OBIECTUL SI METODA STATISTICII

1. Fenomenele si procesele din natura si societate

date privind populatia activitatea unitatilor

economico-sociale
OBIECT
2. Relatiile intre fenomenele economice si
sociale

3. Legaturile cantitative si calitative dintre

fenomene

STATISTICA – Stiinta sociala care studiaza latura cantitativa a

fenomenelor si proceselor social-economice de masa, in stransa
legatura cu latura lor calitativa, in conditii concrete de spatiu si timp,
exprimand rezultatele cercetarii cu ajutorul unui sistem propriu de
indicatori.
ROLUL STATISTICII IN ECONOMIE
-cunoasterea dezvoltarii economiei nationale si a societatii

-stabilirea obiectivelor si directiilor dezvoltarii viitoare

-elaborarea programelor de dezvoltare curenta si de

perspectiva

-fundamentarea masurilor oportune in procesul decizional

-urmarirea modului de realizare a obiectivelor stabilite

-popularizarea obiectivelor stabilite

 RAMURILE STATISTICII
STATISTICA TEORETICA STATISTICA ECONOMICA
(Status = stare de fapt)
( De ramura )
- cunoasterea statistica
- observare
- prelucrare Statistica - industriei
- analiza - agriculturii si silviculturii
- constructiilor
-calculul indicatorilor
- marimi relative - transporturilor si
- marimi medii telecomunicatiilor
- indici - circulatiei marfurilor
- culturii
-redarea continutului - sanitara
si marimii fenomenelor
social-economice
- judiciara
studiate - etc
CERCETAREA STATISTICA

1.OBSERVAREA 2.PRELUCRAREA
STATISTICA STATISTICA
(culegerea datelor (calcul indicatori, tabele,
Individuale) serii, grafice)

CERCETAREA
STATISTICA

3.ANALIZA SI
INTERPRETAREA
STATISTICA
(comparare date,formulare concluzii,
formulare prognoze)
 TERMENI SPECIFICI CERCETARII
STATISTICE
A. COLECTIVITATEA (POPULATIA) STATISTICA – totalitatea elementelor
sau faptelor individuale care formeaza obiectul
cercetarii
(ex. totalitatea agentilor economici cu
activitate de comert exterior)

B. UNITATEA STATISTICA – elementul individual al colectivitatii.

- unitati simple ( ex. persoana )
- unitati complexe- mai multe unitati simple
( ex.familia )

C. CARACTERISTICA STATISTICA –insusirea comuna tuturor unitatilor

colectivitatii. (ex. starea civila, varsta, sexul)

D. INDICATORUL STATISTIC – expresia numerica cu continut real si o forma

specifica de exprimare, obtinuta in urma
efectuarii unei cercetari statistice- 4 elemente-
continut, timp, spatiu, expresia numerica
(ex. PIB)
 CLASIFICAREA CARACTERISTICILOR
STATISTICE
a) Dupa continutul lor:
- caracteristici de timp (ex. anul absolvirii liceului )
- caracteristici de spatiu (ex. judetul )
- caracteristici atributive cantitative (ex.varsta, pretul pe metru patrat
calitative (ex. profesia, starea civila)
b) Dupa modul de obtinere:
- caracteristiciprimare (ex.suprafata insamantata)
- caracteristici derivate – obtinute prin compararea a doi indicatori primari
(ex. w, productia la hectar)

c) Dupa forma de manifestare:

- caracteristici alternative – cu doar doua forme de manifestare
(ex. muncitor calificat sau necalificat,
produs bun sau rebut)
- caracteristici nealternative
 1.OBSERVAREA STATISTICA

Date autentice
Informatii din intreaga colectivitate
Seriozitate

PLANUL OBSERVARII STATISTICE

Scopul observarii - clar, cocis, complet

Obiectul observarii – colectivitatea statistica
Unitatea de observare – simpla sau complexa, in functie de scop( persoana, familia )
Programul observarii – totalitatea caracteristicilor pentru care se vor culege date ( intrebari)
Timpul si locul observarii – un moment sau o perioada (momentul critic-momentul de
raportare)
- locul producerii fenomenului
Formularele de inregistrare –imprimate tipizate
Instructiunile – pe imprimat, brosuri
Masurile organizatorice – instruirea personalului, popularizarea actiunii,organizarea
teritoriului
 OBSERVAREA STATISTICA
C 1. Dupa modul de organizare:
L - observari permanente – raportarile statistice
A
S
I - observari special organizate – recensamantul,
F
- observarea selectiva,
I - anchetele statistice,
C
- monografia statistica
A
R
E 2. Dupa numarul unitatilor cuprinse in observare:
- observari totale – raportari statistice
- recensamantul

