Sunteți pe pagina 1din 21

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Ciclurile de viaţă
Dimensiuni şi stadii ale dezvoltării
Dezvoltarea cognitivă şi implicaţiile ei
în educaţie
Obiectivele UI 3

 să descrie dezvoltarea cognitivă dupa


modelul Piaget;
 să identifice implicaţii ale teoriilor dezvoltării
cognitive asupra educaţiei
Dezvoltarea stadială

 Stadiu - secvenţă a dezvoltării, în care


comportamentul se organizează în jurul unei teme
dominante, cu caracteristici comune unui interval de
timp, dar diferite de ale altor stadii.
 Fiecare nou stadiu al dezvoltării le încorporează pe
cele precedente,
 Stadiile se parcurg în aceeaşi ordine la toţi indivizii,
dar cu viteze diferite
(Piaget, 1968)
Criterii de diferenţiere a stadiilor
1. Tipul fundamental de activitate (copilărie – jocul, adolescenţă – învăţarea, vârsta adultă –
munca);
2. Tipul de relaţii sociale în care se angajează fiinţa umană:
în copilărie – relaţii tutelate,
în adolescenţă şi la vârsta adultă – relaţii independente

3. Tensiuni şi consumuri de energie. Situaţiile generatoare de tensiune dominante în


diversele stadii sunt:
 solicitările familiale şi şcolare pe de o parte şi posibilităţile copilului de a răspunde la
ele pe de altă parte;
 cerinţele interne ale copilului pe de o parte şi posibilităţile grupului de a le răspunde.
 tensiuni între diferitele laturi ale personalităţii copilului
- temperament şi aptitudini la vârste mici; temperament şi caracter la vârste mai mari,
- între structurile psihice vechi şi structurile noi ale elevului (între motivaţia extrinsecă din
copilărie şi motivaţia intrinsecă pentru studiu în adolescenţă)
- între structurile psihice conştiente, subconştiente şi inconştiente (între afect şi raţiune)
(U.Şchiopu).
Caracteristici ale dezvoltării inteligenţei
umane
Stadiul Caracteristici
1. Diferenţiază forma obiectelor.
2. Recunoaşte agentul unei acţiuni şi este capabil să declanşeze acţiuni; scutură
o jucărie pentru a suna mai tare sau mai încet.
Stadiul
3. Achiziţionează obiectul permanent: (caută o jucărie ascunsă în prezenţa sa
senzorio-motor după mai multe paravane.)
0-2 ani 4. Achiziţionează primele conduite inteligente: conduita suportului, a sforii, a
bastonului.
5. Diferenţiază propriul corp de alte obiecte.
1. Îşi reprezintă obiectele prin imagini şi le înlocuieşte cu simboluri .
Stadiul 2. Învaţă limbajul ca mijloc de înlocuire a obiectelor.
3. Clasifică obiectele după un singur criteriu – culoare, formă.
preoperator
4. Achiziţionează conservarea numărului în jur de 7 ani.
2-7 ani 5. Gândirea este ,,egocentrică” copilul acceptând cu dificultate punctul de
vedere al celuilalt.
Stadiul 1. Gândeşte logic manipulând obiecte sau înlocuitori ai lor.
operaţiilor 2. Achiziţionează conservarea masei la 7 ani, a greutăţii la 9 ani şi a volumului la
11 ani.
concrete
3. Clasifică obiectele după mai multe însuşiri şi le ordonează în serii.
7-11 ani
Stadiul 1. Gândeşte logic folosind propoziţii şi verificând sistematic ipotezele.
operaţiilor formale 2.Utilizează raţionamentul ipotetico-deductiv explorând viitorul şi problemele
ideologice.
11-18 ani
3. Îşi poate analiza propria gândire.
După 18 ani 1. Gândirea se perfecţionează
Metode folosite de Piaget

Metoda clinica
 Piaget prezinta copiilor o anumita problema
 Le solicită să raspunda la intrebari
 După prezentarea raspunsului, copilul este solicitat
să-l justifice.
 Copilul este contrazis de catre experimentator astfel
ca se alfa in preyenta a 2 raspunsuri diferite (crearea
unui conflict cognitiv)
Exemplu de utilizare a metodei clinice

 în stadiul preoperaţional
(până la 4-5 ani)
- va răspunde că şirul C are
A
mai mulţi nasturi pentru că
este mai lung; B
- apreciază cantitatea după
spaţiul ocupat. C
 stadiului operaţiilor concrete
Fig.1 Conservarea cantităţii
(6-7 ani):
- deşi lungimea şirurilor B şi C
este alta, cantitatea a rămas
aceeaşi.
Implicaţii în educaţie (ap. St. Elliott,
2000) - educatori, părinţi sau profesori, învăţători.

