BRONŞIECTAZIILE

PROF.DR. MARICA CONSTANTIN

‘‘… we see only what we look for,
and we recognize only what we
know ’’

M.C. Sosman, Boston (USA)

 BRONŞIECTAZIILE:
• DEFINITIE: Crestere ireversibila a calibrului bronsiilor
medii (subsegmentare),cu alterari structurale ale peretelui
si obstructie a ramificatiilor distale (“fund de sac”)

• Nu sunt incluse:
 Distensiile bronsice reversibile (tranzitorii) din pneumonii si
atelectazii
 Distensiile cilindrice preterminale, fara obstructie distala
din bronsitele
 Bronsiolectaziile din fibrozele pulmonare difuze (“fagure de
miere”)
 EPIDEMIOLOGIE:
 Prevalenta:
 Estimari exacte rare;
 Ridicata in era preantibiotica (1001ooo0/0000):
• cu pondere majora la copii(0– 10 ani)
• forme severe
• letalitate ridicata
 In scadere in ultimele decenii:
• ~600/0000 (SUA,1973)
• Scadere dramatica la copii(de~5ori)
• Datorita extensiei antibioterapiei si vaccinurilor
profilactice(vaccinari contra rujeolei,tusei convulsive,tuberculozei)
 Variatii geografice:
 Status socioeconomic
 Grupuri etnice (factori genetici?)(ex.polinezieni din Samoa,indieni
din Alaska,maori din Noua Zeelanda)
MORFOPATOLOGIE:(tablou comun al
bronsiectaziilor umede (infectate,supurate):
A )Forma (clasificare):
1 cilindrice (tubulare)
2 moniliforme (varicoase)
3 saculare (ampulare)
4 chistice
B )Macroscopie
• Teritoriu atelectatic ,retractat
• Bronsii largite,deformate,cu perete gros si secretii in lumen
• Continuitate cu bronsii ,in majoritate ,obstruate prin secretii
si/sau inflamatie fibroasa
• Suprafata mucoasei tumefiata ,inflamata ,ulcerata,polipoida
 MORFOPATOLOGIE:(tablou comun al
bronsiectaziilor umede (infectate,supurate)):
C )Microscopie:
• Epiteliu cu zone neoplazice ,ulceratii,denudare
• Ingrosare prin edem,infiltratie celulara inflamatorie (tesut
de granulatie) in corion si submucoasa
• Glande bronsice dilatate , abcedate sau atrofice
• Hiperplazie musculara (ocazional atrofie/distrugere)
• Distorsionare sau distrugerea sistemului elastic si muscular
(ocazional alterari cartilaginoase)
• Inlocuire fibroasa a structurii peretelui
• Neovascularizatie arteriala bronsica cu anastomoze
arteriale bronhopulmonare largi la nivel precapilar
(dezvoltate in tesutul de granulatie)
 ETIOPATOGENEZA
Factori patogenici majori:
• Perete bronsic cu rezistenta la deformare compromisa prin
alterari ale sistemului de sustinere
Cauze:
- inflamatie / necroza
- Dezordini congenitale
• Tractiune centrifuga crescuta ,aplicata peretelui bronsic
Cauze:
– atelectazie
– pneumonie
– fibroza
 ETIOPATOGENIE
• Factori patogenici majori

Perete bronsic normal

o Normal
Recul elastic normal

Perete bronsic normal

0 Reversibile Recul elastic normal
 Factori patogenici majori
– continuare–
• Defecte anatomice congenitale
Perete bronsic atrofic
Recul elastic normal

