Descărcați ca ppt, pdf sau txt
Descărcați ca ppt, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 78

BRONŞIECTAZIILE

PROF.DR. MARICA CONSTANTIN


‘‘… we see only what we look for,
and we recognize only what we
know ’’

M.C. Sosman, Boston (USA)


BRONŞIECTAZIILE:
• DEFINITIE: Crestere ireversibila a calibrului bronsiilor
medii (subsegmentare),cu alterari structurale ale peretelui
si obstructie a ramificatiilor distale (“fund de sac”)

• Nu sunt incluse:
 Distensiile bronsice reversibile (tranzitorii) din pneumonii si
atelectazii
 Distensiile cilindrice preterminale, fara obstructie distala
din bronsitele
 Bronsiolectaziile din fibrozele pulmonare difuze (“fagure de
miere”)
EPIDEMIOLOGIE:
 Prevalenta:
 Estimari exacte rare;
 Ridicata in era preantibiotica (1001ooo0/0000):
• cu pondere majora la copii(0– 10 ani)
• forme severe
• letalitate ridicata
 In scadere in ultimele decenii:
• ~600/0000 (SUA,1973)
• Scadere dramatica la copii(de~5ori)
• Datorita extensiei antibioterapiei si vaccinurilor
profilactice(vaccinari contra rujeolei,tusei convulsive,tuberculozei)
 Variatii geografice:
 Status socioeconomic
 Grupuri etnice (factori genetici?)(ex.polinezieni din Samoa,indieni
din Alaska,maori din Noua Zeelanda)
MORFOPATOLOGIE:(tablou comun al
bronsiectaziilor umede (infectate,supurate):
A )Forma (clasificare):
1 cilindrice (tubulare)
2 moniliforme (varicoase)
3 saculare (ampulare)
4 chistice
B )Macroscopie
• Teritoriu atelectatic ,retractat
• Bronsii largite,deformate,cu perete gros si secretii in lumen
• Continuitate cu bronsii ,in majoritate ,obstruate prin secretii
si/sau inflamatie fibroasa
• Suprafata mucoasei tumefiata ,inflamata ,ulcerata,polipoida
MORFOPATOLOGIE:(tablou comun al
bronsiectaziilor umede (infectate,supurate)):
C )Microscopie:
• Epiteliu cu zone neoplazice ,ulceratii,denudare
• Ingrosare prin edem,infiltratie celulara inflamatorie (tesut
de granulatie) in corion si submucoasa
• Glande bronsice dilatate , abcedate sau atrofice
• Hiperplazie musculara (ocazional atrofie/distrugere)
• Distorsionare sau distrugerea sistemului elastic si muscular
(ocazional alterari cartilaginoase)
• Inlocuire fibroasa a structurii peretelui
• Neovascularizatie arteriala bronsica cu anastomoze
arteriale bronhopulmonare largi la nivel precapilar
(dezvoltate in tesutul de granulatie)
ETIOPATOGENEZA
Factori patogenici majori:
• Perete bronsic cu rezistenta la deformare compromisa prin
alterari ale sistemului de sustinere
Cauze:
- inflamatie / necroza
- Dezordini congenitale
• Tractiune centrifuga crescuta ,aplicata peretelui bronsic
Cauze:
– atelectazie
– pneumonie
– fibroza
ETIOPATOGENIE
• Factori patogenici majori

Perete bronsic normal


o Normal
Recul elastic normal

Perete bronsic normal


0 Reversibile Recul elastic normal
Factori patogenici majori
– continuare–
• Defecte anatomice congenitale
Perete bronsic atrofic
Recul elastic normal

