ROMANUL 

AMINTIRI DIN COPILĂRIE  DE ION CREANGĂ 

ȘI
 CIREȘARII DE CONSTANTIN CHIRIȚĂ
 DEFINIȚIA ROMANULUI

 TERMENUL PROVINE DIN FR.ROMAN (ATESTAT ÎN FRANȚA ÎNCEPÂND DIN A

DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XII-LEA).

v ROMANUL ESTE SPECIA GENULUI EPIC, ÎN PROZĂ, DE MARE ÎNTINDERE, CU O

ACȚIUNE COMPLEXĂ CARE SE DESFĂȘOARĂ PE MAI MULTE PLANURI NARATIVE, CU
PERSONAJE NUMEROASE A CĂROR PERSONALITATE ESTE BINE INDIVIDUALIZATĂ ȘI AL
CĂROR DESTIN ESTE DETERMINAT DE TRĂSĂTURI, DE CARACTER ȘI ÎNTÂMPLĂRILE CE
CONSTITUIE SUBIECTUL OPEREI.
 AMINTIRI DIN COPILĂRIE
DE ION CREANGĂ
ION CREANGĂ SE ALATURĂ
CU AMINTIRI DIN COPILĂRIE  TENDINȚEI
GENERALE DE TRANSFIGURARE A NOTAȚIILOR
INTIME ÎN ROMANE ALE DEVENIRII
INTELECTUALE ALE UNUI EROU-COPIL
APARȚINÂND CADRULUI GEOGRAFIC, ISTORIC ȘI
ECONOMIC AL ROMÂNIEI DIN A DOUA JUMĂTATE
A SECOLULUI AL XIX –LEA.
EL CREEAZA UN ROMAN AL COPILĂRIEI, AL COPILULUI UNIVERSAL, CUM ETICHETA 
G. CĂLINESCU AMINTIRILE, AL CĂRUI PROTAGONIST APARȚINE UNEI LUMI RURALE,
FAVORABILE MANIFESTĂRII BUCURIEI ȘI DRAGOSTEI DE VIAȚĂ ÎNTR-UN
CADRU TRADIȚIONAL DE VIAȚĂ PATRIARHALA, ȚĂRĂNEASCĂ.
 VALORI INSTRUCTIV-EDUCATIVE
ÎN PROCESUL ASCULTĂRII LECTURII ROMANULUI AMINTIRI DIN COPILĂRIE ,
ESTE ANTRENATĂ ÎNTREAGA ACTIVITATE PSIHICĂ A COPILULUI: ATENȚIA,
MEMORIA, GÂNDIREA, IMAGINAȚIA. 
ROMANELE AU O DEOSEBITĂ VALOARE ETICĂ, ELE CONTRIBUIE LA FORMAREA
CONȘTIINȚEI MORALE, A UNOR TRĂSĂTURI POZITIVE, LA DEZVOLTAREA
PERSONALITĂȚII.
 PRIN INTERMEDIUL ROMANELOR, COPIII DESPRIND MESAJUL ETIC CE
INFLUENȚEAZĂ BENEFIC CONȘTIINȚA MORALĂ A PREȘCOLARULUI. LUMEA
POVEȘTILOR OFERĂ COPIILOR O VARIETATE DE PERSONAJE ȘI SITUAȚII FAȚĂ DE
CARE COPILUL IA ATITUDINE, DE UNDE EL ÎȘI ALEGE SAU E AJUTAT SĂ-ȘI ALEGĂ
MODELE ETICE. 
 CIREȘARII DE CONSTANTIN CHIRIȚĂ
v "CIREŞARII" ÎNTRUCHIPEAZĂ SPIRITUL DE ECHIPĂ ŞI PRIETENIA NOBILĂ

v "CIREŞARII" ESTE CARTEA UNEI VÂRSTE, SITUATE DE AUTOR ÎNTRE 12 ŞI 16

ANI, CÂND ADOLESCENŢII AU NEVOIE DE MODELE, DE VALORI ŞI DE REPERE
MORALE, DECI DE CĂRŢI CARE ÎI POT FACE SĂ VISEZE, CĂRŢI CARE SĂ LE
REPREZINTE VÂRSTA ŞI ASPIRAŢIILE.