•Bronsiectazii “comune” Perete bronsic distrus

prin inflamatie /necroza
Recul elastic crescut
 CLASIFICARE ETIOPATOGENICA
• SECUNDARE (cauze cunoscute)
– infectii bronhopulmonare
– inhalare de agenti iritanti
– obstructie bronsica o ala
– defecte anatomice congenitale
– stari imunodeficitare
– eredopatii cu anomalii ale
– functiei ciliare
– viscozitatii mucusului bronsic
– antiproteazelor
• PRIMITIVE IDIOPATICE (cauze necunoscute)
 SINDROMUL BRONSIECTATIC
POSTTUBERCULOS
• Frecventa :15– 20% (1/4 din sindroame posttbc)
(50%din bronsectazii sunt de natura tbc)
• Mecanism :Tuberculoza bronsica ,stenoza bronsica,
leziuni fibroretractile parenchimale ,leziuni ale
circulatiei bronsice ,leziuni pleurale , fistule
gangliobronsice,infectie microbiana
• Tablou clinic :Bronhoree purulenta (exacerbari
periodice) ,sputa stratificata, ev.hemoptoica,
hemoptizii (forma uscata hemoptoica),latenta
clinica
 SINDROMUL BRONSIECTATIC
POSTTUBERCULOS
– continuare–

• Bronhografie :ectazii cu topografie predilecta in

lobii superiori ,dilatatii cilindrice ,moniliforme,
ampulare pseudochistice etc.
• Ex.functional respirator : restrictie , obstructie
• Scintigrama : zone “reci” la nivelul teritoriilor
bronsectatice
 Mecanism patogenic comun
Infectie bronhopulmonara

Inflamatie / necroza Pneumonie , atelectazie ,

a peretelui bronsic fibroza

Perete bronsic Recul elastic crescut

hipercompliant

Bronsiectazii
 Infectii generatoare
de bronsiectazii
• Rujeola (pneumonie rujeolica sau bronhopneumopatii
post rujeolice cu: adenovirus , virus herpetic, s.aureus,
klebsiella, pseudomonas)
• Tuse convulsiva (bronsita necrotica , pneumonii
secundare)
• Pneumonii bacteriene necrotice cu s.aureus, k.
pneumoniae, p.aeroginosa, bacterii anaerobe,
m.tuberculosis
• Mecanism similar: inhalare de agenti iritanti
(NH3,SO2,NO2,talc,silicati),pneumonii de aspiratie
recurente,sindrom Mc.Leod / Swyer– James (post
bronsiolita acuta in copilarie)
 Mecanism patogenic
obstructiv
Obstructie bronsica
focala

Staza secretorie Atelectazie ,

pneumonie obstructiva,
fibroza
Infectie

Recul elastic
Inflamatie/necroza
crescut
bronsica

Bronsiectazie
• Bronsie lobara sau segmentara
Obstructie prin: corpi straini,tumori (adenom,
carcinom, papilom) impact mucoid
(aspergiloza, postoperator, granulomatoza
bronhocentrica), bronsita cronica, astm
bronsic, compresii ganglionare parabronsice
(tuberculoza , histoplasmoza , sarcoidoza)
 Defecte anatomice congenitale
• Traheobronhomegalie (sindrom Mounjer– Kuhn)
– afecteaza traheea si bronsiile centrale
– atrofie primara a tesutului musculo– elastic
– descoperita, de regula, la adulti
– bronsectazii saculare simetrice (frecvent)
– mecanism :colaps in expir / tuse staza
secretorie infectie
• Deficit al cartilagiilor bronsice (sindrom Wiliams– Campbell)
– afecteaza prioritar bronsiile subsegmentare
– cartilagii absente, putine sau mici
– de regula , la copii (0– 3 ani)
– anomalie simetrica
– mecanism :dilatatie in inspir si colaps in expir tuseinfectie
 – continuare–
• Boala chistica congenitala
– chiste multiple in periferia plamanului
– structura de tip bronsic a peretelui, pline cu lichid
seros
– mecanism:prin infectie si drenaj bronsic devin
identice bronsectaziilor
• Alte:
– sechestratii pulmonare intralobare
– anevrism ale arterei pulmonara
– sindromul unghiilor galbene
 Stari imunodeficitare