- observari partiale – monografia statistica

- observarea selectiva
- ancheta statistica
 PROCEDEE DE OBSERVARE STATISTICA

1. RAPORTARILE STATISTICE – observari totale ce permit caracterizarea fenomenelor si

proceselor in desfasurarea lor, fiind aprobate anual, cu revizuire periodica. Se prezinta ca documente
oficiale, obligatorii in forma si la termen, pe format tipizat, care contin:
a) informatii generale de identificare( titlul, simbolul, nr de exemplare, perioada de
referinta, etc)
b) continut ( totalitatea indicatorilor ce caracterizeaza unitatea economico-sociala)

2. RECENSAMANTUL – observare statistica de mare amploare, totala si periodica –

fenomene la un moment dat – populatie, stocuri, animale, etc.
Principii de organizare si desfasurare:
- simultaneitatea - stabilitatea - periodicitatea

3. OBSERVAREA SELECTIVA (PRIN SONDAJ) – esantion (mostra ), cu extensia

rezultatelor pentru intreaga colectivitate.
Avantaje: economica la cheltuieli, mai operativa, erori de observare mai mici.
Aplicatii: controlul calitatii marfurilor, bugetele de familie indicele preturilor de consum

4. ANCHETA STATISTICA – observare partiala, bazata pe completarea benevola a unor

chestionare, pentru stabilirea unor tendinte in manifestarea colectivitatii.

5. MONOGRAFIA STATISTICA – studiul amanuntit asupra unei singure unitati

complexe( unitate economica, localitate, zona geografica ), cu scopul cunoasterii elementelor nou
aparute. Munca se desfasoara in echipe de specialisti.
 ERORI DE OBSERVARE
CONTROLUL DATELOR STATISTICE
ERORI: A.INTAMPLATOARE
- neintelegerea intrebarilor
- neatentia
Se produc in ambele sensuri, dar se compenseaza
reciproc,in cazul cand observarea se refera la un
numar mare de unitati.
B. SISTEMATICE - ex.recensamantul animalelor
- denatureaza realitatea intr-un singur sens
- influenteaza rezultatele intregii cercetari.

CONTROLUL AUTENTICITATII:
1. CANTITATIV – completarea tuturor formularelor, a tuturor
rubricilor, verificarea calculelor ( totaluri, diferente )
2. CALITATIV (LOGIC )- compararea in timp si spatiu a
raspunsurilor primite la doua sau mai multe intrebari intre care
sunt legaturi logice. (valori aberante )
 2. PRELUCRAREA DATELOR STATISTICE

- Centralizarea si sistematizarea datelor culese

- Calculul sistemului de indicatori statistici de caracterizare

numerica a fenomenelor si proceselor studiate

- Prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de serii,

tabele si grafice.
 CENTRALIZAREA DATELOR STATISTICE

SCOP: - obtinerea de INDICATORI TOTALIZATORI ABSOLUTI (cu continut

concret si forma concreta de exprimare )

SIMPLA – informatii privind:

.volumul unitatilor ce compun colectivitatea
.valoarea totalizata a caracteristicilor
cuprinse in observare

CENTRALIZAREA

PE GRUPE – gruparea datelor si calculul indicatorilor

partiali, pe grupe si, pe baza lor, indicatori
sintetici pe intreaga colectivitate
 GRUPAREA STATISTICA

Definitie: impartirea unitatilor colectivitatii in clase

omogene, dupa variatia uneia sau mai multor
caracteristici.

