UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI FORMARE

CONTINUĂ
PROGRAMUL DE CONVERSIE PROFESIONALĂ
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
ANUL II, SEMESTRUL II

DISCIPLINA ISTORIA ROMÂNILOR

TEMA: DECEBAL ȘI
RĂZBOAIELE DACO-
ROMANE
 Civilizația dacică

 Începând din secolul al IV-lea Î.HR, vastul teritoriu cuprins între Tisa
la vest, Pontul Euxin și Tiros la est, Munții Haemus la sud, Carpații
Păduroși la nord era locuit de ramura nordică a tracilor.
 În izvoarele greco-latine apar menționate mai multe triburi tracice,
dar denumirile cele mai frecvente erau: geți, cunoscuți de greci încă
din epoca colonizării și daci, denumire care apare mai târziu abia
către mijlocul secolului I Î.HR în opera lui Caesar De bello gallico-
Războaiele galice.

 În secolul XIX apar denumirile de geto-daci și daco-geți. Geto-daci

erau numiți de către tradiția istoriografică de la G. Tocilescu și Vasile
Pârvan, iar daco-geți erau numiți de Școala Arheologică Clujeană.
 Statul lui Decebal (87-106)

 Decebal a fost o personalitate puternică a lumii barbare care a intrat în

atenția factorilor politici ai vremii. Informațiile despre acesta puține la
număr se concentrează mai ales asupra raporturilor Imperiului Roman cu
popoarele dacice.

 Acesta desăvârșește unificarea întregului stat geto-dac, proces inițiat ca

urmare a politicii ofensive duse de romani, el stăpânind Transilvania până
la Tisa, Banat, Oltenia, Muntenia, sudul și vestul Moldovei. În timpul
domniei sale statul atinge un înalt nivel de dezvoltare și devine o forță
militară în zonă.
 Mult mai puțin întins, teritoriul era mult mai bine organizat.
 La nivel central regele se putea baza pe un consiliu, nobilime, precum și pe
o cancelarie care emitea documente și trimitea solii.
 În urma abdicării lui Duras, Decebal preia tronul.
 Încă din primul an de domnie din anul 85, Decebal se confrunta cu o
situație dificilă.
Decebal
Dacia în timpul lui Decebal
 Raporturile dintre Decebal și
Domițian
 În iunie 85 dacii au rupt alianța pe care o încheiaseră cu împărații
anteriori, năvălind la sud de Dunăre în provincia Moesia. Invadatorii
trans-danubieni au distrus orașe și caste și au înfrânt legiunile
moesice comandate de Sabinus care a și murit în luptă.
 Vestea dezastrului a ajuns la Roma în iulie 85 ce l-a determinat pe
Domițian să vină în zona dunăreană unde ajutat de C. Fuscus a reușit
să mobilizeze trupe mai numeroase și să respingă pe agresor în
octombrie 85. Tot atunci Duras cedează tronul lui Decebal.
 Noul suveran cere pacea însă este refuzat de împăratul roman.
 Fuscus organizează în anul 86 un atac la nord de Dunăre. Generalul
roman rămâne pe câmpul de luptă deoarece dacii au capturat armata,
mașini de război și un drapel pe carele va recupera Traian.
 Provincia Moesia prea greu de guvernat este divizată în Moesia
Superior și Inferior
 A fost suplimentat numărul legiunilor, iar în anul 87 la comanda
trupelor romane a fost numit T. Iulianus. Acesta trece cu armata în
Banat învingându-l pe Decebal la Tapae.
 La sfârșitul anului 88 pe plan extern romanii întâmpinau noi
probleme, exemplu în acest sens atacurile sarmaților.
 În anul 89 romanii acceptă să încheie un tratat cu Decebal.
 Complexitatea tratatului a fost evoluată și de istoriografia
contemporană.
 Decebal devenea conform normelor juridice un REX AMICUS, fiind
obligat să recunoască supremația poporului roman.
 Regele dac trebuia să îi sprijine pe romani în lupta contra populațiilor
barbare.
 Decebal nu trebuia să permită tranzitarea regatului dac de către
adversarii Romei.
 Sub controlul imperial, rămânea o parte a teritoriului dac, așa cum o
sugerează izvoarele literare și o confirmă descoperirile arheologice.
Inscripție DECEBALUS PER SCORILO . Muzeul
Unirii Alba Iulia
 Războaiele daco-romane
(101-102, 105-106)
 Atacul roman din primăvara anului 101 a fost determinat de
temerile lui Traian generate de consolidarea puterii Regatului geto-
dacilor, sau cum relatează Dio Cassius: văzând cum odată cu
întărirea forțelor militare sporea și trufia lor .
 Replica lui Decebal dezvăluie o gândire strategică de vast orizont: în
timp ce armata romană era angajată în Banatul de astăzi, forțele
unite ale dacilor, burilor și sarmaților au trecut în sudul Dunării și au
înaintat prin Dobrogea, unde a avut loc o mare bătălie. În cursul ei
pierderile romane au fost atât de mari, încât Traian și-ar fi rupt
veșmintele pentru a putea fi legate rănile soldaților săi.
 Victoria din Dobrogea a decis soarta campaniei. Decebal nu mai
dispunea de forțe pentru a continua războiul, astfel încheierea păcii
devenea o necesitate.
 Regele dac a acceptat condițiile dure impuse de către
romani. Pentru Decebal pacea nu reprezenta decât un
armistițiu.
 În vara anului 105, pe podul construit de arhitectul
Apollodor din Damasc, la Drobeta, armata romană
condusă de Traian a trecut Dunărea. Aceasta
înaintează spre Sarmisegetuza pe care o asediază.
 Decebal s-a sinucis nesuportând să pice în mâinile
romanilor.
 Victoria decisivă a lui Traian a însemnat dispariția
regatului dac și transformarea teriroriului său în
provincie romană în anul 106.
 La Roma a fost înalțată o coloană ( Columna lui
Traian), înaltă de aproximativ 40 metri.
Războaiele daco-romane în
imagini
Împăratul Traian
Columna lui Traian
 Bibliografie

 Berindei, Dan, Istoria Românilor, cronologie, Editura Cartex, 2019.

 Constantinescu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura
Univers Enciclopedic Gold, București, 2011.
 Djuvara, Neagu, O scurtă istorie ilustrată a românilor, Editura
Humanitas, București, 2013.
 Giurescu. G. Constantin, Istoria românilor, Editura Univers
Enciclopedic, 2013.
 Mihăileanu, Iulia, Brânză, Geto-dacii, București, 2005.
 Pop, Ioan-Aurel, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii
Moldova, vol I, Editura Litera, 2019.