CERCETAREA STIINTIFICA

MEDICALA
Dr. Adina Ghemigian
Cercetarea ştiinţifica
• Joaca un rol foarte important in
eforturile medicinii de a menţine
starea de sănătate si de a combate
bolile

• Ne ajuta sa:

 obţinem cunoştinţe noi

 intelegem mecanismele

 luam decizii eficiente si in

cunoştinţa de cauza
 CUM?
Prin:
• Căutare
• Investigaţie
• Experimente

Care duc la:

• depistarea corelaţiilor dintre starea de sănătate/boală şi
factorii de risc
• evaluarea mecanismelor prin care se produc bolile si
complicatiile acestora
• găsirea tratamentului sau a unor masuri profilactice
eficiente
 CATEGORII ALE CERCETARII

• 1.Cercetarea Empirica si Teoretica

• 2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

• 3.Triunghiul Cercetării in Domeniul Sănătăţii

 CERCETAREA TEORETICA

Este cercetarea ‘pura’, efectuata pentru:

- dezvoltare teoretica si conceptuala
- formularea de: idei abstracte
modele explicative.

Daca aduce contributii importante, revolutioneaza un

domeniu = cercetare fundamentala.

Nu orice cercetare teoretica este si fundamentala

 CERCETATEA EMPIRICA

Se bazeaza pe observarea directa a realitatii

Porneşte de la concepte şi modele teoretice

Verificǎ teoria

Este opusa cercetarii teoretice dar prin constatǎrile şi

concluziile sale, poate contribui la îmbogǎţirea teoriei.
Poate fi:
- calitativa
- cantitativa
 CERCETAREA CALITATIVA (1)
Se face prin interviuri pe baza unor chestionare specifice.

Rezulta date calitative - se refera la atribute ale unei persoane sau

ale unui grup de persoane

Datele se redau cat de exact posibil - foarte importantǎ este

experienta personala a cercetatorului, puterea lui de patrundere,
de intelegere, intuitia sa; de aici, specificitatea interpretarilor.

Informaţiile culese nu se supun regulilor statistice, dar pot fi

convertite in expresii cantitative prin codificare si, apoi, supuse
unei anumite prelucrǎri (ex.numǎrare şi comparare, pentru a afla
frecventa).

In final se formuleaza concepte.

 ANALIZA CALITATIVA (2)
Analiza tematica: o anumitǎ temǎ importantǎ şi actualǎ (ex.
consecinţele migraţiei asupra sanatatii comunitǎţii locale)
Analiza comparativa (continuare a analizei tematice), prin care se
compara informatii/date obtinute de la diferite persoane,
entitǎţi/firme etc.
Analiza continutului/textului, a raspunsurilor la chestionare cu
intrebari deschise conduce la codificarea caracteristicilor
(categorii predeterminate sau aparute din text).
Pot fi utilizate prelucrari computerizate pentru a cataloga, grupa,
numara anumite cuvinte din raspunsuri, dar interpretarea este a
cercetatorului.
Pregateste eventuala trecere de la cercetarea exploratorie, care
este una calitativǎ, la una experimentala.
 ANALIZA CALITATIVA (3)
Aplicata: orientata spre solutionarea unor probleme din variate
domenii/cu aplicabilitate concreta (ex: Studiu asupra profitabilitatii
unei investitii in zona x)
Descriptiva: studiu/survey asupra ceva care exista, pentru a face
constatari privind legaturile existente, caracteristici . (ex: Profilul
pacientului cu TBC pulmonar)
Exploratorie: Ex post facto (cu referire la ceva petrecut; retrospectiv;
care afecteaza lucruri petrecute); este foarte potrivita acolo unde
nu se poate aplica un experiment, permite studierea cauzalitatii si
compara grupuri;
De obicei, este calitativa sau mixta; este mai ieftina, flexibila, cu
rezultate mai putin certe/sigure
Ex: studii de corelatie/cauzale; studii de grup dupa anumite criterii:
Cercetarea efectelor emigraţiei asupra starii de sanatate,
comparativ, în douǎ localitati.
CERCETAREA CANTITATIVA (1)
Se desfăşoara cu ajutorul culegerii si prelucrǎrii de date prin:
 experimente
 anchete
 observaţii etc.
Va pune in evidenta anumite rezultate ale prelucrǎrii datelor.
Este extinsa si costisitoare, deoarece este nevoie de o anumitǎ
cantitate, de un anumit volum de date, pentru ca prelucrarea si
rezultatele sǎ aibǎ relevanţǎ.
Datele sunt culese din surse: primare
secundare
CERCETAREA CANTITATIVA (2)
Surse primare: datele sunt adunate de cǎtre cercetǎtor, prin diverse
tehnici (experiment, interviu, chestionar, observaţii etc.)
⃝ Dezvoltă anumite variabile, concepte care pot fi măsurate (ulterior,
conceptele abstracte se ‘transformă’ în reprezentări empirice);
⃝ Elaborarea unui model teoretic care sa permita masurarea unor
corelatii, contributia unor factori (variabila dependenta si variabile
explicative), desprinderea unui trend (daca datele se intind pe o
perioada suficient de lunga), a unor corelatii in cercetari de tip
exploratoriu;
⃝ Testarea/verificarea empirica a unor ipoteze enuntate, a unui
model teoretic, exprimarea unei caracteristici in termeni numerici
Chestionarele, în cazul cercetării cantitative, sunt structurate (cu
intrebari inchise) şi se adresează unui esantion/panel (survey),
selectat aleatoriu
CERCETAREA CANTITATIVA (3)

