INFLUENŢA NEGATIVĂ A TELEVIZIUNII

ASUPRA ADOLESCENŢILOR

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ. dr. MĂRIOARA LUDUŞAN

ABSOLVENT: HERŢEG ALEXANDRA DANIELA

Structura lucrării
Prin prezenta lucrare, am urmărit identificarea şi evidenţierea
efectelor negative asupra adolescenţilor ce apar ca urmare a expunerii
îndelungate a acestora în faţa micului ecran.
Cuprinde o parte teoretică şi una practică, părţii teoretice
alocându-i-se primele trei capitole iar celei practice ultimele două.
Structura capitolelor lucrării este redată succint în cele ce
urmează.
 În capitolul întâi am prezentat diverse definiţii ale conceptelor de
mass-media şi televiziune, istoricul televiziunii în România şi funcţiile
televiziunii.
Capitolul doi include legislaţia privind protecţia minorilor faţă de
consecinţele negative ale televiziunii.
În capitolul trei am reliefat modul în care influenţează petrecerea unui
număr semnificativ de ore comportamentul şi atitudinile adolescenţilor.
Partea practică a lucrării, ce cuprinde capitolul patru şi cinci
prezintă cercetarea realizată în vederea cunoaşterii modului în care sunt afectaţi
elevii Colegiului Naţional “David Prodan”, din oraşul Cugir, care dedică
televizorului un număr mare de ore, şi dimensiunea directiv-acţională, de
intervenţie.
Partea I
 Televiziunea desemnează o tehnică a transmiterii de la distanţă a
imaginilor unor obiecte ( în mişcare), sunetelor, mesajelor pe calea undelor
vizuale; care apar şi dispar cu mare rapiditate şi care nu pot fi ordonate de către
cei care le primesc, receptorul nu poate opri, încetini sau grăbi circuitul acestor
informaţii şi imagini, nu poate reveni asupra unui material deja transmis, nu poate
crea un „program” propriu, diferit de cel al fluxului originar.
Efectele negative ale consumului televizual excesiv asupra adolescenţilor
sunt:
 stări de oboseală şi de nervozitate
stimularea agresiunii şi activarea gândurilor şi comportamentelor agresive
dependenţa de televiziune
comunicare precară cu familia
incapacităţi de învăţare
predispunerea de a imita aspectele şi comportamentele difuzate în
programele de televiziune
abuz de alcool şi tutun
intensificarea vieţii sociale
Partea a II - a
 METODOLOGIA INVESTIGAŢIEI
Problema cercetată: cercetarea şi-a propus să investigheze
impactul expunerii îndelungate în faţa micului ecran a tinerilor punând accentul
pe efectele negative generate de mesajele şi programele televizate.
Scopul cercetării a constat în evidenţierea modului în care copiii sunt
afectaţi de urmărirea îndelungată a programelor şi emisiunilor televizualului şi
propunerea unor măsuri de formare a unor deprinderi referitoare la utilizarea
televiziunii în beneficiul adolescenţilor, cum aceştia pot fi educaţi in spiritul
valorificării raţionale a programelor si mesajelor difuzate prin intermediul
televizorului.
Obiectivele urmărite :
Să determine motivele care stau la baza utilizării îndelungate a
televizorului
Să determine efectele exercitate de TV asupra elevilor cuprinşi în
eşantion;
Să elaboreze un model de intervenţie, în vederea unei educaţii sănătoase
sau a recuperării „ handicapului „ produs tinerilor de cultura TV. Metode de
cercetare :
 Ancheta prin chestionar
 Interviul
 PRELUCRAREA ŞI ANALIZA DATELOR

Rezultatele cercetării sunt reprezentative pentru populaţia şcolară din cadrul

Colegiului Naţional „David Prodan” din oraşul Cugir, judeţul Alba.
În urma analizei la întrebarea 1” Cât de des te uiţi zilnic la televizor?” reiese că
cea mai mare parte a elevilor chestionaţi urmăresc emisiunile TV trei-patru ore zilnic.
După media răspunsurilor la întrebarea numărul 2 „ Ce emisiuni urmăreşti de
obicei la televizor”? ordinea preferinţelor ar fi următoarea: divertisment, emisiuni
culturale, filme, emisiuni muzicale.
Analizând răspunsurile la întrebarea 3: „Cât de importantă este televiziunea în
viaţa ta?, se poate constata că pentru majoritatea elevilor televiziunea este importantă şi
foarte importantă în viaţa lor.
 35

30

25

20

15
1
10 1
1
5 1

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
divertisment emisiuni filme emisiuni
culturale muzicale
Fig.1. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 1 Fig.2 Distribuţia răspunsurilor la
întrebarea 2

Fig.3. Distribuţia răspunsurilor la

întrebarea 3
 Examinând răspunsurile la întrebarea numărul 4: “De ce te uiţi de obicei la
televizor?” se detaşează următoare ierarhie a nevoilor care determină consumul tv:
nevoia de divertisment, nevoia de a fi informat asupra actualităţii, nevoia de a-şi umple
timpul, consumul televizual ca obişnuinţă – ca ritual sau automatism -, ceea ce
sugerează un anumit grad de dependenţă.
La întrebarea numărul 5 „După părerea ta filmele tv conţin scene de
violenţă”? un număr egal de respondenţi au considerat că violenţa din filme este prea
multă sau cât trebuie. Doar câţiva elevi sunt de părere că violenţa este prea puţină.
În ceea ce priveşte întrebarea 6 referitoare la evaluarea percepţiei asupra
violenţei ficţionale în emisiunile de ştiri, „După părerea ta ştirile conţin violenţă”?,
majoritatea subiecţilor crede că violenţa în cadrul ştirilor este suprareprezentată.
Fig.4. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 4