•Bronsiectazii “comune” Perete bronsic distrus


prin inflamatie /necroza
Recul elastic crescut
CLASIFICARE ETIOPATOGENICA
• SECUNDARE (cauze cunoscute)
– infectii bronhopulmonare
– inhalare de agenti iritanti
– obstructie bronsica o ala
– defecte anatomice congenitale
– stari imunodeficitare
– eredopatii cu anomalii ale
– functiei ciliare
– viscozitatii mucusului bronsic
– antiproteazelor
• PRIMITIVE IDIOPATICE (cauze necunoscute)
SINDROMUL BRONSIECTATIC
POSTTUBERCULOS
• Frecventa :15– 20% (1/4 din sindroame posttbc)
(50%din bronsectazii sunt de natura tbc)
• Mecanism :Tuberculoza bronsica ,stenoza bronsica,
leziuni fibroretractile parenchimale ,leziuni ale
circulatiei bronsice ,leziuni pleurale , fistule
gangliobronsice,infectie microbiana
• Tablou clinic :Bronhoree purulenta (exacerbari
periodice) ,sputa stratificata, ev.hemoptoica,
hemoptizii (forma uscata hemoptoica),latenta
clinica
SINDROMUL BRONSIECTATIC
POSTTUBERCULOS
– continuare–

• Bronhografie :ectazii cu topografie predilecta in


lobii superiori ,dilatatii cilindrice ,moniliforme,
ampulare pseudochistice etc.
• Ex.functional respirator : restrictie , obstructie
• Scintigrama : zone “reci” la nivelul teritoriilor
bronsectatice
Mecanism patogenic comun
Infectie bronhopulmonara

Inflamatie / necroza Pneumonie , atelectazie ,


a peretelui bronsic fibroza

Perete bronsic Recul elastic crescut


hipercompliant

Bronsiectazii
Infectii generatoare
de bronsiectazii
• Rujeola (pneumonie rujeolica sau bronhopneumopatii
post rujeolice cu: adenovirus , virus herpetic, s.aureus,
klebsiella, pseudomonas)
• Tuse convulsiva (bronsita necrotica , pneumonii
secundare)
• Pneumonii bacteriene necrotice cu s.aureus, k.
pneumoniae, p.aeroginosa, bacterii anaerobe,
m.tuberculosis
• Mecanism similar: inhalare de agenti iritanti
(NH3,SO2,NO2,talc,silicati),pneumonii de aspiratie
recurente,sindrom Mc.Leod / Swyer– James (post
bronsiolita acuta in copilarie)
Mecanism patogenic
obstructiv
Obstructie bronsica
focala

Staza secretorie Atelectazie ,


pneumonie obstructiva,
fibroza
Infectie

Recul elastic
Inflamatie/necroza
crescut
bronsica

Bronsiectazie
• Bronsie lobara sau segmentara
Obstructie prin: corpi straini,tumori (adenom,
carcinom, papilom) impact mucoid
(aspergiloza, postoperator, granulomatoza
bronhocentrica), bronsita cronica, astm
bronsic, compresii ganglionare parabronsice
(tuberculoza , histoplasmoza , sarcoidoza)
Defecte anatomice congenitale
• Traheobronhomegalie (sindrom Mounjer– Kuhn)
– afecteaza traheea si bronsiile centrale
– atrofie primara a tesutului musculo– elastic
– descoperita, de regula, la adulti
– bronsectazii saculare simetrice (frecvent)
– mecanism :colaps in expir / tuse staza
secretorie infectie
• Deficit al cartilagiilor bronsice (sindrom Wiliams– Campbell)
– afecteaza prioritar bronsiile subsegmentare
– cartilagii absente, putine sau mici
– de regula , la copii (0– 3 ani)
– anomalie simetrica
– mecanism :dilatatie in inspir si colaps in expir tuseinfectie
– continuare–
• Boala chistica congenitala
– chiste multiple in periferia plamanului
– structura de tip bronsic a peretelui, pline cu lichid
seros
– mecanism:prin infectie si drenaj bronsic devin
identice bronsectaziilor
• Alte:
– sechestratii pulmonare intralobare
– anevrism ale arterei pulmonara
– sindromul unghiilor galbene
Stari imunodeficitare