Surse secundare:

date statistice publicate de catre diverse organisme, publicate in

anuare sau in alte surse, sub forma de statistici ‘oficiale’, care
sunt procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor

Metoda mixta: cantitativa si calitativa

Cercetarea in Domeniul Medical (1)

• In general cercetarea in domeniul medical

utilizează informaţii de tip cantitativ

• In majoritatea cazurilor aceasta implica

identificarea:
 populaţiei de interes
 caracteristicilor (variabilelor) indivizilor
(unităţilor) din populaţie
 studierea variabilităţilor acestor caracteristici
intre indivizii din populaţie
Cercetarea in Domeniul Medical (2)
• De aceea cuantificarea cercetării empirice se
obţine prin trei procedee numerice inter-
relaţionate:
 măsurarea variabilelor
 estimarea parametrilor populaţiei (parametri ai
distribuţiei probabilităţii care surprind variabilitatea
observaţiilor in populaţie)
 testarea statistica a ipotezelor, sau estimarea
gradului in care "şansa" singură poate fi
responsabilă de variaţia dintre indivizii sau
grupurile aflate sub observaţie
Cercetarea in Domeniul Medical (3)

• Luarea in considerare a şansei sau

probabilităţii este substanţa alcătuirii
planului de cercetare (design-ului cercetării)

 mai mult decât orice, planificarea

cercetării trebuie sa tina seama de rolul
şansei pentru a asigura validitatea

 metodele statistice sunt acelea care

menţin legile probabilităţii in cursul
cercetării noastre
 Cercetarea in Domeniul Medical (4)
• Metodele statistice:

 permit analiza si interpretarea adecvată a

rezultatelor

 statistica oferă instrumentele care permit

cercetării medicale sa fie mai degrabă empirica
decât abstracta
• ea ne permite sa ne confirmam descoperirile prin
continuarea observaţiei si experimentului
 Cercetarea Fundamentala  Aplicata(1)

• din punct de vedere funcţional cercetarea poate

fi clasificata in:
 fundamentala (sau pura sau bazala = "basic")
 aplicata
Cercetarea Fundamentala  Aplicata (2)

• cercetarea fundamentala – de obicei este

considerata a implicata o căutare a cunoştinţelor fără
definirea unei utilitati clare sau a unui scop specific

• cercetarea aplicata – este orientata spre o

anumita problema si este direcţionata către
rezolvarea unei probleme existente
Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (1)

• trei categorii interconectate operaţional:

 cercetarea biomedicala
 cercetarea serviciilor de sănătate
(serviciilor medicale)
 cercetarea comportamentala
Triunghiul Cercetării in Domeniul Sanatatii (2)

• Cercetarea biomedicala se preocupa in

principal de cercetarea fundamentala
implicând procesele de la nivel celular
 Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (3)

• Cercetarea serviciilor de sănătate (a serviciilor

medicale) are drept obiectiv mediul care îl înconjoară

pe om (ca pacient) si care determina transformări la
nivel celular
 Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (4)

• Cercetarea comportamentala se preocupa de

interactiunea dintre om si mediu inconjurator intr-o
maniera reflectand credintele, atitudinile si practicile
individului in societate