Fig.5. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 5

Fig.6. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 6

 Prin întrebarea numărul 7 „ În ce fel te simţi influenţat de scenele de violenţă
pe care le vezi la tv?” s-a urmărit identificarea percepţiei pe care o au adolescenţii privind
influenţa acestei violenţe asupra lor.
În ceea ce priveşte efectele televiziunii asupra activităţii şcolare a elevilor,
examinate prin intrebarea 8 putem vedea că autopercepţia elevilor este una negativă, cea
mai mare parte dintre ei considerând că televiziunea are efecte mai mult negative decât
pozitive asupra pregătirii lor şcolare.
La întrebarea 9 „Se întâmplă ca profesorii voştri să vă recomande emisiuni de
la televizor pe care să le urmăriţi?” cei mai mulţi tineri au răspuns negativ, ceea ce
înseamnă că în şcoală se acordă o importanţă scăzută pregătirii elevilor pentru receptarea
şi interpretarea mesajelor televiziunii.
Fig.7. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 7

Fig.8. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 8

Fig.9. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 9

 Potrivit întrebării 10 „Crezi că privitul la televizor te poate afecta?” cea mai mare
parte dintre elevi consideră că petrecerea timpului în faţa televizorului îi poate afecta.
Prin urmare, se poate constata că tinerii au o bună percepţie asupra realităţii
televizualului.
Întrebarea 11 urmăreşte să afle tocmai aceste percepţii ale elevilor cu privire la
consecinţele televizionării.

Fig.10.Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 10 Fig.11.Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 11

 MODALITĂŢI DE INTERVENŢIE
Scopul: Dovedită fiind influenţa mai mult negativă decât pozitivă a expunerii
adolescenţilor la programele şi emisiunile TV proiectul de intervenţie îşi propune să
asigure suport informaţional şi educativ prin oferirea de servicii specializate de asistenţă
psiho-socială, focalizate pe dezvoltarea capacităţii elevilor de a utiliza în mod raţional
televizorul.
Obiective:
însuşirea şi dezvoltarea unor deprinderi de utilizare corectă a televiziunii (în scopul
informării şi asimilării de noi cunoştiinţe);
însuşirea unor deprinderi de organizare şi planificare a timpului liber;
întărirea relaţiilor interpersonale
 Servicii:
serviciul de educaţie formală în vederea valorificării televiziunii ca sursă de
educare;
serviciul de întărire a relaţiilor interpersonale şi de dezvoltare a unor deprinderi de
relaţionare;
serviciul de formare a deprinderilor pentru planificarea şi organizarea timpului.
Activităţi:
activităţi practice pentru valorificarea televiziunii ca sursă de educare;
activităţi practice pentru o relaţionare eficientă;
activităţi practice de gestionare eficientă a timpului.
 CONCLUZII
În conformitate cu scopul lucrării se impun următoarele concluzii:
Elevii chestionaţi petrec zilnic 3-4 ore în faţa micului ecran. Acest
comportament de petrecere îndelungată în faţa televizorului este motivat prin dorinţa
elevilor de a-şi umple timpul, de a se distra, şi chiar din obişnuiţă. Elevii s-au deprins cu
acest obicei şi continuă cu această rutină deşi sunt în mare măsură conştienţi de efectele
acesteia asupra vieţii lor. Un număr destul de însemnat de elevi folosesc televizorul şi
pentru a se informa, ceea ce înseamnă că televizorul mai poate face încă parte din
potenţialul vieţii, şi nu doar din rutina acesteia.
Implicarea profesorilor referitoare la tipul de emisiuni recomandate elevilor
este foarte redusă, ei înşişi recunoscându-şi minusurile în această direcţie dar facând
totodată propuneri pentru o mai buna educaţie în privinţa receptării şi interpretării
mesajelor Tv ceea ce arată că sunt dispuşi să evolueze în acest sens.
 Mult timp petrecut în faţa televizorului echivalează cu un timp mai puţin
acordat temelor şi sarcinilor şcolare, ceea ce înseamnă că mediul televizual
impactează în mod negativ şi asupra activităţii şcolare a elevilor.
O mare parte dintre elevi conştientizează efectele televiziunii, a violenţei
promovate de către aceasta asupra lor. Trăsăturile caracteristice lumii Tv, ce apar cu
regularitate: violenţa din emisiuni, ştiri, promovarea unor modele negative de reuşită
în viaţă, nu pot să nu aibă urmări asupra adolescenţilor, aflaţi la o vârstă la care sunt
în căutarea modelelor. Iar ceea ce văd la televizor, oamenii elogiaţi de acesta vor
atrage atenţia tienerilor care îşi vor dori să devină şi ei ca cei prezentaţi pe micul
ecran.