Sunteți pe pagina 1din 84

VASCULITELE SISTEMICE

Dr. DANIELA OPRIŞ


Evolutie progresiv
negativa
Retentie
azotata
Sindrom
inflamator

Manifestari neurologice
Dureri abdominale
Elemente sugestive pentru o vasculita
sistemica…..
 Orice caz de (inalt sugestiva !!!) :

• Purpură palpabilă
• Afectare pulmonara (neexplicata)
• Glomerulonefrită (neexplicata)
• Ischemie digitală
• Mononevrita multiplex
 De luat în considerare în caz de:

• Boală multisistemica neexplicată


• Infiltrate pulmonare neexplicate
• Disfuncţie rapid progresivă de organe vitale
 grup heterogen de afectiuni (rare)
 inflamatia peretelui vascular
 alterarea circulatiei in teritoriul afectat
 simptome şi semne clinice variate, in functie de
organele sau sistemele interesate.
LEZAREA VASULUI:
-inflamatie

INJURIE ENDOTELIALA:
-tromboza
-ischemie/infarct
Vasculita: leziunile produse în condițiile sindromului inflamator
cronic

Arteră normală Arteră inflamată Arteră ocluzată Arteră cu


Flux normal Flux restricționat Fără flux sangvin anevrism disecant
Jennette JC et al. 2012 revised international Chapel Hill consensus conference nomenclature
of vasculitides. A & Rheum. 2013;65(1):1–11

VASCULITE ASOCIATE CU ETIOLOGIE PROBABILA


 Vasculita crioglobulinemica asociata VHC
 Vasculita asociata virusului hepatic B
 Aortita asociata sifilisului
 Vasculita prin complexe imune asociata medicamentelor
 Vasculita ANCA+ asociata medicamentelor
B. tesut vasculo-conjunctiv
Neoplazii
Urticaria hipocomplementemica
Crioglobulinemie esentiala
Boli infectioase
Hipersensibilizari la medicamente
Transplant de organ
Vasculite secundare- vas mare si mediu

VASE BACTERII Staphylococcus


MARI Salmonella
Mycobacteria
Streprococcus
SPIROCHET Treponema pallidum
E
FUNGI Coccidiomycosis
VASE BACTERII Streptococ grup A,
MEDII Mycobacterii
60% din cazuriVIRUSI
factori predispozanti – cel mai
HBV, HCV, HIV,frecvent:
Pv B19 DZ
50% hemoculturi + (cauze bacteriene)
cu mecanism de hipersensibilitate de tip I
asociate cu reactie imuna de tip II
asociate cu mecanism prin complexe imune (tip III)
asociate cu hipersensibilitate mediata celular (tip IV)
VASCULITE ASOCIATE CU REACTIA
IMUNA DE TIP I
(hipersensibilitate imediata)

Alergen
 S. Churg-Strauss:
 Ig.E, eozinofile 
Activare LTh2
 infiltrat cu eozinofile
Alergen
Il4
 faza prodromala cu
fenomene alergice
LB
Ig.E

Degranulare mediatori Mastocit

reexpunere
VASCULITE ASOCIATE CU REACTIA
IMUNA DE TIP II

Ac. (Ig.G, M indreptati impotriva unor Ag. de pe


membrana cel/matricea extracelulara)

Reacţie citotoxicã
ANCA

Ac anti celula
LIZA CELULEI TINTA endoteliala
ANCA = Anti-Neutrophil Cytoplasmic Antibodies
•imunofluorescenta • imunofluorescenta
citoplasmatica perinucleara
•antigenul - proteinaza3 • antigene multiple (myelo-
peroxidaza, lactoferina etc)
•specifici pentru g.W (90 -
95%) • nespecifici (gW, LES, PR,
PAN)

cANCA pANCA
VASCULITE ASOCIATE CU REACTIA IMUNA
DE TIP III

COMPLEMENT

C5a
AGREGARE PLACHETARA (PMN)
DEPUNERE

TROMBI C3a
Degr. mast.
VASCULITE ASOCIATE CU REACTIA IMUNA
DE TIP III
(complexe imune)

Vasculite primare Vasculite secundare


PAN
PHS
LES
CME PR

– Detectarea CIC
– Prezenta crioglobulinelor
– Scaderea complementului seric
– Depozite de CI in peretele vascular
VASCULITE ASOCIATE CU REACTIA
IMUNA DE TIP IV
(hiprsensibilitate mediata celular)