• Deficit de Ig G:agamaglobulinemie ereditara Bruton


deficite selective (Ig G2,Ig 4)
• Deficit de Ig A:deficit selectiv de Ig A
antaxie– telangiectazie
• Disfunctie leucocitara: boala cronica
granulomatoasa
Eredopatii
• Sindromul Diskineziei ciliare (SOC)
(mecanism:transport muco– ciliar deficitar ,staza secretorie ,infectie)
– cili si flageli imobili sau hipomobili prin defecte ultrastructurale sau functionale
prototip:
Sindromul Kartagener (SK)
Autosomal recesiv, penetranta variabila
Situs inversus + sinuzita cronica + bronsiectazii
Sdc la majoritatea cazurilor cu SK
In SDK , situs inversus lipseste la 50 % cazuri
(SK incomplet : sinuzita+ bronsiectazii)
• Mucoviscidoza (fibroza chistica)
Hiperviscozitate a secretiilor exocrine
Genetica (autosomal recesiva)
Bronsiectazii la 64– 90% din adulti
Mecanism: obstructie bronsica, staza secretorie, infectii recurente
• Deficit de alfa1– antitripsina (antiproteaza)
Tablou clinic I
Modalitati de manifestare
 Latenta clinica
 Supuratie bronsica
 Hemoptizii
 Pneumonie
a)Supuratia bronsiectatica
– debut
– in copilarie (< 10 ani)
– adolescenti sau adulti fie insiduos (infectii recurente) fie prin infectie
respiratorie acuta
b)Evolutie in puseuri alternante cu remisiuni in puseu
– bronhoree purulenta abundenta (50– 200 ml/zi)
– sputa mucopurulenta banala sau
– sputa stratificata , uneori fetida
– focare de raluri umede medii sau groase locale , uneori ronchusuri si
sibilante difuze
– continuare–

• In remisiune
– fara simptome/semne
– tuse uscata
– bronhoree minima mucoida sau m.copurulenta
• Agravare progresiva: pusee mai frecvente,mai
trenante si mai severe, pana la cronicizarea
bronhoreei purulente.
• La cazurile avansate: hipocratism digital
Tablou clinic II
• Hemoptizii
– deseori recurente
– spute hemoptoice (in puseu)
– microhemoptizii izolate sau repetate
– hemoptizii patente cu sange rosu
– ocazional , fara supuratie (forme uscate, hemoptice)
• Pneumonie
– condensari peribronsiectatice febrile
– abcese peribronsiectatice
Examene paraclinice I
• Radiografie
– fara anomalii evidente
– desen peribronhovascular intarit
– claritati tubulare (“linie de tramvai”)
– aspect de “bronsie plina”(impact mucoid) sau in
“deget de manusa”
– claritati inelare cu sau fara linie de nivel
– opacitati sistematizate, dense, retractile (lob
mediu sau lingula) sau “ in echer”(paracardiace)
– continuare–