Serveste pentru cunoasterea:

a) Structurii colectivitatii si a modificarilor intervenite in
timp
b) Interdependentelor si legaturilor dintre fenomene
c) Tendintelor de variatie in timp si in spatiu
I. Dupa numarul caracteristicilor folosite:
- grupari simple ( o singura caracteristica )
- grupari combinate ( cel putin doua caracteristici )
II. Dupa continutul caracteristicii:
- grupari cronologice ( caracteristica de timp )
- grupari teritoriale ( caracteristica de spatiu )
- grupari atributive ( ex. varsta, profesia, starea civila, etc. )
- pe variante-nr.redus de caracteristici-( gruparea
locuintelor dupa nr. de camere )
- pe intervale de grupare, egale sau diferite
III. Dupa forma de exprimare a caracteristicilor atributive:
- exprimate in cuvinte (grupari calitative)
- exprimate numeric (grupari cantitative)
 SERII STATISTICE

SERII STATISTICE: - corespondenta intre

variantele (valorile) caracteristicii de grupare si frecventele de aparitie ale
acestora, sau variatia unei alte caracteristici cu care se coreleaza.
de intervale
T 1. serii statistice de timp (cronologice, dinamice)
I de momente
P 2. serii statistice de spatiu
U
R pe variante
I 3. de distributie egale
pe intervale de grupare
neegale
Pagina de completat ulterior cu date din Anuarul
Statistic
 MARIMI RELATIVE

-Exprimare in procente
-Modalitate de calcul: marime comparata
marime baza de comparatie

coeficientul rezultat * 10(100, 1000, 10.000, etc)

= procent, promil, prodecimil, etc.

marimi relative de structura

marimi relative de intensitate
TIPURI: marimi relative de coordonare ( indici teritoriali )
marimi relative ale dinamicii
marimi relative ale planului ( prevederilor )
MARIMI RELATIVE DE STRUCTURA
( structura colectivitatii studiate )

Servesc pentru evidentierea ponderii grupelor in cadrul colectivitatii.

Se exprima in procente.

Total Baieti Fete

29 13 16

100% 45% 55%

 MARIMI RELATIVE DE INTENSITATE
(Cantitatea din valoarea caracteristicii comparate ce revine pe unitatea
caracteristicii luata ca baza de comparatie)
Calcul: Raport cu semnificatie economica concreta, stabilit intre valorile a doua
caracteristici primare legate intre ele.
Exemple: - densitatea populatiei, rentabilitatea, productia agricola pe un locuitor, etc.

MARIMI RELATIVE DE COORDONARE( INDICI )

Se obtin prin compararea ca raport intre doua date, doua valori centralizate
Calcul: Grupa/teritoriul comparat / Grupa/teritoriul baza de comparatie

MARIMI RELATIVE ALE DINAMICII

Presupune compararea in timp a datelor care se refera la acelasi proces, la momente
sau perioade de timp diferite.(determinate prin serii dinamice).
Scop: arata de cate ori termenul comparat se cuprinde(de cate ori este mai mare sau mai mic
decat) in termenul baza de comparatie.
Calcul: Nivelul indicatorului din perioada curenta / Nivelul indicatorului din perioada de baza x100

MARIMI RELATIVE ALE PLANULUI

Compara nivelul realizat fata de cel planificat ( indici ai indeplinirii planului)
 MARIMI MEDII
- Instrumente principale de cunoastere a fenomenelor de masa
(exprima ce este comun si general in forma de manifestare a fenomenelor)

-Indicatori derivati, rezultati din calcul

- Au caracter abstract, chiar daca se exprima in unitati de masura concrete

- Măsoară influenţa cauzelor esenţiale, înlăturând variaţiile întâmplătoare în evoluţia

fenomenelor şi proceselor.

Pentru ca indicatorii medii să aibă conţinut real şi să fie reprezentativi pentru colectivitatea
analizată este necesar să fie îndeplinite câteva condiţii:

omogenitatea colectivităţii;
volum suficient de mare de date individuale;
 MARIMI MEDII

Media este un indicator al tendinţei centrale care arată nivelul la

care ar fi ajuns caracteristica dacă în toate cazurile individuale factorii
esenţiali şi neesenţiali ar fi acţionat constant.

Este valoarea tipică pentru reprezentarea unei colectivităţi

media aritmetică;
media armonică; clasificare
media pătratică;
media geometrică.

Indicatorii medii formă simplă (datele sunt negrupate sau când

frecvenţele tuturor grupelor sunt egale)
formă ponderată (frecvenţele diferă între ele)
 MEDIA ARITMETICA

= rezultatul sintetizării într-o singură expresie

numerică a tuturor nivelurilor individuale observate

Acest tip de medie este indicat îndeosebi atunci când

fenomenul supus cercetării înregistrează
modificări aproximativ constante
în progresie aritmetică.