 Stadiul senzorio-motor (0-2 ani):


- încurajaţi manipularea obiectelor,
demontarea, montarea acestora, explorarea
spaţiului.
- antrenaţi copilul în căutarea unor obiecte
ascunse chiar în prezenţa lui, în conduita
sforii, a bastonului, a suportului.
Stadiul preoperaţional (2-7 ani)

 Continuaţi să încurajaţi manipularea obiectelor, demontarea, montarea


acestora.
 Provocaţi copiii să imite animale, maşini, activităţi în absenţa acestora pentru a
consolida sistemul de reprezentări, a sprijini formarea conduitelor simbolice.
 Solicitaţi copiilor să povestească ceea ce văd. Nu îi ajutaţi prea mult şi nici nu
pretindeţi că aţi înţeles ce vor să spună. Ajutaţi-i să expună clar, să reformuleze
pentru a se face înţeleşi. Solicitaţi-le să deseneze ceea ce au văzut.
 Iniţiaţi jocuri de clasificare folosind obiecte uzuale pentru copil (sortaţi pantofii
într-o cutie, rochiţele în alta, bluzele în alt loc etc., de seriere (aranjaţi pantofii/
pantalonii membrilor familiei de la cel mai mare la cel mai mic), puneţi toate
hainele albastre într-o cutie, pe cele roşii în alta.
 Exersaţi memoria formelor şi a ordinii. Descrieţi diferite obiecte, prezentaţi-
le, ascundeţi-le apoi solicitaţi copilului să le descrie din amintire.
Stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani)

 Pentru a ilustra diversele idei folosiţi obiecte


concrete, desene.
 În asimilarea conceptelor porniţi de la
activităţile externe cu obiectele sau cu
înlocuitori ai acestora (imagini, machete,
scheme grafice).
 Prea multe cuvinte, descrieri verbale pot să
blocheze înţelegerea în acest stadiu.
Stadiul operaţiilor formale (11-18 ani)

 Amintiţi-vă că nu toţi elevii ajung în acelaşi timp la operaţiile


formale, unii nu vor ajunge niciodată

 Folosiţi predarea mai aproape de concret sau mai departe de


concret, în funcţie de dezvoltarea cognitivă a copiilor cu care
lucraţi.

 La diverse discipline, elevii se pot afla la niveluri cognitive


diferite deci când este posibil, menţineţi manipularea obiectelor
pentru că uşurează înţelegerea chiar şi la adulţi.

 Furnizaţi exemple variate, suficiente înainte de o generalizare.

 Nu propuneţi probleme prea dificile, eşecul este demotivant. Prin


atitudinea Dv. şi prin întrebări, încurajaţi căutarea mai multor
soluţii, mai multor implicaţii ale aceloraşi cauze.

 Solicitaţi adolescenţilor să diferenţieze ceea ce este posibil de


ceea ce este real, prezentul de viitor.
Programul de îmbogăţire instrumentală

 Feuerstein (1979, 1980, 1992): inteligenţa


este o conduită ca oricare alta care se poate
învăţa sau bloca.
 Cauze ale blocării inteligenţei : atitudinea de
pasivitate, retragerea din situaţii dificile,
teama de asumare a riscurilor, lipsa de
încredere în sine, deprivarea culturală.
Demersul de îmbogăţire instrumentală

1. se determină coeficientul de inteligenţă al unui


subiect, folosind teste diagnostice (Learning
Potential Assessement Device (LPAD);

2. se antrenează subiectul într-un program de învăţare


cu probe de dificultate progresivă, fiecare probă
antrenând un tip de capacităţi

3. subiectul este testat din nou, cu testul iniţial şi


rezultatele obţinute se raportează nu la un etalon ci
la rezultatul obţinut de subiect înainte de învăţare.
Corespondenţa probe-capacităţi
(Feuerstein, 1979)

Probe Capacităţi vizate


Organizarea Orientarea spaţială

Compararea Percepţia analitică

Analiza reprezentării grafice Iluziile, deformările

Clasificarea Stabilirea criteriilor

Relaţii temporale Orientarea spaţio-temporală

Progresiile numerice Relaţii între cifre

Silogismele Relaţii tranzitive


2 Concepte fundamentale (Feuerstein,
1979)

 Modificabilitatea structurii cognitive – omul este educabil,


deci se poate schimba.
 Pune sub semnul întrebării ideea ireversibilităţii
dezvoltării: cromozomii nu trebuie să aibă ultimul cuvânt