• Tomografie computerizata
– dilatatii saculare , pseudochistice (“ciorchine de strugure”)
terminate in fund de sac
– dilatatii moniliforme (fund de sac la a 6– a generatie)
– dilatatii cilindrice , terminatie brusca, rectangulara
(evidentiere mai putin sigura decat la aspectele
precedente)
Examene paraclinice II
• Bronhografia
Diagnostic de certitudine
 Cilindrice
– diametru marit
– absenta ingustarii normale distale
– terminatie abrupta (“arbore desfrunzit”)
– aglutinare
– uneori:bule de aer in lumen
 Varicoase (moniliforme)
– aspect de “cuiburi de randunica” sau “ciorchine de
strugure”
– cu sau fara nivele lichidiene
– continuare–
 Reversibile
– in pneumonii (normalizare in 24 de ani)
– in atelectazii prin obstructie bronsica
(normalizare dupa eliminarea stenozei)
 In bronsitele cronice
– dilatatie difuza discreta a bronsiilor de calibru mediu
– umplerea periferica deficitara si discontinua
(obstructie prin mucus)
– dinerticule glandulare
– lacuri periferice
Examene paraclinice III
• Examenul bacteriologic al sputei
– infectii episodice (netratate)
h.influenzae, str.pneumoniae
– infectii recurente sau cronice (cu tratamente
antibiotice repetate)
Staph.aureus
k.pneumoniae
Anaerobi (>30% din cazuri)
– in mucoviscidoza
ps.aeruginosa, enterobacterii
– continuare–
• Alte date de laborator
– ln pusee: leucocitoza, anemie, VSH crescut
– deficite imune (genetice sau dobandite)
Panhipogamaglobulinemie
Hipogamaglobulinemii selective (rar)
– anomalii hiperimune
Panhipergamaglobulinemie (mai ales Ig G)
Anticorpi antinucleari
Complexe imune circulante
Diagnostic
• Diagnostic pozitiv
a)Prezumtie:
– supuratie bronsica recurenta sau cronica
– hemoptizii repetate
– pneumonii repetate (cu acelasi sediu)
+
– imagine radiografica evocatoare
b)Confirmare:
– tomografie computerizata (non invaziva)
– bronhografie
Diagnostic diferential

a) bronsita cronica (in comun:recurenta bronhoreei


purulente, desen peribronhovascular intarit la baze,
sindrom functional obstructiv)
In bronsiectazii:
– sputa caracteristica (volum , stratificare, fetiditate
ocazionala)
– semne fizice in focar
– semne radiografice de prezumtie
– bronhografie (imagini de b.patente)
Diagnostic diferential II
• Bronsiectaziile idiopatice (“comune”)/
bronsectaziile secundare
– prin obstructie bronsica focala
a) Context radioclinic evocator
b) Bronhoscopie (ex.diagnostic)
– posttuberculoase
a) Date anamnestice (primoinfectie,Tb.cavitara)
b) Radiologie (cicatrice,calcificari)
c) Bronhoscopie , bronhografie,Tc (ex.diagnostice)
Diagnostic diferential II
– continuare–
– bronsiectaziile post pneumonii necrotice nespecifice
a) Antecedente (infectii cu anaerobi ,klebsiella,
stafilococi s.a)
b) Bronhografie ,Tc (ex.diagnostice)
– bronsiectaziile in deficite imune
a) otite,sinusite,pneumonii recurente
b) Imunograma
c) Teste ale imunitatii celulare
Diagnostic diferential III
• Bronsiectaziile in mucoviscidoza:
– infectii respiratorii recurente
– bronsiectazii in lobii superiori (frecvent)
– incidenta familiala
– ”testul sudorii”pozitiv (NaCl>55– 60mEq/l)
– la adult :insuficienta pancreatica minora
• Bronsiectaziile in sindromul diskineziei biliare
– alterari ultrastructurale ale cililor si flagelilor (biopsie de
mucoasa , sperma)
– transport mucociliar redus
– sindrom Kartagener complet sau incomplet (fara situs
inversus)
– continuare–

• Bronsiectaziile corelate cu malformatiile


congenitale
– context radioclinic evocator asociere cu malformatii
extrarespiratorii , incidenta familiala
Evolutie, complicatii, prognostic
• EVOLUTIE
a) Agravare
– cronicizarea bronhoreei purulente
– pusee supurative severe, trenante
– efect tranzitoriu al antibioterapiei
– insuficienta pulmonara, CPC
b) Control al infectiilor episodice, evolutie stationara
prelungita
c) Latenta cronica
Evolutie, complicatii, prognostic
(continuare)

COMPLICATII
– cronicizare: supuratie ireductibila
– hemoptizii
– bronsita difuza obstructiva
– insuficienta respiratorie cronica
– cord pulmonar
– rare in prezent: abcese cerebrale metastatice, amiloidoza