Calcul = valoarea totalizata a caracteristicii / numărul

total al unităţilor.

media aritmetica simpla:

 MEDIA ARITMETICA
Cand fiecare valoare individuală xi are nu una, ci mai multe apariţii în cadrul
colectivităţii analizate

media aritmetica ponderata:

unde:
ni - frecvenţa (numărul de apariţii) al variantei xi;
k - numărul de valori distincte.
 MEDIA ARITMETICA
Proprietăţi

1. Într-un şir de valori egale, media aritmetică este egală cu acestea.

2. Media aritmetică este cuprinsă în intervalul de variaţie al caracteristicii pentru care

se calculează. xmin < x < xmax

3. Media oscilează în jurul grupei cu frecvenţa cea mai mare, în

cazul distribuţiei de frecvenţe.

4. Suma algebrică a tuturor abaterilor individuale ale termenilor seriei de la media lor
aritmetică este nulă

5. Dacă se măresc (micşorează) toate valorile individuale din care se calculează

media cu o constantă a, noua lor medie aritmetică se măreşte (micşorează) cu
aceeaşi valoare a.

6. Dacă se împart (înmulţesc) toate valorile individuale cu o constantă h, media

aritmetică se divide (multiplică) cu aceeaşi constantă h.

7. Dacă se divid toate frecvenţele cu o constantă g, media aritmetică nu se modifică.

 APLICATIE MEDIA ARITMETICA

Varsta Nr.studenti (xi)(ni)

(xi) (ni)

19 5 95
20 16 320
21 2 42
22 1 22
Total 24 479
Vârsta medie este:
Valoarea obţinută este foarte reprezentativă datorită omogenităţii colectivităţii.
 Calculul simplificat al mediei aritmetice
DE CE ? Întrucât în viaţa economică reală datele individuale din care se
calculează media reprezintă deseori valori mari, cu zecimale

REZOLVARE: aducerea şirului iniţial de valori într-o formă mai simplă, care să
faciliteze calculele.

formulã de calcul simplificat:

media aritmetica pentru serii de
distribuţie de frecvenţe
pe intervale egale de grupare

unde: xi - centrele intervalelor de grupare (se calculează ca medie

aritmetică simplă a capetelor fiecărui interval);
ni - frecvenţa fiecărui interval i;
a - constantă egală cu valoarea centrului de interval care are
frecvenţa maximă;
h - mărimea intervalului de grupare;
k - numărul intervalelor de grupare.
APLICATIE MEDIA ARITMETICA
PONDERATA

Aplicarea formulei obişnuite de calcul (media aritmetică

ponderată) conduce la acelaşi rezultat.
 MEDIA ARMONICA
Utilizarea mediei armonice este indicată în
toate cazurile în care în cadrul
colectivităţii analizate predomină
valorile mici.
Fiind mai mică decât media aritmetică,
media armonică reprezintă mai bine
aceste valori.
În practică, media armonică este frecvent
folosită la:
- calculul preţului mediu
- .
calculul indicelui mediu al preţurilor
Se calculeaza din valorile inverse ale
termenilor.
 APLICATIE MEDIA ARMONICA

Sa se determine pretul mediu al materiei prime achizitionate de un agent economic pe

baza urmatoarelor date:
 MEDIA PATRATICA

Se calculează din termenii seriei ridicaţi la pătrat;

Este întotdeauna mai mare decât cea aritmetică;

Este indicata :

a) Cand predomină valorile mari în cadrul colectivităţii pentru care se calculează

media.

b) Cand se acordă o atenţie deosebită valorilor mari, cum este cazul calculului
abaterii medii pătratice

c) Când valorile caracteristicii sunt atât pozitive, cât şi negative.

 MEDIA GEOMETRICA
- este mai mică decât media aritmetică, mai mare decat media armonica.

- reprezintă mai bine valorile mici ale caracteristicii.

- se utilizeaza în situaţiile în care între termenii seriei nu este posibilă însumarea,

ci produsul, cum este cazul indicilor de dinamică.

- este indicată şi în cazul valorilor care au tendinţă de creştere în progresie

geometrică.

- calculul acestui tip de medie se poate realiza cu ajutorul

logaritmilor. Calculul nu este posibil dacă există valori negative sau nule.
Exemplu:
Cifra de afaceri a unui agent economic a crescut cu 8 % în primul semestru al anului 2007 şi cu 15 % în cel
de-al doilea semestru.