 Medierea - acţiunea de a interveni asupra unei persoane


pentru a o ajuta să funcţioneze mai bine pe plan intelectual

 Medierea – o interacţiune relaţională între un subiect, care


învaţă, un obiect, o sarcină, un mediator, o situaţie de învăţare
Dezvoltarea inteligenţei la adulţi (Cattell,
Horn, 1967)
 Inteligenţa fluidă  Inteligenţa cristalizată
- depinde de proprietăţile funcţionale
ale sistemului nervos,
- este învăţată,
- este plastică, se manifestă în
rapiditatea învăţării şi a înţelegerii
- începe să crească uşor
după 20 de ani şi mai
accentuat după 35 de ani.
- poate fi măsurată prin teste de viteză
privind perceperea relaţiilor, - - poate fi măsurată prin
raţionamente abstracte, formarea teste de abilităţi verbale şi
conceptelor, rezolvarea problemelor cunoştinţe culturale.
folosind conţinuturi simbolice, - principala caracteristică:
figurative, pe orice conţinuturi specializarea - este cu atât
mai eficientă cu cât
- are dezvoltarea maximă între 17 şi 30 acumulează mai mulţi
de ani şi apoi descreşte discret, cu 3- algoritmi, proceduri.
7 puncte QI pe decadă, între 30 şi 60
de ani..
TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE (H. Gardner, 1983)
LINGVISTICĂ - compuneri, exprimare verbală, folosirea cuvintelor pentru a
exprima sensuri
- sensibilitate la limbaj
LOGICO- - gândire abstractă, stabilirea de relaţii între idei, lucruri
MATEMATICĂ - raţionamente logice, rezolvare de probleme, concepte
matematice
VIZUALĂ/SPAŢIALĂ - percepţii vizuale precise
- imaginaţie, orientare în spaţiu, observarea detaliilor
- să facă hărţi, să creeze modele
- să transforme, să reconstruiască imaginile
MUZICALĂ/RITMICĂ - muzică,
- să producă sunete, să reacţioneze la sunete,
- să cânte
CORPORALĂ - să-şi utilizeze corpul propriu şi să manipuleze obiecte
/CHINESTEZICĂ - mişcare, coordonare bună,
- exprimă idei şi sentimente prin mişcare, gesturi
- are conştiinţa nevoilor fizice ale organismului
INTRAPERSOANLĂ - introspecţie, autoevaluare,
- se înţelege pe sine, ştie să îşi exprime sentimentele,
gândurile, stările, emoţiile
INTERPERSOANLĂ - înţelege emoţiile altora, intenţiile lor, comportamentul
- negociere/medire
- comunică eficient, verbal şi nonverbal
- vede perspective multiple

NATURALISTĂ - clasificări,
- să observe relaţii, detalii senzoriale
Implicatii in educatie

 Educ. va evita etichetarea unui elev ca


avand un tip de int. slab dezvoltat.
 Factori ai dezvoltarii:
- Zestrea biologică: Mozart – f. dotat
- Istoria personală
- Fundamentele istorice şi culturale
Mini studiu de caz

- W.A.Mozart – copil f. dotat, fratele său aprecia


muzica şi i-a susţinut financiar cariera; în Germania
muzicienii erau apreciaţi, sprijiniti de cei bogaţi.
- Ce ar fi devenit Mozart dacă s-ar fi născut într-o
familie săracă, de englezi puritani, care ar fi văzut
muzica ca fiind “lucrare a diavolului”?

Th.Armstrong (1994). Multiple inteligence in the classroom.


Virginia: ASCD.p 20
Ereditate şi mediu (nature and nurture)

Activatori ai MI
“Cristalizatori ai experienţei” -  Inhibitori ai MI
evenimente cheie din copilărie “Paralizanţi ai experienţei” –
care favorizează dezvoltarea MI shut down MI.

Einstein: a primit un compas la 4


ani,
Enescu o vioara- 4 ani,

Menuhin a fost dus la un concert


simfonic la 12 ani.
Să ne reamintim…
 Dezvoltarea fiinţei umane se realizează în stadii ce se pot
analiza pe dimensiunea fizică şi motorie, cognitivă,
psihosocială.
 Cele 4 stadii ale dezvoltării cognitive sunt: stadiul
senzorio-motor, stadiul preoperator, stadiul operaţiilor
concrete, stadiul operaţiilor formale.
 Stadiile dezvoltării cognitive descrise de Piaget sunt
universale, întâlnite la toţi copiii.
 Teoria lui Piaget asupra dezvoltării cognitive a influenţat
modul de investigare a copiilor, a propus elemente de
diferenţiere faţă de adult, a subliniat importanţa participării
copilului la acţiune, a materialelor concrete în lecţie, a
procesualităţii formării conceptelor