CARTOGRAFIEREA

POLITICĂ
 Definiția tradițională consacrată Asociației Internaționale
cartografice, numește știința hărților cartografice ca un mod special de
a descrie realitatea, crearea și utilizarea lor. Prin urmare, cartografia
politică - ca unul dintre domeniile sale de cercetare, nu are mai puțin
dreptul de a exista decât sunt tendințele cartografiei moderne ca o
cartografiere economică, geofizică și alte tipuri.

Cartografierea politică – reprezintă un fel de cartografiere a

fenomenelor sociale, reflectând tematic imaginea ca mijloc de
cartografiere a imaginilor spațiale și a modelelor iconice ale proceselor
politice, fenomene și sisteme și plasarea lor, proprietăți, relații, și
schimbările de-a lungul timpului.
Două abordări principale pot fi distinse în cartografierea politică:

Informații geografice Propaganda și ideologia

 Harta politică – definită de-a lungul timpului prin calcule matematice, imagini spațiale și
modele iconice, reproduce o parte a fenomenului în formă schematizată (generalizată) și vizual,
care este în același timp:

- un mijloc de studiere a fenomenului;

- subiectul cercetării (ca model fenomen).

Modelul cartografic reflectă sfera politică, forma exterioară și natura fenomenelor lor,
precum și :

- schimbările spațiale;
- schimbările temporale;
- mișcarea în spațiu și timp.

Scopurile de modelare cartografică, ar fi:

- studiul și dobândirea de noi cunoștințe (cu scopuri de cercetare și științifice);

- propagarea ideologiilor politice (punerea în aplicare și transmiterea informațiilor cu
obiectivele de politică)
 Hărțile politice, istorice, geografice și atlasele sunt instrumente cheie și foarte
eficiente pentru modelarea viziunii asupra lumii. Ele nu numai că pot reflecta, dar, de
asemenea pot influența în mod activ procesele politice, sistemele și fenomenele prin:

 Resursele de Internet la nivel mondial;

 Mass-media;

 Edițiile politizate;

 Publicațiile cu caracter educativ.

 Informațiile geografice abordate: În acest caz, vorbim despre încercarea de a reflecta
cu ajutorul produselor și hărților formulate, trimitere la realitatea reconstruită în ea:

- multidimensională;

- problematică;

- complexă;

- ambiguă.

Harta și atlasul, în acest caz, permite să formuleze, să reflecte și să vizualizeze

integritatea entității politice și geografice în expresia temporală și spațială, relația de
administrare și gestionare a acestuia, socio-cultural și economic. Printre altele, ei
dezvăluie dinamica etnică, mozaicul istoric și etno-cultural și diversitatea realității. Când
se cartografiază peisajul politic din centrul de interes sunt modificări în conținutul său,
imagine, stare;
 La începutul secolului XXI, odată cu epoca ”Marilor descoperiri geografice”,
cartografia,în general, și cartografia politică, în special, au suferit modificări
semnificative în toate cele trei forme de existență.

1) Ca știință de reflecție și de cunoaștere a fenomenelor naturii și a societății prin

cartografiere devine din ce în ce mai non-lineară. Cartografii secolelor trecute au crezut
că totul în lume este posibil să se măsoare, clasifice și catalogheze. Cu sfârșitul epocii
coloniale, situația s-a schimbat. Ieri colonii și noi state naționale, își redesenează hărți
și atlase. Rezultatul - incertitudine în creștere, neclarități în care probabilitatea
evenimentelor este dificil de prezis, deoarece efectele complexe la scară mondială
poate provoca chiar și o mică schimbare într-un singur parametru.
 2) Lansarea de produse cartografice, începînd cu anul 1990, a fost asociată unei
creșteri dramatice a rolului internetului.
3) Ca un domeniu de inginerie și tehnologie, dezvoltarea și utilizarea de produse
cartografice, a fost schimbarea de la apariția fotografiei aeriene și imaginilor din satelit.
Un fel de revoluție a început la tehnologia informatică.

Din punct de vedere tehnic, efectul pe hartă este realizată printr-o trapă monotonă
sau culori luminoase. Monotonia în hărțile politice moderne reflectă, de obicei, unitatea
conducerii politice a societății. În special, chiar și în cazul în care este posibilă doar pe
termen lung. Luminozitatea și tonurile de severitate prezintă efectul opus.
 Concluzie: Cartografia politică nu pur și simplu
definește peisajul politic și structura spațiului, dar, în timp, tot
mai multe dintre formele sale devine o acoperire a organizării
active al spațiului politic și geografic, contribuind la stabilirea
unui control politic și administrativ complet peste ea.
Bibliografie:
1. Berliant А.М. ”Cartografie” / А.М. Berliant. – Ed.:Aspect Express, 2002. –21
pag.;
2. Dorfman М. Cartografia politică Google maps / М. Dorfman [Resursă
electronică]. – 2012. – Data accesării : 27.04.2012.