel
organ

Tesut cartilaginos
 Silicoză – granulom cu colagen

Microscopie în lumină
polarizată – cristale de siliciu
Fibre de asbest – plă ci pleurale -
pseudoTU

Corpi feruginoşi