• Deficit de Ig G:agamaglobulinemie ereditara Bruton

deficite selective (Ig G2,Ig 4)
• Deficit de Ig A:deficit selectiv de Ig A
antaxie– telangiectazie
• Disfunctie leucocitara: boala cronica
granulomatoasa
 Eredopatii
• Sindromul Diskineziei ciliare (SOC)
(mecanism:transport muco– ciliar deficitar ,staza secretorie ,infectie)
– cili si flageli imobili sau hipomobili prin defecte ultrastructurale sau functionale
prototip:
Sindromul Kartagener (SK)
Autosomal recesiv, penetranta variabila
Situs inversus + sinuzita cronica + bronsiectazii
Sdc la majoritatea cazurilor cu SK
In SDK , situs inversus lipseste la 50 % cazuri
(SK incomplet : sinuzita+ bronsiectazii)
• Mucoviscidoza (fibroza chistica)
Hiperviscozitate a secretiilor exocrine
Genetica (autosomal recesiva)
Bronsiectazii la 64– 90% din adulti
Mecanism: obstructie bronsica, staza secretorie, infectii recurente
• Deficit de alfa1– antitripsina (antiproteaza)
 Tablou clinic I
Modalitati de manifestare
 Latenta clinica
 Supuratie bronsica
 Hemoptizii
 Pneumonie
a)Supuratia bronsiectatica
– debut
– in copilarie (< 10 ani)
– adolescenti sau adulti fie insiduos (infectii recurente) fie prin infectie
respiratorie acuta
b)Evolutie in puseuri alternante cu remisiuni in puseu
– bronhoree purulenta abundenta (50– 200 ml/zi)
– sputa mucopurulenta banala sau
– sputa stratificata , uneori fetida
– focare de raluri umede medii sau groase locale , uneori ronchusuri si
sibilante difuze
 – continuare–

• In remisiune
– fara simptome/semne
– tuse uscata
– bronhoree minima mucoida sau m.copurulenta
• Agravare progresiva: pusee mai frecvente,mai
trenante si mai severe, pana la cronicizarea
bronhoreei purulente.
• La cazurile avansate: hipocratism digital
 Tablou clinic II
• Hemoptizii
– deseori recurente
– spute hemoptoice (in puseu)
– microhemoptizii izolate sau repetate
– hemoptizii patente cu sange rosu
– ocazional , fara supuratie (forme uscate, hemoptice)
• Pneumonie
– condensari peribronsiectatice febrile
– abcese peribronsiectatice
 Examene paraclinice I
• Radiografie
– fara anomalii evidente
– desen peribronhovascular intarit
– claritati tubulare (“linie de tramvai”)
– aspect de “bronsie plina”(impact mucoid) sau in
“deget de manusa”
– claritati inelare cu sau fara linie de nivel
– opacitati sistematizate, dense, retractile (lob
mediu sau lingula) sau “ in echer”(paracardiace)
 – continuare–

• Tomografie computerizata
– dilatatii saculare , pseudochistice (“ciorchine de strugure”)
terminate in fund de sac
– dilatatii moniliforme (fund de sac la a 6– a generatie)
– dilatatii cilindrice , terminatie brusca, rectangulara
(evidentiere mai putin sigura decat la aspectele
precedente)
 Examene paraclinice II
• Bronhografia
Diagnostic de certitudine
 Cilindrice
– diametru marit
– absenta ingustarii normale distale
– terminatie abrupta (“arbore desfrunzit”)
– aglutinare
– uneori:bule de aer in lumen
 Varicoase (moniliforme)
– aspect de “cuiburi de randunica” sau “ciorchine de
strugure”
– cu sau fara nivele lichidiene
 – continuare–
 Reversibile
– in pneumonii (normalizare in 24 de ani)
– in atelectazii prin obstructie bronsica
(normalizare dupa eliminarea stenozei)
 In bronsitele cronice
– dilatatie difuza discreta a bronsiilor de calibru mediu
– umplerea periferica deficitara si discontinua
(obstructie prin mucus)
– dinerticule glandulare
– lacuri periferice
 Examene paraclinice III
• Examenul bacteriologic al sputei
– infectii episodice (netratate)
h.influenzae, str.pneumoniae
– infectii recurente sau cronice (cu tratamente
antibiotice repetate)
Staph.aureus
k.pneumoniae
Anaerobi (>30% din cazuri)
– in mucoviscidoza
ps.aeruginosa, enterobacterii
 – continuare–
• Alte date de laborator
– ln pusee: leucocitoza, anemie, VSH crescut
– deficite imune (genetice sau dobandite)
Panhipogamaglobulinemie
Hipogamaglobulinemii selective (rar)
– anomalii hiperimune
Panhipergamaglobulinemie (mai ales Ig G)
Anticorpi antinucleari
Complexe imune circulante
 Diagnostic
• Diagnostic pozitiv
a)Prezumtie:
– supuratie bronsica recurenta sau cronica
– hemoptizii repetate
– pneumonii repetate (cu acelasi sediu)
+
– imagine radiografica evocatoare
b)Confirmare:
– tomografie computerizata (non invaziva)
– bronhografie
 Diagnostic diferential