v SUBSTANŢA SENSIBILĂ DIN CARE ESTE ALCĂTUITĂ CARTEA ESTE CHIAR SUFLETUL

COPILULUI AFLAT LA GRANIŢA ADOLESCENŢEI. GENERAŢII SUCCESIVE S-AU
BUCURAT DE LECTURA CĂRŢII, PERSONAJELE ERAU IUBITE PÂNĂ LA IDOLATRIE,
IAR CIREŞARII DEVIN SUBSTANTIV COMUN.
 VALORI INSTRUCTIV-EDUCATIVE
v ȘCOLARII PARTICIPĂ AFECTIV-IMAGINAR LA ACȚIUNE, SE IDENTIFICĂ CU
PERSONAJUL PREFERAT. POVEȘTILE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII
ORALE, A CREATIVITĂȚII ȘI EXPRESIVITĂȚII LIMBAJULUI. 
v PRIN RECEPTAREA ROMANELOR, PREȘCOLARUL PARTICIPĂ LA ACTIVITATE,
ATÂT ÎN CALITATE DE VORBITOR, CÂT ȘI DE AUDITOR, ÎNVAȚĂ SĂ CREEZE (CU
AJUTOR) RIME, GHICITORI, EXPRESII VERBALE HAZLII, AVÂND CA BAZĂ TEXTELE
LUI CREANGĂ.
v  ROMANELE CONȚIN O ANUMITĂ TEMĂ, PERSONAJE, IAR FIECARE DIN
ACESTE PERSONAJE POATE FI CARACTERIZAT ÎN TERMENI DE INTENȚII,
SCOPURI, MOTIVAȚII, CONVINGERI, STĂRI AFECTIVE, VALORI.
 VALORIFICAREA UNUI FRAGMENT DIN
CIREŞARII

IN CIUDA ACESTOR APARENŢE, TIC ŢINEA LA MOŞ TIMOFTE, BA ÎN ADÂNCUL

SUFLETULUI ÎL IUBEACHIAR FOARTE MULT. ÎL STRÂMBA EL, ÎI IMITA VOCEA ŞI
STRĂNUTUL, ÎI FLUTURA MEREU DIN DEGETE, DARCINE ALTUL ÎI STRECURA ÎN
GHERETĂ, PE NEOBSERVATE, ÎNTR-O ANUMITĂ ZI A SĂPTĂMÂNII, O
PORTOCALĂ ÎNVELITĂ FRUMOS ÎN HÂRTIE ROŞIE, MĂTĂSOASĂ? PRINTR-O
ÎNTÂMPLARE FOARTE NOROCOASĂ, AFLASEPUŞTIUL CĂ NIMIC NU-I PLACE MAI MULT
BĂTRÂNULUI PAZNIC DECÂT PORTOCALELE ŞI SE FĂCEA LUNTRE ŞIPUNTE PENTRU A
AVEA ÎNTOTDEAUNA UN FRUCT PORTOCALIU GATA DE SACRIFICIU.
DUPĂ CUM SE VEDE, NICI BĂTRÂNUL, NICI PUŞTIUL NU AVEAU CURAJUL SĂ-ŞI DEA PE
FAŢĂDRAGOSTEA PE CARE ÎN ADÂNCUL SUFLETULUI ŞI-O PURTAU. CEEA CE LI SE
ÎNTÂMPLA AMÂNDURORA CAMPENTRU PRIMA DATĂ ÎN VIAŢĂ.
FRAGMENTUL DE MAI SUS POATE  FI VALORIFICAT ÎN ACTIVITATEA
DESFĂȘURATĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR PENTRU A DEZVOLTA
COMPORTAMENTUL ETIC ÎN CADRUL UNEI ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE PENTRU
SOCIETATE FOLOSINDU-NE DE POVESTIRE ȘI DE O CONVERSAȚIE CU
PREȘCOLARII ASTFEL ÎNCÂT ACEȘTIA SĂ REUȘEASCĂ SĂ OBSERVE LA SFÂRȘITUL
LECȚIEI ÎNVĂȚĂTURILE. COMPORTAMENTELE  PERSOANELOR  DIN JURUL LOR
AU UN PUTERNIC IMPACT ASUPRA  DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII ACESTORA.
 VALORIFICAREA UNUI FRAGMENT DIN
AMINTIRI DIN COPILĂRIE
 ÎN ALTĂ ZI NE TREZIM CĂ IAR VINE PĂRINTELE LA ȘCOALĂ, CU MOȘ FOTEA, COJOCARUL SATULUI, CARE NE
ADUCE, DAR DE ȘCOALĂ NOUĂ, UN DRĂGUȚ DE BICIUȘOR DE CURELE, ÎMPLETIT FRUMOS, ȘI PĂRINTELE ÎI
PUNE NUME „SFÂNTUL NICOLAI“, DUPĂ CUM ESTE ȘI HRAMUL BISERICII DIN HUMULEȘTI... APOI POFTEȘTE PE
MOȘ FOTEA CĂ, DACĂ I-OR MAI PICA CEVA CURELE BUNE, SĂ MAI FACĂ AȘA, DIN CÂND ÎN CÂND, CÂTE UNUL,
ȘI CEVA MAI GROSUȚ, DACĂ SE POATE... BĂDIȚA VASILE A ZÂMBIT ATUNCI, IARĂ NOI, ȘCOLARII, AM RĂMAS CU
OCHII HOLBAȚI UNII LA ALȚII. ȘI A PUS PĂRINTELE PRAVILĂ ȘI A ZIS CĂ ÎN TOATĂ SÂMBĂTA SĂ SE
PROCITEASCĂ BĂIEȚII ȘI FETELE, ADICĂ SĂ ASCULTE DASCĂLUL PE FIECARE DE TOT CE-A ÎNVĂȚAT PESTE
SĂPTĂMÂNĂ; ȘI CÂTE GREȘELI VA FACE SĂ I LE ÎNSEMNE CU CĂRBUNE PE CEVA, IAR LA URMA URMELOR, DE
FIECARE GREȘEALĂ SĂ-I ARDĂ ȘCOLARULUI CÂTE UN SFÂNT-NICOLAI. ATUNCI COPILA PĂRINTELUI, CUM ERA
SPRINȚARĂ ȘI PLINĂ DE INCURI, A BUFNIT ÎN RÂS. PĂCATUL EI, SĂRMANA! 

