Analiza unei serii statistice bivariate

1. Distribuţie bidimensională cu o variabilă exprimată cantitativ şi

o variabilă exprimată calitativ; Distribuţie marginală; Distribuţie
condiţionată
2. Frecvenţe absolute marginale, parţiale şi condiţionate
3. Frecvenţe relative marginale, parţiale şi condiţionate
4. Medii condiţionate (de grupă), media marginală și media totală
5. Varianțe condiţionate (de grupă), varianța marginală și varianța
totală.

1
 Exemplu de distribuție bidimensională
În urma grupării unui număr de 100 de studenți după variabilele:
X - numărul de semestre absolvite în ciclul universitar, variabilă cantitativă discretă.
xi  1,6
Y - .județele de proveniență ale studenților, variabilă calitativă.
y j   Bc, Bt, Is, Nt, Sv, Vs
Y
Bc Bt Is Nt Sv Vs ni.

1 1 3 10 2 3 6 25
2 2 2 8 2 2 4 20
3 2 2 6 1 1 3 15
X
4 1 1 4 2 3 3 14
5 0 2 3 2 3 3 13
6 1 1 3 3 2 3 13

n.j 7 11 34 12 14 22 100
 1. Distribuţie bidimensională

O serie bivariată prezintă variaţia simultană a valorilor corespunzătoare

unităţilor unui colectivități după două variabile de grupare:
- variabila X: si variabila Y:
xi , i nij1, m
Frecvențele absolute j  1, p parțiale și
y j ,frecvențe
poartă denumirea de
reprezintă numărul unităților statistice care iau simultan valoarea xi
pentru variabila X si valoarea yj pentru variabila Y.
Distribuţia bivariată este reprezentată de mulțimea ordonată a
tripletelor:

x , y 
, n , i  1, m, j  1, p
Presupunem căi variabila
j ij X este o variabilă cantitativă în timp ce
variabila Y este o variabilă calitativă.
3
 2. Frecvenţe absolute marginale și
frecvențele absolute parţiale
Frecvențele absolute nij poartă denumirea de frecvențe absolute
parțiale și reprezintă numărul unităților statistice care iau simultan
valoarea xi pentru variabila X si valoarea yj pentru variabila Y sunt.
Frecvențele absolute marginale ni. și n.j reprezintă numărul
unităților statistice care iau valoarea xi respectiv valoarea yj.
Relațiile dintre frecvențele
p absolute
m marginale și frecvențele
absolute parțiale: ni   nij și n j   nij .
j 1 i 1

Volumul colectivității, în cazul unei distribuții bidimensionale se

notează cu n.. și se poate calcula printr-una din relațiile:
m p m p
n    n i   n  j   n ij
i 1 j1 i 1 j1 4
 3. Frecvenţe relative marginale,
parţiale şi condiţionate
n ij
1. Frecvenţe relative parţiale: f ij 
n 
m p m p

unde n    n i   n  j   n ij
reprezintă efectivul total.
i 1 j1 i 1 j1

n i nj
2. Frecvenţe relative marginale f i  n respectiv f  j  n
 
p m

unde ni   nij , n j   nij reprezintă frecvențele marginale

j 1 i 1
absolute.
n
ij
3. Frecvenţe relative condiţionate i / j n j  fixa cu i  1, m
f 
j

n ij
f j/ i  i - fixa cu j  1, p
n i 5
 1. Distribuţia marginală și
distribuţia condiţionată
În cadrul unei distribuţii bivariate se disting:
a) Două distribuţii marginale p
- Distribuţia marginală în X :  x i , n i  , i  1, m si ni   nij
j 1

- Distribuţia marginală în Y :  y j , n  j , j  1, p si n j   nij

m

i 1
b) m+p distribuţii distribuţii condiţionate
- m distribuții condiționate ale variabilei X condiționate de Y = yj:
 
X/Y=yj: x i , n ij , i  1, m si j  fixat cu j  1, p
- p distribuții condiționate ale variabilei Y condiționate de X = xi:
 
Y/X=xi: y j, n ij , j  1, p si i  fixata cu i  1, m
6
 4. Medii condiţionate (de grupă), media
marginală și media totală
1. Medii condiţionate (medii de grupă) – reprezintă media
variabilei X la nivelul grupei j
m

 x n i ij m
xj  i 1
, cu n j   nij , j  1, p
n j i 1

2. Media generală - reprezintă media variabilei X la nivelul întregii

colectivități observate
x j
j  n j
x
n
j
j
7
 5. Varianțe condiţionate (de grupă), media
varianțelor de grupă și varianța totală
1. Varianţe condiţionate (varianţe de grupă) - măsoară influenţa
factorilor întâmplători, la nivelul fiecărei grupe.
m

 i j  nij
( x  x ) 2

s 2j  i 1 pentru Y  yj
n j

b. Media varianţelor condiționate/ de grupă –măsoară variația

medie a unităților statistice observate, datorată factorilor
întâmplători, față de meidia grupei de care aparțin.
p
2
 s j n j
j 1
s2  p
 n j
j 1 8
 c. Varianţa mediilor de grupă/condiționate (varianţa între grupe
sau intergrupe) – măsoară variația medie a unităților statistice
observate, datorată factorilor esențiali, de grupare, față de media
p
generală. 2
( x  x )  nj j
j 1
s x2 j  p
 n j
j 1
d. Varianţa generală – măsoară variația medie a unităților statistice
observate, sub influenţa simultană a factorilor aleatori și a factorilor
esențiali, de grupare. m

 (x  x)
2
i  ni
s x2  i
m

n i
i
9
 Relații între varianțe
Variația datorată influenței simultane a factorilor întâmplători şi
factorilor esenţiali = Variaţia datorată influenței factorilor
întâmplători + Variaţia datorată influenţei factorilor esenţiali

s s s
2
x
2 2
xj

10
 Gradul de influenţă al celor două categorii de factori se poate măsura
cu ajutorul a doi coeficienţi:
Coeficientul influenţei factorului de grupare ( k1 ):
s X2 j
k1  2
100
s
Coeficientul influenţei factorilor întâmplători sau reziduali (k2):
s2
k 2  2 100
s
k1  k 2  1 sau 100%

Interpretare - cu cât valoarea lui k1 este mai mare, cu atât factorul

esenţial (de grupare) are o influenţă mai importantă asupra variaţiei
variabilei X. 11
Exercițiu: Calculați mediile și varianțele de grup și
totale pentru exemplu dat la curs

Județ de xj s 2j n.j
proveniență

Bc
Bt
Is
Nt
Sv
Vs
TOTAL - 100
12