a) bronsita cronica (in comun:recurenta bronhoreei

purulente, desen peribronhovascular intarit la baze,
sindrom functional obstructiv)
In bronsiectazii:
– sputa caracteristica (volum , stratificare, fetiditate
ocazionala)
– semne fizice in focar
– semne radiografice de prezumtie
– bronhografie (imagini de b.patente)
 Diagnostic diferential II
• Bronsiectaziile idiopatice (“comune”)/
bronsectaziile secundare
– prin obstructie bronsica focala
a) Context radioclinic evocator
b) Bronhoscopie (ex.diagnostic)
– posttuberculoase
a) Date anamnestice (primoinfectie,Tb.cavitara)
b) Radiologie (cicatrice,calcificari)
c) Bronhoscopie , bronhografie,Tc (ex.diagnostice)
 Diagnostic diferential II
– continuare–
– bronsiectaziile post pneumonii necrotice nespecifice
a) Antecedente (infectii cu anaerobi ,klebsiella,
stafilococi s.a)
b) Bronhografie ,Tc (ex.diagnostice)
– bronsiectaziile in deficite imune
a) otite,sinusite,pneumonii recurente
b) Imunograma
c) Teste ale imunitatii celulare
 Diagnostic diferential III
• Bronsiectaziile in mucoviscidoza:
– infectii respiratorii recurente
– bronsiectazii in lobii superiori (frecvent)
– incidenta familiala
– ”testul sudorii”pozitiv (NaCl>55– 60mEq/l)
– la adult :insuficienta pancreatica minora
• Bronsiectaziile in sindromul diskineziei biliare
– alterari ultrastructurale ale cililor si flagelilor (biopsie de
mucoasa , sperma)
– transport mucociliar redus
– sindrom Kartagener complet sau incomplet (fara situs
inversus)
 – continuare–

• Bronsiectaziile corelate cu malformatiile

congenitale
– context radioclinic evocator asociere cu malformatii
extrarespiratorii , incidenta familiala
 Evolutie, complicatii, prognostic
• EVOLUTIE
a) Agravare
– cronicizarea bronhoreei purulente
– pusee supurative severe, trenante
– efect tranzitoriu al antibioterapiei
– insuficienta pulmonara, CPC
b) Control al infectiilor episodice, evolutie stationara
prelungita
c) Latenta cronica
 Evolutie, complicatii, prognostic
(continuare)

COMPLICATII
– cronicizare: supuratie ireductibila
– hemoptizii
– bronsita difuza obstructiva
– insuficienta respiratorie cronica
– cord pulmonar
– rare in prezent: abcese cerebrale metastatice, amiloidoza