     — IA, POFTIM DE ÎNCALECĂ PE BALAN, JUPÂNEASĂ! ZISE PĂRINTELE, DE TOT POSOMORÂT, SĂ FACEM
POCINOG SFÂNTULUI NICOLAI CEL DIN CUI. 

ȘI CU TOATĂ STĂRUINȚA LUI MOȘ FOTEA ȘI A LUI BĂDIȚA VASILE, SMĂRĂNDIȚA A MÂNCAT PAPARA, ȘI PE URMĂ
ȘEDEA CU MÂINILE LA OCHI ȘI PLÂNGEA CA O MIREASĂ, DE SĂREA CĂMĂȘA DE PE DÂNSA. NOI, CÂND AM
VĂZUT ASTA, AM RĂMAS ÎNLEMNIȚI. IAR PĂRINTELE, BA AZI, BA MÂINE, ADUCÂND PITACI ȘI COLACI DIN
BISERICĂ, A ÎMPĂRȚIT LA FIECARE, DE NE-A ÎMBLÂNZIT, ȘI TREABA MERGEA STRUNĂ; BĂIEȚII SCHIMBAU TABLA
ÎN TOATE ZILELE, ȘI SÂMBĂTA PROCITANIE. 
FRAGMENTELE DE MAI SUS LE PUTEM VALORIFICA ÎN ACTIVITATEA DESFASURATĂ
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR PENTRU A DEZVOLTA COMPORTAMENTUL
ETIC/MORAL ÎN CADRUL UNEI ACTIVITĂŢI DE EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE
FOLOSINDU-NE DE POVESTIRE SI DE O CONVERSAŢIE CU PREŞCOLARII ASTFEL ÎNCÂT
ACEŞTIA SĂ REUŞEASCĂ LA SFARŞITUL ACTIVITĂŢII SĂ OBSERVE ÎNVĂŢĂTURILE.
PENTRU COPIL DEOSEBIT DE IMPORTANTĂ ESTE EDUCAŢIA MORALĂ SI ETICĂ. ÎN
ACEASTĂ PERIOADĂ COMPORTAMENTELE, ÎNTÂMPLĂRILE ŞI PERSOANELE DIN
JURUL LOR AU UN PUTERNIC IMPACT ASUPRA PERSONALITĂŢII ACESTORA,
ÎNTRUCÂT ACEASTA ESTE VÂRSTA CÂND IDENTITATEA SI CARACTERUL LOR SE
FORMEAZĂ PAS CU PAS.
 CARACTERIZARE NICĂ – PERSONAJ MODEL
*Eroul principal al Amintirilor este Nica, al carui univers este limitat mai intai la
odaia cu „prichiciul cel humuit”, cu „stalpul hornului si cuptoriul” unde se jucau
si dormeau matele. Dupa ce se ridica in picioare, primul nascut al Smarandei si
al lui Stefan a Petrei descopera casa, curtea cu acareturile ei, ulita si casele
vecinilor de unde fura cirese sau pe unde fuge la scaldat. La varsta invataturii el
descopera scoala si biserica, in corul careia canta alaturi de baietii de varsta sa.
* Nica se evidentiaza prin ambitie, inteligenta si capacitatea de a se adapta
oricaror situatii. Cenzurandu-se ironic, autorul pare a dori sa se identifice cu
eroul sau: „ [...] am fost si eu in lumea asta un bot cu ochi, o bucata de huma
insufletita din Humulesti, care nici frumos pana la douazeci de ani, nici cuminte
pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m-am facut. Dar si sarac ca in
anul acesta, ca in anul trecut si ca de cand sunt niciodata n-am fost!”
*Nica este calificat cel mai adesea cu ironie tandra drept un „baiet prizarit, rusinos si