 AGC, b. Takayasu:
inf. inflamator din:
LT (CD4+), Mf,
celule epiteloide&gigante Langerhans
 LB, plasmocite, PMN – putine
ETIOPATOGENIE
IV: granuloame

GPA

Hennoch Schonelin I: GEPA


Panarterita nodoasa
Crioglobulin. mixta
Vasculite secundare
Poliangiita
Vas mic cutanat microscopica

II: ANCA
NECROTIZANTE  GRANULOMATOASE

-a. medii & mici


musculare § -a. mari elastice

Suprapunere
A. ciliara A. temp.
post. spf

A. oftalmica

A. vertebrale

ARTERITA GIGANTO-CELULARA
(HORTON/TEMPORALA/CRANIALA)
–vasculita ce afecteaza arterele mari si medii
–(ramurile craniale ale arterelor cu originea in arcul aortic)
–-F:B = 3:1, peste 50 ani
ARTERITA HORTON
 Clinic:
 Semne constitutionale nespecifice
 Cefalee (70-90%)- continua, sensibilitate scalp (50%)
 Claudicatie maseteri, mm. limbii, deglutitiei (50%), afectarea
gustului, dureri faringiene
 Mono/polineuropatii, AIT, AVC
 Tuse (iritatia receptori tuse prin ischemie)
 Tulburari de echilibru
 Claudicatie la maini, fen. Raynaud, absenta puls, anevrisme
de aorta (aa. mari: subclavie, axilara, Ao.)
ARTERITA HORTON
Modificari ale a. temporale

 artera
 artera proeminenta,
proeminenta, ingrosata
ingrosata


 indurata,
indurata, nodulara
nodulara


 sensibila
sensibila


 pulsatii
pulsatii diminuate
diminuate sau
sau absente
absente


 uneori
uneori inrosita
inrosita
ARTERITA HORTON
 afectare bilaterala
 necroza de scalp
ARTERITA HORTON
25-50% simptome vizuale : una din principalele cauze de pierdere
ireversibia a vederii : a ciliara posterioara, a centrala a retinei
-neuropatie ischemica optica anterioara
-evenimentele ischemice vizuale coreleaza cu VSH 70-100mm/h

CLINIC:
-diplopie
- AV
-amauroza fugace
-pierdere unilaterala
a vederii
-nevrite optice
-atrofii n. optic (tardiv)
F.O– exudate cu aspect vatuit,
edem, hemoragii datorate vasculitei
a. ciliare posterioare
AGC & PMR
AGC  60% asociata cu PMR
PMR  10% asociata cu AGC

MANIFESTARI HISTO & PARACLINICE:


IDENTICE !
POLIMIALGIA REUMATICA
 Clinic:
 Semne constitutionale nespecifice
 Artralgii, mialgii (centuri, ceafa)
 Redoare matinala > 30 min.
 Forta mm. normala
 Ex. clinic sarac
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL!
ARTERITA HORTON SI PMR

 Paraclinic:

sindrom inflamator
 inflamator cu
cu VSH
VSH >> 100
100 mm/h
mm/h,,
Anemie
 Anemie –Hb<12
–Hb<12 g/dl
g/dl la
la mom
mom dgn-
dgn- predictiva
predictiva pt
pt recadere
recadere
teste
 teste hepatice
hepatice modificate
modificate la la 1/3
1/3 din
din pacienti
pacienti (m.a.
(m.a. fosfataza
fosfataza alcalina)
alcalina)
enzime
 enzime musculare
musculare normale,
normale, emg
emg normala
normala
PET
 PET CT CT // RMN
RMN (ingrosare
(ingrosare sisi edem
edem perete-precoce)/angiografie
perete-precoce)/angiografie
ECO
 ECO Doppler
Doppler (( Horton)-
Horton)- semnul
semnul haloului-
haloului- specificitate
specificitate 80-100%
80-100%
ARTERITA HORTON SI PMR
 TRATAMENT
AGC
 Prednison doza de atac 40-60 mg

 Puls-terapie cu metil-prednisolon sau prednison 1 mg/kgc

pt. afectarea oculara
 reducerea treptata a dozelor (fct. de VSH) timp de 1-2 ani

