UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT
DREPTUL PRIVAT ROMAN

TEMA 1

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND

DREPTUL PRIVAT ROMAN

DANIELA ȚURCAN
Doctor în drept, conferențiar universitar
CUPRINS
• PERIODIZAREA EVOLUȚIEI DREPTULUI ROMAN
• SISTEMELE TIMPURII ALE DREPTULUI ROMAN
• DIVIZAREA DREPTULUI ROMAN ÎN PUBLIC ȘI PRIVAT
• IMPORTANȚA DREPTULUI PRIVAT ROMAN PENTRU
JURISTUL CONTEMPORAN
CARE SUNT MOTIVELE SI EVENIMENTUL CARE A
DETERMINAT UNIFICAREA SISTEMELOR TIMPURII ALE
DREPTULUI ROMAN?
Periodizarea evoluției
dreptului roman

Epoca veche (arhaică și preclasică)

Epoca clasică

Epoca postclasică
EPOCA VECHE (754/753 P. Hr-27 p. Hr)
• POLARIZATĂ ÎN DOUĂ CLASE: patricieni/plebei
Aspect social • Poziția dominantă în societate – pontifii
• Peregrinii nu sunt admiși pe teritoriul statutului

ASPECT POLITIC
• Cetățenii/quiriții
• Rex+adunarea poporului (comitia curiata)

IZVOARELE DE Obiceiul/
DREPT Legea celor XII table

Caracter arhaic, • Rigiditatea – caracterul normelor de morală/religioase/juridice de la care nu se

permite abaterea

RIGID și formalist
• Formalismul – totalitatea cerințelor de formă, cerute pentru recunoașterea valabilității
actelor
Epoca clasică ( 27 P.Hr-284 d. /Hr)
• Atinge apogeul hotarelor sale prin politica de expansiune
• Perioada de baza – republica/consuli+principat
Aspect politic • Senatul este instituția supremă în stat
• În principat – împăratul, senatul, magistraturile

• Sclavii – unelte vorbitoare, principala sursă a forței de muncă

Aspect social • O nouă categorie socială – colonii
• Atinge apogeul evoluției economice

• Izvoarele de drept: lex, jurisprudența, senatusconsutele, edicte

Aspect juridic pretoriene, constituții imoeriale
• Obiceiul/cutuma este practic eliminat ăn calitate de izvor de drept

JURISPRUDENȚA !!!!
Formalismul/
Scolile
sabiniana/proculiana
rigiditatea
Harta Imperiului Roman la apogeu
Epoca postclasică ( anul 284 e.n.-565)

1. Pe plan intern/social
Dezmembrarea societății sclavagiste Rascoale/revoluții

Puterea legislativă, executivă și militară judecătorească –politic

rege Hotarele statutului se extind, în măsură în care nu mai pot
fi gestionate de o singură putere
Vox Dominis-Vox Deus

2. Pe plan extern (condiții nefaste)

Incursiunile popoarelor barbare asupra hotarelor statutului

Epoca postclasică
• Sub influența factorilor interni și externi
• 1. imperil roman se destramă
• 2. în aspect juridic:
• A) se încearcă menținerea autorității regale prin recunoașterea doar a unui singur
izvor de drept – consitituiile imperiale
• B) are loc primul proces de codificare de o astfel de amploare în
istorie/Codificarea lui Iustinian
ESEC ce determină
Revenirea la izvoare nescrise-cutuma
Sistemele timpurii ale dreptului roman
Ius civile

Dreptul
roman
Ius
praetorium Ius gentium
IUS CIVILE/IUS QUIRITARUM
Ius civile constituie sistemul de drept format din norme de
morală/religie/juridice, ce aveau un caracter rigid și formalist, ce reglemenetează
raporturile patrimoniale/nepatrimoniale în cadrul statutului roman în
exclusivitate între cetățenii romani