PROGNOSTIC
Varsta medie la deces
– in era preantibiotica: < 40 de ani
– dupa 1960: ~ 53 ani
Factorii prognosticului:
– etiopatogeneza (natura factorilor predispozanti)
– extensie
– tratament / profilaxie
 TRATAMENT
. Obiective
controlul simptomelor
profilaxia agravarii
masuri specifice in functie de mecanismul de baza
. Antibioterapie
infectii episodice: ca in bronsitele cronice
microscopie gram.ampicilina, amoxicilina, cotrimoxazol, doxicilina)
esecuri, cazuri severe, cronicizari: cultura + ABG,
himioterapie in functie de identitatea si sensibilitatea germenilor
ATENTIE LA ANAEROBI ! ( 30% din cazuri)
. Combaterea stazei secretorii
drenaj posturnal
secretolitice
hidratare
bonhodilatatoare
. Tratamentul insuficientei respiratorii
 TRATAMENT

Tratamentul igieno-dietetic
• Repausul la pat
• Evitarea suprasolicitărilor vocale;
• Dieta- alimentaţie variată; reducerea sării şi a
excesului de lichide în caz de bronhoree
abundentă; suplimentarea lichidelor în caz de
expectoraţie vâscoasă; înlăturarea factorilor
iritanţi bronşici: fumatul, atmosfera poluată.
• Evitarea contactului cu personae cu infecţii
virale
 TRATAMENT
Tratamentul medical
• Combaterea stazei secretorii cuprinde: drenajul secreţiilor bronşice,
drenajul bronşic zilnic, drenajul postural.
• Antibioticele de elecţie sunt cele active asupra speciilor bacteriene
implicate obişnuit în supuraţiile bronşiectatice, în primul rând H.influenzae:
aminopeniciline,macrolide, clotrimazol şi cloramfenicol.
• Când pacientul este febril, iar starea generală alterată, se recomandă
spitalizare alegând antibioticul fie anamnestic, fie pe criterii de
probabilitate, cel mai adesea apelându-se la:

-Penicilină 10-20 mil.UI/zi+ Gentamicină 240 mg/zi+ Metronidazol 2g/zi, timp de 10

zile sau Aminopenicilina+inhibitori de β Lactamaza ( amoxicilina+acid
clavulanic, ampicilina+sulbactam)
În caz de eşec , în locul penicilinei se foloseşte:
-o cefalosporină de gen. II-III(Cefatoxim 1-2g/8h, Ceftazidim 1g/12h, Cefuroxim 750
mg/8h, Ceftriaxona, Cefoperazona 2g/zi) sau
-o chinolonă (Ciprofloxacină (500 -750 mg/12h p.o., sau 400mg/12h, i.v.) sau Levo
500 mg sau Moxi 400 mg
 Tratament (continuare)
5. Tratament chirugical
– bolnavi tineri
– bronsiectazii localizate (chiar bilaterale)
– fara disfunctii respiratorii severe
– cu hemoptizii mari sau severe
– interventii: exereze lobare sau segmentare
(uni– sau bilaterale)
– exceptional: arteriografie bronsica + embolizare
(cand exereza nu este posibila)
 PROFILAXIE
VACCINARI
– rujeola
– pertussis
– BCG
– gripa
– pneumococi s.a.

ANTIBIOTERAPIE: la primele semne de infectie respiratorie

 Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii chistice la nivelul LID, LM, lingula si LIS

 Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii la nivelul LIS, la un pacient cu fibroza

pulmonara idiopatica; aspect de “fagure de miere”
 Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii varicoase la o pacienta cu ABPA, la nivelul

LSD; aspect in “ degete de manusa”
Bronsiectazii LSS dupa TB pulmonar cu
determinari endobronsice- stenoza cicatriciala PS
CT cu reconstructie bronsica
Sdr. Kartagener
Bronsiectazii centrale la un pacient cu ABPA
 SUPURATII
BRONHOPULMONARE