PROGNOSTIC
Varsta medie la deces
– in era preantibiotica: < 40 de ani
– dupa 1960: ~ 53 ani
Factorii prognosticului:
– etiopatogeneza (natura factorilor predispozanti)
– extensie
– tratament / profilaxie
TRATAMENT
. Obiective
controlul simptomelor
profilaxia agravarii
masuri specifice in functie de mecanismul de baza
. Antibioterapie
infectii episodice: ca in bronsitele cronice
microscopie gram.ampicilina, amoxicilina, cotrimoxazol, doxicilina)
esecuri, cazuri severe, cronicizari: cultura + ABG,
himioterapie in functie de identitatea si sensibilitatea germenilor
ATENTIE LA ANAEROBI ! ( 30% din cazuri)
. Combaterea stazei secretorii
drenaj posturnal
secretolitice
hidratare
bonhodilatatoare
. Tratamentul insuficientei respiratorii
TRATAMENT

Tratamentul igieno-dietetic
• Repausul la pat
• Evitarea suprasolicitărilor vocale;
• Dieta- alimentaţie variată; reducerea sării şi a
excesului de lichide în caz de bronhoree
abundentă; suplimentarea lichidelor în caz de
expectoraţie vâscoasă; înlăturarea factorilor
iritanţi bronşici: fumatul, atmosfera poluată.
• Evitarea contactului cu personae cu infecţii
virale
TRATAMENT
Tratamentul medical
• Combaterea stazei secretorii cuprinde: drenajul secreţiilor bronşice,
drenajul bronşic zilnic, drenajul postural.
• Antibioticele de elecţie sunt cele active asupra speciilor bacteriene
implicate obişnuit în supuraţiile bronşiectatice, în primul rând H.influenzae:
aminopeniciline,macrolide, clotrimazol şi cloramfenicol.
• Când pacientul este febril, iar starea generală alterată, se recomandă
spitalizare alegând antibioticul fie anamnestic, fie pe criterii de
probabilitate, cel mai adesea apelându-se la:

-Penicilină 10-20 mil.UI/zi+ Gentamicină 240 mg/zi+ Metronidazol 2g/zi, timp de 10


zile sau Aminopenicilina+inhibitori de β Lactamaza ( amoxicilina+acid
clavulanic, ampicilina+sulbactam)
În caz de eşec , în locul penicilinei se foloseşte:
-o cefalosporină de gen. II-III(Cefatoxim 1-2g/8h, Ceftazidim 1g/12h, Cefuroxim 750
mg/8h, Ceftriaxona, Cefoperazona 2g/zi) sau
-o chinolonă (Ciprofloxacină (500 -750 mg/12h p.o., sau 400mg/12h, i.v.) sau Levo
500 mg sau Moxi 400 mg
Tratament (continuare)
5. Tratament chirugical
– bolnavi tineri
– bronsiectazii localizate (chiar bilaterale)
– fara disfunctii respiratorii severe
– cu hemoptizii mari sau severe
– interventii: exereze lobare sau segmentare
(uni– sau bilaterale)
– exceptional: arteriografie bronsica + embolizare
(cand exereza nu este posibila)
PROFILAXIE
VACCINARI
– rujeola
– pertussis
– BCG
– gripa
– pneumococi s.a.

ANTIBIOTERAPIE: la primele semne de infectie respiratorie


Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii chistice la nivelul LID, LM, lingula si LIS


Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii la nivelul LIS, la un pacient cu fibroza


pulmonara idiopatica; aspect de “fagure de miere”
Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii varicoase la o pacienta cu ABPA, la nivelul


LSD; aspect in “ degete de manusa”
Bronsiectazii LSS dupa TB pulmonar cu
determinari endobronsice- stenoza cicatriciala PS
CT cu reconstructie bronsica
Sdr. Kartagener
Bronsiectazii centrale la un pacient cu ABPA
SUPURATII
BRONHOPULMONARE