• CARACTERE
• Normele: nu se face distinctie între normele ius/pas/mores maiorum
• Se caracterizeaza prin formalism și rigiditate
• Subiecții exclusivi – cetățenii romani
• Obiectul de reglemenetare: raporturi de drept public și privat
 IUS PRAETORIUM/IUS HONORARIUM
vocea vie a ius civile

Constituie sistemul de drept, format din norme juridice, elaborate de pretori (funcție
instituită din 367 p. Hr), ce au drept scop interpretarea (tălmăcirea), completarea și în
unele cazuri, modificarea normelor dreptului civil
• CARACTERE
• Conține doar norme juridice
• Subiecții – doar cetățenii romani
• Scopul elabotării lui: adaptarea ius civile noilor
cerințe sociale prin a) interpretarre
b) completare
c) modificare normelor inechitabile (aequitas)
 IUS GENTIUM
2 acceptiuni

Drept internațional public Drept internațional privat

Ius gentium – sistemul de norme juridice ce reglementează raporturile între statul

roman și alte state. / TRATATE

Ius gentium constituie sistemul de drept, ce conține normele juridice, ce

reglementează raporturile de natură economică între cetățenii romani și peregrini,
precum și în cadrul peregrinilor
A II ACCEPTIUNE A IUS GENTIUM

CARACTERE
• conține doar norme juridice
• Normele nu poarta un caracter rigid și formalist
• obiectul de reglementare – raporturi sociale cu un conținut economic
• Subiecții – peregrenii/ sau cetățeni romani/peregrini
IUS NATURALE/NATURAE
•  
Ius naturale constituie un sistem de norme de morala, ce conțin principiile
fundamentale de constituire a unei societăți umane: principiul egalității și echității

Caractere:
1. Este mau mult un curent filosofic, apărut sub influența școlilor grecești de
filozofie
2. Promovează egalitatea nu doar a oamenilor, ci și a oricăror ființe vii
3. Nu are o aplicabilitate practică, dată fiind natura societății sclavagiste
 FUZIUNEA TUTUROR SISTEMELOR
DE DREPT
Constituția lui Caracallas din 212
Apelarea de către cetățenii romani tot
(se acordă cetățenie tuturor oamenilor mai des la normele ius gentium
liberi)

Drept roman

Caracterul normelor ius civie face

Influența curentelor filosofice grecești imposibilă aplicarea acestora de către
romani
 DREPTUL PRIVAT
Dreptul privat constituie sistemul de drept, format din norme juridice, elaborate
de către organele abilitate ale statului, care au un caracter dispozitiv, ce
reglemenează raporturile între persoane particulare, aflate pe poziție de egalitate

Caractere:
1. Norme juridice
2. Caracterul normelor – dispozitiv
3. Obiectul de reglementare – raporturile patrimoniale și personal
nepatrimoniale
4. Subiectii – persoane particulare (persoane fizice, juridice și statul)
5. Poziția între subiecți de egalitate
DREPT PUBLIC
• Dreptul public constituie sistemul de drept, format din norme imperative, care
reglementează relațiile cu privire la instituirea, menținerea și exercitarea puterii
de stat, precum și relațiile între stat și cetățeni, aflați pe poziție de subordinare

Caractere:
1. Norme juridice imperative
2. Obiectul de reglementare – raporturile cu privire la instituirea, menținerea și
exercitarea puterii de stat.
3. Subiectii – unul dintre subiecți în mod obligatoriu este statul
4. Poziția între subiecți – de subordonare
 DREPTUL ROMAN
Drept public Dreptul privat

1. După caracterul normelor

2. După obiectul de reglementare

3. După subiecți

4. După poziția subiecților în raport

5. După sancțiuni
„Să avem seninătatea de a accepta ceea ce nu
poate fi schimbat,
curajul de a schimba ceea ce poate fi
schimbat și, mai ales,
înțelepciunea de a deosebi între cele două
posibilități.”
– Marcus Aurelius