Prof. Dr. Marica C-tin

 DEFINITIE: Grup heterogen de
afectiuni netuberculoase caracterizate
prin:
• ETIOLOGIE INFECTIOASA
(Bacteriana,micotica,parazitara)
• INFLAMATIA SUPURATIVA A
PARENCHIMULUI PULMONAR SI/SAU
CONDUCTELOR BRONSICE
• BRONHOREE PURULENTA (Criteriu
diagnostic)
 CARACTERISTICI
OPERATIONALE COMUNE:

• PREZENTA SINDROMULUI SUPURATIV

CLINIC
• ROLUL CENTRAL AL CHIMIOTERAPIEI IN
TRATAMENT
• TENDINTA LA CRONICIZARE SI
INVALIDITATE RESPIRATORIE
 CLASIFICARI
S E D IU

P U LM O N A R E B R O N S IC E
( p a r e n c h im a to a s e )

G E R M E N I

B A C T E R IE N E A L T E
( a e r o b e , a n a e r o b e , m ix t e ) ( f u n g ic e , p a r a z ita r e )

E V O L U T IE

A C U T E C R O N IC E
 CLASIFICARI (continuare)
P A T O G E N E Z A

B R O N H O G E N E H E M A T O G E N E D E C O N T IG U IT A T E
( d e a s p ir a tie )

S P U T A

F E T ID A N E F E T ID A

A S O C IE R E

P R IM IT IV E S E C U N D A R E
SUPURATII PULMONARE(entitati morbide)

• PRIMITIVE (cu sau fara empiem pleural)

-abcese pulmonare
-pneumonii necrozante (sinonime:supuratie
difuza in faza prenecrotica:pneumonie cu
anaerobi,rar cronica)
• SECUNDARE (circumscrise sau difuze)
-stenoze bronsice(cancer,corpi straini s.a.)
-cavitati
-chiste
-traumatisme toracice
-bronsiectazii s.a.
 Entitati morbide(continuare)

• HEMATOGENE (septicemii , embolii septice)

• DE CONTIGUITATE (transdiafragmatice)
 SUPURATII CU BACTERII ANAEROBE
SURSE DE INFECTIE

1 .FLORA AUTOHTONA (gura ,faringe ,nas)

-FUSOBACTERIUM PEPTOSTREPTOCOCCUS
-BACTEROIDES VEIONELLA
-PROPIONIBACTERIUM EUBACTERIUM
-PEPTOCOCCUS s.a.
2 INFECTII ANAEROBE PREEXISTENTE
-focare bucodentare prezente in 50-70 %
-focare sinusale ,otice,mastoidiene cronice
-abcese periamigdaliene
-focare abdominale (colon,apendice,peritoneu)
-focare pelviene (la femei)
 FLORA NORMALA NAZALA SI
OROFARINGIANA
(germeni/ml)
Aerobi/anaerobi
(pe ml)
Spalatura nazala 10-104/102-105
Saliva 107-108*/108-109
Suprafata dintilor 106/106
Raclaj gingival 107/107
*flora salivara -x-streptococi
-neisserii
-corynebacterii
streptococi
nehemolitici
 BACTERII ANAEROBE CU ROL ETIOLOGIC IN
INFECTIILE TRACTULUI RESPIRATOR
(in ordinea frecventei)
• Grup
fusobacterium(f.necrophorum,f.nucleatum)
-Gram - , pleomorfism
(bacili,filamente,fusiformi,sfere)
• Grup bacteroides melanogenicus( singurul grup
rezistent la penicilina)
-Gram -,cocobacili,monomorfism,colonii
pigmentate in negru)
 continuare
• Grup bacteroides fragilis (f.necrophorum,
f.nucleatum s.a.)
-Gram- ,bacil scurt , similar cu e.coli, coloratie
bipolara)
• Grup coci gram+(pepptococcus,
peptostreptococcus)
• Grup coci gram- (veillonella)
• Grup propionibacterium (bacili gram+, similar
morfologic cu c.diphteriae)
Nota:de regula flora polimicrobiana (2-3 specii sau mai
multe) , cu bacterii nesporulate (mai rar sporulate ,
ex.clostridium perfringens)
 Conditii favorizante ale supuratiilor
bronhopulmonare cu bacterii anaerobe
1 Aspiratia continutului bucofaringian
-inconstienta (narcoza,coma,epilepsie,ebrietate)
-disfagie (cancer esofagian)
-obstructie intestinala (varsaturi)
-chirurgie ORL(laringectomie,amigdalectomie)
-interventii stomatologice
2 Infectie preexistenta cu bacterii anaerobe(vezi surse de
infectie)
3 Toracotomie sau plaga toracica
 continuare
4 Conditii locale
-infarct pulmonar latent
-cancer bronsic ischemie
-bronsectazii hipoxie
-corpi straini endobronsici necroza
5 Conditii sistemice
-diabet zaharat
-cancer extrapulmonar
-corticoterapie
-trat.citostatic sau imunodepresor
-chimioterapie antiinfectioasa
 SINDROMUL SUPURATIEI
BRONHOPULMONARE
1 TUSE PRODUCTIVA