Media aritmetică nu este indicată în acest caz (mărimi neînsumabile direct).

media geometrică a celor doi indici de dinamică semestriali, deoarece între indici este
posibilă relaţia de produs: Ritmul mediu de creştere pe cele două semestre a fost 11,4 %.
 MEDIA GEOMETRICA
Dacă se înmulţesc toţi termenii unei serii
statistice xi, i = 1,.., n şi se
înlocuieşte fiecare valoare individuală cu
media lor geometrică g x , se
obţine:

Pentru seriile de distribuţie de frecvenţe se

aplică formula de
calcul a mediei geometrice ponderate:

Media geometrica simpla

obtinuta prin logaritmare:
MEDIA CARACTERISTICII ALTERNATIVE

Media caracteristicii alternative este o mărime relativă de structură, care arată

ponderea unităţilor care îndeplinesc o anumită condiţie în total colectivitate.
- înregistrează numai două variante
posibile de manifestare. (candidat
admis/respins, produs bun/rebut, plan de
producţie realizat/nerealizat, persoană
căsătorită/necăsătorită etc.)

"1" - variantă pozitivă, răspunsul

afirmativ;
"0" - variantă opusă, răspuns negativ.

Pentru calculul mediei aritmetice a

caracteristicii alternative
utilizează formula mediei ponderate
unde:
M - frecvenţa (numărul)
unităţilor care au varianta afirmativă;
N - volumul colectivităţii statistice.
 INDICATORII VARIATIEI

- Masoara variatia din jurul mediei.

Amplitudinea variatiei
Indicatorii simpli ai variatiei

Abaterile individuale
- 2 categorii:

Indicatorii sintetici
- Exprimare in : marimi absolute ( unitatile de masura ale
caracteristicii studiate)
marimi relative ( calculate in raport cu media lor )
 INDICATORII SIMPLI AI VARIATIEI
1. AMPLITUDINEA VARIATIEI
utilizata in prelucrarea datelor, la alegerea nr. de grupe si a marimii
intervalului de grupare
a ) Amplitudinea absoluta ( A ) A = X max – X min
x min – valoarea minima a caracteristicii
x max – valoarea maxima a caracteristicii
b ) Amplitudinea relativa ( A% ) A% = A / X *100
2. ABATERILE INDIVIDUALE
a) Abaterea individuala absoluta ( di ) diferenta intre fiecare termen si
media aritmetica a acestora. di = xi – x

b) Abaterea individuala relativa ( di% ) raportul dintre abaterile absolute

si media aritmetica a caracteristicii. di% = di / x *100 = ( xi – x ) / x * 100
 INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI
Abaterea medie liniara, dispersia, abaterea medie patratica,
coeficientul de variatie

- Reflecta valoarea medie calculata pe baza abaterilor individuale

ale variantelor de la media lor.

ABATEREA MEDIE LINIARA (d):

- se calculeaza ca medie aritmetica simpla sau ponderata a tuturor abaterilor
termenilor seriei de la media lor,luate in valoare absoluta.
- arata cu cat se abate in medie fiecare varianta de la media lor.
- se exprima in unitatea de masura a caracteristicii
- dezavantaj: - este greu de apreciat gradul de omogenitate al colectivitatii.
- se acorda aceeasi importanta tuturor abaterilor individuale, in
conditiile in care abaterile mai mari in valoare absoluta influenteaza in mai
mare masura gradul de variatie.
 INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI
Abaterea medie liniara, dispersia, abaterea medie patratica,
coeficientul de variatie
DISPERSIA
- Calcul: media aritmetica a patratelor abaterilor termenilor fata de media lor.
- Etape: - stabilirea abaterilor individuale
- ridicarea la patrat a abaterilor individuale
- inmultirea patratelor abaterilor cu frecventele de aparitie( la seriile
de frecvente)
- insumarea patratelor abaterilor multiplicate cu frecventele
- raportarea totalului obtinut la numarul total al unitatilor inregistrate.
- Avantaj: nu presupune calcularea mediei.
 INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI
Abaterea medie liniara, dispersia, abaterea medie patratica,
coeficientul de variatie