Prof. Dr. Marica C-tin


DEFINITIE: Grup heterogen de
afectiuni netuberculoase caracterizate
prin:
• ETIOLOGIE INFECTIOASA
(Bacteriana,micotica,parazitara)
• INFLAMATIA SUPURATIVA A
PARENCHIMULUI PULMONAR SI/SAU
CONDUCTELOR BRONSICE
• BRONHOREE PURULENTA (Criteriu
diagnostic)
CARACTERISTICI
OPERATIONALE COMUNE:

• PREZENTA SINDROMULUI SUPURATIV


CLINIC
• ROLUL CENTRAL AL CHIMIOTERAPIEI IN
TRATAMENT
• TENDINTA LA CRONICIZARE SI
INVALIDITATE RESPIRATORIE
CLASIFICARI
S E D IU

P U LM O N A R E B R O N S IC E
( p a r e n c h im a to a s e )

G E R M E N I

B A C T E R IE N E A L T E
( a e r o b e , a n a e r o b e , m ix t e ) ( f u n g ic e , p a r a z ita r e )

E V O L U T IE

A C U T E C R O N IC E
CLASIFICARI (continuare)
P A T O G E N E Z A

B R O N H O G E N E H E M A T O G E N E D E C O N T IG U IT A T E
( d e a s p ir a tie )

S P U T A

F E T ID A N E F E T ID A

A S O C IE R E

P R IM IT IV E S E C U N D A R E
SUPURATII PULMONARE(entitati morbide)

• PRIMITIVE (cu sau fara empiem pleural)


-abcese pulmonare
-pneumonii necrozante (sinonime:supuratie
difuza in faza prenecrotica:pneumonie cu
anaerobi,rar cronica)
• SECUNDARE (circumscrise sau difuze)
-stenoze bronsice(cancer,corpi straini s.a.)
-cavitati
-chiste
-traumatisme toracice
-bronsiectazii s.a.
Entitati morbide(continuare)

• HEMATOGENE (septicemii , embolii septice)

• DE CONTIGUITATE (transdiafragmatice)
SUPURATII CU BACTERII ANAEROBE
SURSE DE INFECTIE

1 .FLORA AUTOHTONA (gura ,faringe ,nas)


-FUSOBACTERIUM PEPTOSTREPTOCOCCUS
-BACTEROIDES VEIONELLA
-PROPIONIBACTERIUM EUBACTERIUM
-PEPTOCOCCUS s.a.
2 INFECTII ANAEROBE PREEXISTENTE
-focare bucodentare prezente in 50-70 %
-focare sinusale ,otice,mastoidiene cronice
-abcese periamigdaliene
-focare abdominale (colon,apendice,peritoneu)
-focare pelviene (la femei)
FLORA NORMALA NAZALA SI
OROFARINGIANA
(germeni/ml)
Aerobi/anaerobi
(pe ml)
Spalatura nazala 10-104/102-105
Saliva 107-108*/108-109
Suprafata dintilor 106/106
Raclaj gingival 107/107
*flora salivara -x-streptococi
-neisserii
-corynebacterii
streptococi
nehemolitici
BACTERII ANAEROBE CU ROL ETIOLOGIC IN
INFECTIILE TRACTULUI RESPIRATOR
(in ordinea frecventei)
• Grup
fusobacterium(f.necrophorum,f.nucleatum)
-Gram - , pleomorfism
(bacili,filamente,fusiformi,sfere)
• Grup bacteroides melanogenicus( singurul grup
rezistent la penicilina)
-Gram -,cocobacili,monomorfism,colonii
pigmentate in negru)
continuare
• Grup bacteroides fragilis (f.necrophorum,
f.nucleatum s.a.)
-Gram- ,bacil scurt , similar cu e.coli, coloratie
bipolara)
• Grup coci gram+(pepptococcus,
peptostreptococcus)
• Grup coci gram- (veillonella)
• Grup propionibacterium (bacili gram+, similar
morfologic cu c.diphteriae)
Nota:de regula flora polimicrobiana (2-3 specii sau mai
multe) , cu bacterii nesporulate (mai rar sporulate ,
ex.clostridium perfringens)
Conditii favorizante ale supuratiilor
bronhopulmonare cu bacterii anaerobe
1 Aspiratia continutului bucofaringian
-inconstienta (narcoza,coma,epilepsie,ebrietate)
-disfagie (cancer esofagian)
-obstructie intestinala (varsaturi)
-chirurgie ORL(laringectomie,amigdalectomie)
-interventii stomatologice
2 Infectie preexistenta cu bacterii anaerobe(vezi surse de
infectie)
3 Toracotomie sau plaga toracica
continuare
4 Conditii locale
-infarct pulmonar latent
-cancer bronsic ischemie
-bronsectazii hipoxie
-corpi straini endobronsici necroza
5 Conditii sistemice
-diabet zaharat
-cancer extrapulmonar
-corticoterapie
-trat.citostatic sau imunodepresor
-chimioterapie antiinfectioasa
SINDROMUL SUPURATIEI
BRONHOPULMONARE
1 TUSE PRODUCTIVA