2 BRONHOREE PURULENTA

3 SEMNE DE INFECTIE febra, VSH crescut,

leucocitoza

CRITERIU DIAGNOSTIC PRINCIPAL:

BRONHOREE PURULENTA
 SUPURATII BRONHOPULMONARE
VEHICULAREA INFECTIEI

• Aspiratia continutului orofaringian

(supuratii bronhogene)
-si/sau continut gastric :bacterii oportuniste
• Diseminare hematogena din focare extrarespiratorii
(ex.avort septic-abces pulm.)
• Propagare prin contiguitate din focare juxtarespiratorii
(ex.abces pulmonar amoebian(-abces hepatic)
 Frecventa izolarii bacteriilor anaerobe in
unele infectii

• Peritonite ………………………….90%
• Abcese apendiculare…………….95%
• Avort septic ……………………….81%
• Abces pulmonar …………………85%
• Pneumonii de aspiratie…………..90%
• Abcese cerebrale …………………85%
• Bronsiectazii ………………………50%
 CULTURA CANTITATIVA A BACTERIILOR DIN
SPUTA
Patogeni
A (tract.respirator subglotic)

Comensali
B
(cai aerodigestive superioare)

Expectoratie

A Omogenizare dilutii zecimale

Crestere masiva inoculare
-Numar mare de colonii Crestere redusa
B -Numar mic de colonii
-Colonii prezente la dilutii mari
-Colonii prezente numai
la dilutii mici
 Consecintele contaminarii orofaringiene
a secretiei bronhogene

N u s e p o a t e p r e lu c r a d ir e c t s p u t a e x p e c t o r a t a
A lt e r n a t iv a : c u lt u r a c a n t it a t iv a

E s t e n e c e s a r a e lim in a r e a f lo r e i c o n t a m in a t e
p r in :

D e c o n ta m in a r e S c u r t - c ir c u it a r e a p a s a ju lu i o r o f a r in g ia n
P u n c t ie t r a n s t o r a c ic a
P u n c t ie t r a n s t r a h e a la
A s p ir a t b r o n s ic " p r o t e ja t "

C h im ic a F iz ic a
( M .T u b e r c u lo s is ) ( " s p a la r e " P . a n a e r o b i)
N u p t.a n a e ro b i
 Supuratii pulmonare cu germeni anaerobi
DIAGNOSTIC POZITIV

• SEMNE DE PREZUMTIE
-episod anamnestic compatibil cu aspiratia
continutului oral sau gastric1
-prezenta unor surse endogene de bacterii
anaerobe2
-leziuni necrotic-cavitare cu bronhoree purulenta
• SEMNE DE CERTITUDINE
1.Fetiditatea sputei
2.Examen bacteriologic pozitiv sau sugestiv3
3.Raspuns prompt la penicilina (metronidazol)
 Modul de actiune al chimioantibioticelor
active in infectiile cu germeni anaerobi
• BACTERICIDE
-ß-lactamine
Peniciline
Cefalosporine
-Metronidazol
-Rifampicina
-Chinolone
• BACTERIOSTATICE
-Cloramfenicol
-Lincomicina,clindamicina (lincosamide)
-Eritromicina (Macrolid)
-Tetracicline
 Anaerobi producatori de B.lactamaza *
• Grupul Bacteroides Fragilis**
• Grupul Bacteroides Melaninogenicus**
• Grupul B.Oralis**
B.Disiens
B.Oris - Buccae **
B.Splanchnicus
Megamonas Hypermegas
Mitsuokella Multiacidus
F.Nucleatum**
Clostridium Ramosum
C.Clostridiforme
C.Butyricum
*-dupa Finegold 1985