c) ABATEREA MEDIE PATRATICA

- Se calculeaza ca o medie patratica din abaterile valorilor individuale de la
media lor aritmetica ( extragand radacina patrata din dispersie )
- Exprima cu cat se abate in medie fiecare varianta a caracteristicii de la
media lor aritmetica.
 INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI
Abaterea medie liniara, dispersia, abaterea medie patratica,
coeficientul de variatie
d) COEFICIENTUL DE VARIATIE (V)
- Raportul dintre abaterea medie patratica ( sau liniara) si media seriei.
- Se exprima procentual.
- Se utilizeaza cand se compara gradul de variatie a unor caracteristici
exprimate in unitati de masura diferite.( situatie cand nu poate fi utilizata
abaterea medie)
- V 0 - o variatie tot mai mica, deci medie mai reprezentativa
- Se admite analiza reprezentativa cand V 35%.
- Se utilizeaza in studiul ritmicitatii aprovizionarii si livrarii cu marfa.
 INDICII STATISTICI
= indicatori derivati obtinuti din compararea in dinamica, in spatiu si fata de plan a unor
colectivitati sau ansambluri de fenomene de acelasi fel.
- Sunt marimi relative. indici individuali(elementari)
a) dupa numarul unitatilor la care
s-a inregistrat caracteristica indici sintetici(compusi)
C indici agregati
L b) dupa procedeul de calcul indici sub forma de medii
A indici ca raport de medii
S indici cu ponderi constante
I c) dupa modul de ponderare indici cu ponderi variabile
F indici cu structura fixa
I d) dupa tipul structurii indici cu structura variabila
C indici ai variatiei structurii
A e) dupa caracteristica de variatie indici valorici, indici de preturi, indici ai volumului fizic, etc

R indici cu baza fixa

E f) dupa perioada luata ca baza de raportare
( indicii de dinamica) indici cu baza in lant
 INDICI INDIVIDUALI

- Exprima variatia caracteristicii unui singur element dintr-o colectivitate.

- Calcul: i= volumul(nivelul comparat) 1 / volumul(nivelul baza de comparatie) 0
- Modalitate de calcul identica cu calculul marimilor relative de dinamica.
- Se utilizeaza pentru calculul indicelui volumului fizic al productiei, indicele
individual al pretului, etc

q1
- Iq =
q0
 INDICII SINTETICI

Se compun din: a) elementul cantitativ (f)– unitatile colectivitatii ( cantitatea de

(ponderea) produse, numar personal muncitor, etc

b) elementul calitativ - respectiv valorile individuale ale caracteristicii

( pretul sau costul unitar, consumul pe unitate
de produs, salariul individual, etc)
Exemplu: Indicele preturilor
 SERII DINAMICE ( CRONOLOGICE )

- Sunt rezultatul ordonarii in timp a datelor si reflecta valorile unor indicatori

economici la diferite momente sau pe anumite intervale de timp

serii de intervale
dupa modul de prezentare a timpului
serii de momente

CLASIFICARE
serii in marimi absolute
dupa forma de exprimare serii in marimi relative
a fenomenelor serii in marimi medii
 INDICATORII SERIILOR DINAMICE
Sunt utilizati pentru caracterizarea in timp a fenomenelor.
a) Indicatori absoluti: - nivel absolut(y)
- modificarea absoluta( ) calculata ca diferenta
- cu baza fixa
- cu baza mobila
b) Indicatori relativi: - indicele( )( I ) calculati ca raport
- cu baza fixa
- cu baza in lant ( mobila,variabila )
- ritmul (R)
c) Indicatori medii: nivelul mediu( y )
- calculati din marimi absolute modificarea medie( )

- calculati din marimi relative indicele mediu( I )

ritmul mediu ( R )
 INDICATORII ABSOLUTI AI SERIILOR
DINAMICE

1. Nivelul absolut (y) – valorile termenilor din care este formata

seria dinamica. ( y0, y1, y2, y3,………yn) (1,2…n- momente sau intervale de
timp)

2. Modificarea absoluta ( sporul absolut) – diferenta

intre termenii comparati.( pozitiva crestere, negativa reducere )
i/0 = yi – y0 – pentru modificarea cu baza fixa

i/i-1 = yi – yi-1
– pentru modificarea absoluta cu baza mobila
Proprietate: Suma tuturor modificarilor absolute cu baza mobila este egala cu modificarea
absoluta pe intregul orizont de timp.
n

i 1 i/i-1 1/ 0 2/1 I / i- 1 n/n-1 n/0
 INDICATORII RELATIVI
∑∆i/i-1 = ∆1/0 + ∆2/1 + ……+ ∆i/i-1 + …… +∆n/n-1 = ∆n/0