PMR
 doze mici, 10-20 mg/zi, 1-2 ani (raspuns 24-72h)

 +/- AINS (efect minimal)

 [lipsa raspunsului la o sapt – reconsiderarea



diagnosticului]
 angio RMN ax aortic si carotidian

a carotida comuna stanga:


stenoza semnificativa 75%
ocluzie completa a subclavie
stanga
stenoza usoara la nivelul
emergentei trunchiului celiac
 stenoza a vertebrala stg 60%
BOALA TAKAYASU

Vasculita granulomatoasa a arterelor


mari (aorta si ramurile ei)

 F/M=4/1, v=10-30 ani, Asia


 Inflamatie granulomatoasa in adventice, distrugerea
LEI, LEE, tromboze, anevrisme, disectii ~ Horton
BOALA TAKAYASU
=BOALA FARA PULS=S. DE ARC Ao=
TROMBAORTOPATIE OCLUZIVA
Clinic: *in functie de teritoriu:
# claudicatie mb. sup ( PULS),
# HTA,
# ameteli, sincope, anomalii vizuale, AVC,
# IMA (25% afect. coronare) etc.
*manifestari sistemice

Tratament: glucocorticoizi, CF, HTA, chirurgical


BOALA TAKAYASU-PARACLINIC

Lab: nespecific, NU reflecta activitatea bolii!!!


Confirmare: ARTERIOGRAFIE: -stenoze pe lungimi mari
aproape de emergenta
-dilatatii poststenotice
-anevrisme

Angiografie pulmonara
BOALA TAKAYASU

Stenoza bilaterala de carotida Stenoza aortei abdominale


comuna
Stenoza ambelor renale la origine
Stenoza de subclavie dreapta
Mic anevrism de aorta
Dilatatie poststenotica pe stg.
HTA
Vase mari
A. giganto-celulară (Horton)
Boala Takayasu (BT)
Vase mijlocii
Poliarterita nodoasă (PAN)
Boala Kawasaki
Vasculitele de SNC
Vase mici
Granulomatoza eozinofilica cu poliangiita (Sd Churg-Strauss)
Granulomatoza cu poliangiita (Granulomatoza Wegener)
Poliangiita microscopică
Purpura Schonlein-Henoch
Vasculite cu crioglobulinemie
Vasculite de hipersensibilizare
Vasculite secundare (Vs, PR)
PANARTERITA NODOASA
(B Kussmaul& Mayer – 1866)

 Vasculita necrotizanta a vaselor medii si mici, care poate


afecta aproape orice organ
 Depozite imune minime
 ANCA de obicei absenti
 Debut la orice varsta, dar m.a. decadele 5-6
 B/F = 2/1, rara
 Factori care precipita debutul
Infectii, vaccinari, unele medicamente (amfetamina)
 Debutul poate fi brusc sau precedat de semne constitutionale
nespecifice
PANARTERITA NODOASA
TERITORII NEAFECTATE
-plaman
Histologie: -splina
•Vasculita NECROTIZANTA a medii
zone de bifurcatie
a mici
(rar arteriole, exceptional venule)

•Afectare: -panarteriala (toate structurile vasculare)


-segmentara (terit. afectate alterneaza cu cele indemne)
-leziuni de varste diferite, cicatrici

Caracteristic:*NECROZA FIBRINOIDÃ
*alterarea pana la disparitie a
laminei elastice I&E

•Nu exista leziuni granulomatoase (mec. imun III)


PANARTERITA NODOASA
Clinic:
 Renal (85%) : rar de tip GNF!
mai frecvent RENO-VASCULAR : datorita
afectarii aa aferente, arcuate, interlobulare,
proteinurie, hematurie, IR ---HTA II 40%
 Cardiac –frecvent histologic, clinic cm frecvent –IC
- microanevrisme, disectii de aorta (rar)87
- leziuni coronariene
 Mm-scheletal: poliartrita asimetrica, nedeformanta,
mialgii
 Testicular (caracteristic!)
PANARTERITA NODOASA
Cutanat:
-noduli subcutanati vizibili pe traseul aa superficiale (8-27%)
-ulceratii
-livedo reticularis
-purpura palpabila
PANARTERITA NODOASA
Livedo reticularis sau
cianoza marmorata