**-frecvent intalniti in infectiile pleuropulmonare

 CHIMIOSENSIBILITATEABACTERIILOR
ANAEROBE

Medicament Clostridiu Bacili Propioni B.fragilis Alti Fuso- Pepto- Pepto- Veillone
m gram+ bacterium Bacteriodes bacterium coccus streptococcus
nespor
.
Metronidazol 3 3 R 3 3 2 3 2 3
Penicilina 3 3 2 R 0/1 3 3 3 2
Ampicilina 3 3 2 R 1 3 3 3 2
Oxacilina 3 3 1 R 1 1 2 1 2
Tetraciclina 3 3 3 2 2 3 2 1 1
Eritromicina 3 3 3 3 3 3 3 2 3
Lincomicina 3 3 1 3 3 3 3 2 3
Rifampicina 3 3 1 3 3 3 3 2 3
Cloramfenicol 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Streptomicina R R 1 R R R 1 1 R
Kanamicina R R 1 R R R 1 0/1 R
 Chimioterapia supuratiilor pulmonare cu
germeni anaerobi
• Cazuri comune
-Penicilina G 1
ev.+Metronidazol 2g/zi
-Lincomicina 1,5g/zi I.m.
-Clindamicina 1-2,4g/zi (I.v.sau peros)
-Metronidazol+Clidamicina (Eritromicina)

• Cazuri grave
-Penicilina + Metronidazol
-Cloramfenicol I.v.(perfuzii)1g la 6 ore
-Penicilina+Clindamicina
-Cefalosporine gen.II-III
-Chinolone gen.III
-Carbenicilina
-Ureidopeniciline
-Piperazinpeniciline
-Tienamicine
 EFECTELESECUNDAREALEM EDICAMENTELOR
ACTIVEININFECTIILECUGERM ENIANAEROBI*
(DupaFineGold,1985)
Medicamentul Reactii de Neuro- Hemoragie*** Colitapseudo- Anem ie Tulburari
hipersensibilitat toxicitate** mem branoasa aplastica electrolitice
e
Penicilina X X
Am picilina X X X
Clindam icina X
M etronidazol
Cloram fenicol
Cefoxitin X X
Carbenicilin X
Ticarcilin X X X X
Pipercilin
M ezlocilin X X X X
Azlocilin
*
Num ai efectelesecundarem ai frecvente
**
Observataladozemari si/sautrat.prelungitderegulalabolnavi cucapacitateredusadeaexercitasi/sauconjuga
m edicamentul
CONCENTRATIISERICEALEPENICILINEIGINTRATAM ENTULCUDO ZE
*, **
M ARI, ADMINISTRATEINTRAVENOS(PERFUZII)

DOZAIN ADMINISTRARE CONCENTRATIISERICE(U.I./ML)

MEGAU.I MAXIMA LA6-8ORE LA12-16ORE
5 Intravenos 30-130 2-10 0;1
(5-10ml in1-2min.) (30-400)
10 Perfuziescurta Panala500 Panala5 Panala1
(50-100ml in30min)
20 Perfuziescurta 500-2000 Panala20 Panala5
(150-200ml in40min) (100-500-2000)

*
dupaO tto,Plem pel si Siegenthaler,modificat (1975)
**
Concentratiilesericepot fi crescutede5-15ori prinasociereadeProbenecid
(2g/zi)