2 BRONHOREE PURULENTA

3 SEMNE DE INFECTIE febra, VSH crescut,


leucocitoza

CRITERIU DIAGNOSTIC PRINCIPAL:


BRONHOREE PURULENTA
SUPURATII BRONHOPULMONARE
VEHICULAREA INFECTIEI

• Aspiratia continutului orofaringian


(supuratii bronhogene)
-si/sau continut gastric :bacterii oportuniste
• Diseminare hematogena din focare extrarespiratorii
(ex.avort septic-abces pulm.)
• Propagare prin contiguitate din focare juxtarespiratorii
(ex.abces pulmonar amoebian(-abces hepatic)
Frecventa izolarii bacteriilor anaerobe in
unele infectii

• Peritonite ………………………….90%
• Abcese apendiculare…………….95%
• Avort septic ……………………….81%
• Abces pulmonar …………………85%
• Pneumonii de aspiratie…………..90%
• Abcese cerebrale …………………85%
• Bronsiectazii ………………………50%
CULTURA CANTITATIVA A BACTERIILOR DIN
SPUTA
Patogeni
A (tract.respirator subglotic)

Comensali
B
(cai aerodigestive superioare)

Expectoratie

A Omogenizare dilutii zecimale


Crestere masiva inoculare
-Numar mare de colonii Crestere redusa
B -Numar mic de colonii
-Colonii prezente la dilutii mari
-Colonii prezente numai
la dilutii mici
Consecintele contaminarii orofaringiene
a secretiei bronhogene

N u s e p o a t e p r e lu c r a d ir e c t s p u t a e x p e c t o r a t a
A lt e r n a t iv a : c u lt u r a c a n t it a t iv a

E s t e n e c e s a r a e lim in a r e a f lo r e i c o n t a m in a t e
p r in :

D e c o n ta m in a r e S c u r t - c ir c u it a r e a p a s a ju lu i o r o f a r in g ia n
P u n c t ie t r a n s t o r a c ic a
P u n c t ie t r a n s t r a h e a la
A s p ir a t b r o n s ic " p r o t e ja t "

C h im ic a F iz ic a
( M .T u b e r c u lo s is ) ( " s p a la r e " P . a n a e r o b i)
N u p t.a n a e ro b i
Supuratii pulmonare cu germeni anaerobi
DIAGNOSTIC POZITIV

• SEMNE DE PREZUMTIE
-episod anamnestic compatibil cu aspiratia
continutului oral sau gastric1
-prezenta unor surse endogene de bacterii
anaerobe2
-leziuni necrotic-cavitare cu bronhoree purulenta
• SEMNE DE CERTITUDINE
1.Fetiditatea sputei
2.Examen bacteriologic pozitiv sau sugestiv3
3.Raspuns prompt la penicilina (metronidazol)
Modul de actiune al chimioantibioticelor
active in infectiile cu germeni anaerobi
• BACTERICIDE
-ß-lactamine
Peniciline
Cefalosporine
-Metronidazol
-Rifampicina
-Chinolone
• BACTERIOSTATICE
-Cloramfenicol
-Lincomicina,clindamicina (lincosamide)
-Eritromicina (Macrolid)
-Tetracicline
Anaerobi producatori de B.lactamaza *
• Grupul Bacteroides Fragilis**
• Grupul Bacteroides Melaninogenicus**
• Grupul B.Oralis**
B.Disiens
B.Oris - Buccae **
B.Splanchnicus
Megamonas Hypermegas
Mitsuokella Multiacidus
F.Nucleatum**
Clostridium Ramosum
C.Clostridiforme
C.Butyricum
*-dupa Finegold 1985