fricos si de umbra lui”, „dorit de invatatura”, „cel mai bun de harjoana si slavit de
lenes”, „un ghibirdic si jumatate”. Daca opinia despre sine este plina de ironie, si alte
personaje au rezerve fata de viitoarele lui performante. Pentru Stefan a Petrei feciorul
sau era o „tigoare de baiet, cobait si lenes de n-are pereche”, pentru matusa Marioara
este un „zbantuit caruia nu-i scapa nimic”. Animat de o nestavilita pofta de viata, Nica
infrunta atat boli cumplite (ciuma ori raie), cat si oameni hapsani. Copilul este
inconjurat de severa dragoste materna cat si de grija autoritara a tatalui si a bunicului.
De aceea, el isi adapteaza fara nici un fel de teama mediul inconjurator la jocul si
placerile lui nevinovate: pupaza devine o gainusa de vanzare, locuinta Irinucai din
Brosteni un prilej de zbenguiala pe malul apelor reci ale Bistritei, aglomeratia din casa
lui Pavel ciubotarul o adunare de adolescenti amatoare de cantec si petrecere boema.
 CARACTERIZAREA PERSONAJULUI IONEL-
PERSONAJ MODEL
BAIATUL "OACHES SI ROTOFEI" ESTE CEL CARE, PRIN FELUL SAU ECHILIBRAT DE A
FI, PASTREAZA INSUSI ECHILIBRUL GRUPULUI, INTERVENIND IMPACIUITOR IN
DISENSIUNILE DINTRE MEMBRII SAI, DETERMINATE DE VEHEMENTA CU CARE ISI
SUSTIN OPINIILE.
BONOM, CU UN SUFLET GENEROS SI LARG, SE ALATURA ACTIUNII LUI TIC SI
TICLUIESTE SCRISOAREA PE CARE O TRIMITE LAUREI, SI CA URMARE A
CURIOZITATII PE CARE I-O STARNESTE PICIUL.
ACELASI SPIRIT DE SOLIDARITATE IL DOVEDESTE IN TOATE ACTIUNILE
INTREPRINSE DE CIRESARI. EL DESCOPERA IMPREUNA CU URSU INCAPEREA
SECRETA SI DOCUMENTUL SI CON­TRIBUIE LA CITIREA LUI, CA APOI SA MEARGA SA-
L VERIFICE PE TEREN. IN ACEST SENS, HOTARAREA LUI ESTE NESTRAMUTATA: 
"- NE-NTOARCEM IMEDIAT! SI MARIA SI LUCIA CUNOSC BINE ALFA­BETUL
CHIRILIC, ITI DAU CUVANTUL MEU DE ONOARE CA
PANA MAINE LA PRANZ IL DESCIFREZ SINGUR (...)". 
NU CUNOASTE LINISTEA PANA CE NU-SI ATINGE SCOPUL,
DAR DOVEDESTE DISCERNAMANT ATUNCI CAND, IMPREUNA CU
URSU, HOTARASTE SASI MENAJEZE FORTELE PENTRU O
NOUA INCERCARE HOTARATOARE.
IN FINAL, TRAIESTE INTENS BUCURIA REUSITEI, PENTRU CA, INTR-
O "POZITIE SOLEMNA", EL FACE PREZENTARILE EROILOR IN SALA ARMELOR.
 BIBLIOGRAFIE:

HTTPS://PREZI.COM/IFTEUDILMIYD/CIRESARII/
HTTPS://WWW.DIDACTIC.RO/MATERIALE-DIDACTICE/VALOAREA-INSTRUCTIV-ED
UCATIVA-A-OPEREI-LUI-CREANGA
 STUDENTE:

MĂCĂLĂU ELENA ADELINA

ABĂRBOAE IULIANA SORINA 
IAKOB ALEXANDRA 
GONȚEA MARIA
LEAU IONELA