Cursul 3

Dr. NEMES NOEMI

 ASTMUL BRONSIC

Definitie: este o boala inflamatorie cronica a

cailor respiratorii, reprezentat de activitatea
mastocitelor si eozinofilelor. Debutul este
posibil la orice varsta, dar jumatate din cazuri
apar inaintea varstei de 10 ani si inca o treime
inainte de 40 de ani.
Factori declansatori:
Alergenii : reprezinta cei mai important factori
declansatori ai AB, se dezvolta inflamatia alergica la
nivelul bronhiilor si apar exacerbari ale astmului la
contactele ulterioare cu acelasi alergen, in functie de
intensitatea si durata expunerii.
Cei mai importanti alergeni domestici sunt reprezentati
de acarieni, mucegaiurile, polenuri si fungi.
Medicamente si aditivi alimentari.
Fumatul.
Poluarea atmosferica.
Infectiile respiratorii virale.
Inflamatia bronsica este principalul substrat
patogenic al bolii astmatice, avand drept
componenta specifica prezenta si activitatea
mastocitelor si eozinofilelor in peretele bronsic.
 Functia respiratorie in astmul bronsic
• Tulburarea fiziopatologica esentiala in astm o
reprezinta reducerea variabila a diametrului cailor
respiratorii produsa prin bronhoconstrictie,
congestie vasculara, edem al peretelui bronsic,
secretie bronsica si remodelare bronsica.
• Capacitatea vitala este normala sau putin scazuta,
in schimb scade sever in astmul grav. Volumul
residual si capaciatatea reziduala functionala cresc
cu 50% fata de normal. Capacitatea pulmonara
totala este normala sau usor crescuta.
 Tabloul clinic
• Astmul cu accese intermitente este forma tipica
de astm cu dispnee paroxistica. Se intalneste mai
frecvent la copii si tineri la care componenta
alergica este predominanta. Criza de astm tipica se
instaleaza in cateva minute sau zeci de minute cu
dispnee, tuse si wheezing.
• Accesele de astm bronsic se produc frecvent
noaptea, alteori accesele astmatice urmeaza
expunerii la un alergen specific care trebuie
identificat in primul rand prin observatia
pacientului.
• Terminarea accesului astmatic se face
progresiv cel mai adesea dupa medicatia
bronhodilatatoare inhalatorie sau spontan.
• Astmul cronic este o forma cu istoric vechi de
accese astmatice si la care s-a dezvoltat
obstructia respiratorie severa si progresiva de-a
lungul anilor. Bolnavii au dispnee de efort,
uneori dipnee de repaus si tuse neproductiva
sau cu sputa mucoasa sau mucopurulenta.
Dupa accesele astmatice care cedeaza greu la
medicatie bronhodilatatoare sau la
corticosteroizi, pacientii nu se recupereaza
complet.
• Astmul bronsic acut grav este cunoscut ca
“starea de rau astmatic” si definit ca acces
astmatic de o deosebita gravitate, cu durata de
minim 24 de ore, care nu raspunde la medicatia
bronhodilatatoare in doze adecvate si se insoteste
de tulburari cardiocirculatorii, neurologice si
gazometrice speciale. Debutul poate fi brusc sau
progresiv, cu deteriorare respiratorie,
bronhospasm sever. La acesti bolnavi, se regasesc
in istoricul imediat, factori declansatori precum
infectii virale, administrare de medicamente
inadecvate, factori psihoemotionali, etc…
 Explorarea paraclinica
• Explorarea functionala respiratorie ocupa un rol
central in investigarea bolnavului astmatic. Pentru
depistarea bronhoobstructiei este sufficient
examenul spirografic pentru masurarea volumelor
pulmonare si a debitelor pulmonare. Reversibilitatea
obstructiei bronsice se testeaza prin probe
farmacodinamice de bronhodilatatie. Se masoara
parametrii functionali la nivel bazal, dupa care se
administreaza beta-mimetic inhalator, iar la 15-20 de
minute se refac masuratorile. Variabilitatea
obstructiei este cel mai accesibil demonstrabila prin
masurarea PEF.
• Examenul radiologic toracic poate fi normal, in
astmul acut sever cat si in astmul cronic se
gasesc semen de hiperinflatie pulmonara, cu
diafragm aplatizat si cu miscari reduse.
• Hemoleucograma evidentiaza hipereozinofilie.
Starea de sensibilizare se evidentiaza prin
prezenta IgE specifice si totale cu ajutorul
testelor cutanate si a testelor serologice.
• Diagnosticul pozitiv se face pe baza unei
triade: istoric sau prezenta de simptome
episodice de obstructie bronsica, manifestate in
a doua parte a noptii sau matinal; obstructie
bronsica, cel putin partial reversibila, dovedita
clinic si obiectiv spirometric. O ameliorare cu
peste 20% a parametrilor de obstructive dupa
bronhodilatatoare sau o variabilitate a PEF cu
peste 15% sunt specific pentru astmul bronsic.
Excluderea altor diagnostice alternative.
 Diagnostic diferential
• Insuficienta ventriculara stanga(in special astmul cardiac)

• Bronsita cronica (bronsita astmatiforma)

• Fibroza chistica( in special la copii)
• Corpi straini bronsici
• Obstructia de cai respiratorii superioare(compresie
extrinseca, intrinseca)
• Tromboembolism pulmonar
• Vasculite sistemice
• Sindromul carcinoid
• Sindromul de hiperventilatie
• Bronsiolita acuta
 Tratament
• Informarea si educatia bolnavului
• Controlul mediului
• Tratamentul farmacologic
• Medicatia de fond, luata aproape zilnic, timp
indelungat care are rol sa reduca frecventa
exacerbarilor , sa amelioreze functia pulmonara,
sa amelioreze calitatea vietii pacientului.
Medicamente antiinflamatoare si in special
corticoizii inhalatori, reprezinta tipul de medicatie
care intrerupe dezvoltarea inflamatiei cailor
aeriene si are o actiune profilactica si supresiva.
• Med agoniste beta-adrenergice reprezinta
prima linie de tratament si cea mai eficace,
sunt cu durata scurta (2 ore), medie (4-6 ore),
lunga(12 ore).
• Metilxantinele au un efect bronhodilatator mai
slab. Principalele metilxantine sunt
reprezentate de teofilina si aminofilina, pe cale
orala sau intravenoasa. Administrarea de
teofilina este urmata de bronhodilatatie la 10-
15 minute, dispneea se amelioreaza.
• Med anticholinergica ca atropine sau
stamonium, au fost folosite dar efectele lor
secundare si eficienta limitata au dus la
abandonarea utilizarii lor.
• Corticosteroizii reprezinta cea mai eficienta
medicatie antiinflamatoare in astm. Isi gasesc
aplicare in aproape toate formele clinice de
astm.
• Ketotifenul este un antihistaminic folosit ca
medicatie profilactica in astm, in special la
copii. El inhiba eliberarea de mediatori din
celulele inflamatorii, in specila din mastocite.
Doza de 2-3 mg/zi, in 2 prize.