**-frecvent intalniti in infectiile pleuropulmonare


CHIMIOSENSIBILITATEABACTERIILOR
ANAEROBE

Medicament Clostridiu Bacili Propioni B.fragilis Alti Fuso- Pepto- Pepto- Veillone
m gram+ bacterium Bacteriodes bacterium coccus streptococcus
nespor
.
Metronidazol 3 3 R 3 3 2 3 2 3
Penicilina 3 3 2 R 0/1 3 3 3 2
Ampicilina 3 3 2 R 1 3 3 3 2
Oxacilina 3 3 1 R 1 1 2 1 2
Tetraciclina 3 3 3 2 2 3 2 1 1
Eritromicina 3 3 3 3 3 3 3 2 3
Lincomicina 3 3 1 3 3 3 3 2 3
Rifampicina 3 3 1 3 3 3 3 2 3
Cloramfenicol 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Streptomicina R R 1 R R R 1 1 R
Kanamicina R R 1 R R R 1 0/1 R
Chimioterapia supuratiilor pulmonare cu
germeni anaerobi
• Cazuri comune
-Penicilina G 1
ev.+Metronidazol 2g/zi
-Lincomicina 1,5g/zi I.m.
-Clindamicina 1-2,4g/zi (I.v.sau peros)
-Metronidazol+Clidamicina (Eritromicina)

• Cazuri grave
-Penicilina + Metronidazol
-Cloramfenicol I.v.(perfuzii)1g la 6 ore
-Penicilina+Clindamicina
-Cefalosporine gen.II-III
-Chinolone gen.III
-Carbenicilina
-Ureidopeniciline
-Piperazinpeniciline
-Tienamicine
EFECTELESECUNDAREALEM EDICAMENTELOR
ACTIVEININFECTIILECUGERM ENIANAEROBI*
(DupaFineGold,1985)
Medicamentul Reactii de Neuro- Hemoragie*** Colitapseudo- Anem ie Tulburari
hipersensibilitat toxicitate** mem branoasa aplastica electrolitice
e
Penicilina X X
Am picilina X X X
Clindam icina X
M etronidazol
Cloram fenicol
Cefoxitin X X
Carbenicilin X
Ticarcilin X X X X
Pipercilin
M ezlocilin X X X X
Azlocilin
*
Num ai efectelesecundarem ai frecvente
**
Observataladozemari si/sautrat.prelungitderegulalabolnavi cucapacitateredusadeaexercitasi/sauconjuga
m edicamentul
CONCENTRATIISERICEALEPENICILINEIGINTRATAM ENTULCUDO ZE
*, **
M ARI, ADMINISTRATEINTRAVENOS(PERFUZII)

DOZAIN ADMINISTRARE CONCENTRATIISERICE(U.I./ML)


MEGAU.I MAXIMA LA6-8ORE LA12-16ORE
5 Intravenos 30-130 2-10 0;1
(5-10ml in1-2min.) (30-400)
10 Perfuziescurta Panala500 Panala5 Panala1
(50-100ml in30min)
20 Perfuziescurta 500-2000 Panala20 Panala5
(150-200ml in40min) (100-500-2000)

*
dupaO tto,Plem pel si Siegenthaler,modificat (1975)
**
Concentratiilesericepot fi crescutede5-15ori prinasociereadeProbenecid
(2g/zi)

S-ar putea să vă placă și