Leziunile nu se albesc la
presiune digitala!
PANARTERITA NODOASA
Afectare neurologica

Neuropatie periferica motorie – vasculita


de vasa nervorum
MONONEVRITA MULTIPLEX (70%)
[PAN, Churg Strauss, GW]

Frecvent debut prin afectare de


nervi distali: sural, peroneu,
radial, ulnar ” foot/wrist drop”
PANARTERITA NODOASA
Digestiv: vasculita mezenterica, infarct, perforatie
-una din complicatiile cele mai severe
-40-60% din pacienti, poate fi mod de debut (2-16%)
-frecvent asociata coinfectiei cu VHB

stenoze
dilatatii sacciforme
microanevrisme

Arteriografie de a. mezenterica superioara


PANARTERITA NODOASA
Diagnostic paraclinic:
 Sindrom biologic inflamator nespecific
 Modificari imune: FR, crioglobuline, FAN (in concentratii reduse),
scaderea complementului ( III), CIC
 Afectare renala: proteinurie, hematurie, retentie azotata
 prezent la 7-54% din pacienti. (si HIV, VHC, herpes vs-
rar)
 ANCA sunt prezenti la 30% din pacienti (m.a. p-ANCA)
 Angiografia (m.a. de a. mezenterica): ocluzii, tromboze, dilatatii
sacciforme, anevrisme
 Ag HbS
PAN - VHB

7-54%
1. Controlul afectarii sist:
Vasculita apare in
Prednison 0,5-1mg/kc/zi 2-4 sapt
primele 6 luni post 2. Eliminarea CIC:
infectie virala
Plasmafereza pana la disparitia
Mai frecvent orhite si
AgHbe sau Ac anti Hbe
infarcte renale
3. Tratament antiviral imediat:
Doar 5% recaderi
IFN2b/Lamivudina
Entecavir/tenofovir
BOALA KAWASAKY

La copii
10% vasculita de vase coronare
Histologic  PAN (proliferare intima, infiltrat cu
mononucleare, anevrisme arteriale mici, tromboze)
Tratament: Ig i.v. (400 mg/kg/zi), aspirina
Prognostic bun in majoritatea cazurilor
Vase mari
A. giganto-celulară (Horton)
Boala Takayasu (BT)
Vase mijlocii
Poliarterita nodoasă (PAN)
Boala Kawasaki
Vasculitele de SNC
Vase mici
Granulomatoza eozinofilica cu poliangiita (Sd Churg-Strauss)
Granulomatoza cu poliangiita (Granulomatoza Wegener)
Poliangiita microscopică
Purpura Schonlein-Henoch
Vasculite cu crioglobulinemie
Vasculite de hipersensibilizare
Vasculite secundare (Vs, PR)
1. GPA (GW)
vasculite necrotizante 2. GEPA (S. CS)
depozite imune minime/fǎrǎ 3. PMA
afecteazǎ predominant vasele mici 4. Vasculita
asociatǎ cu pANCA/MPO sau cANCA/PR3. ANCA+ asociata
medicamentelor
nu toți pacienții sunt ANCA pozitivi !
Impactul vasculitelor ANCA+
Manifestările heterogene fac foarte dificilă clasificarea
și definirea tipurilor individuale de vasculită

Afectarea pulmonară și renală sunt cele mai frecvente manifestări


dar aproape orice organ sau sistem poate/pot fi afectate
Afectarea tegumentara vasculite ANCA+
- Purpură palpabila a extremităţilor
inferioare (recurentă) – cm frecventa
- Ulceratii

- Leziuni nodulare (GEPA – 30%)

- Livedo reticularis (GEPA -6%)

- Leziuni urticariene

- Vezicule, bule
Afectarea musculo-scheletala vasculite
ANCA+

Mai mult de 50% din pacientii cu vasculite ANCA+ au


simptomatologie evidenta musculo-scheletala
Cel mai frecvent artralgii, pot apare si artrite france
Patternul tipic – migrator si oligoarticular
Localizare: articulatii mari
Mialgii frecvent – miozita rara
(fara crestere enzimatica)
Afectarea neurologica
 Mononeuritis multiplex – neuropatie periferica motorie prin
afectare de vassa nervorum
- frecvent afectare de nn distali
- inalt sugestiva pt GEPA (45-75%)
 Polinevrite senzitivo – motorii pure (distale) – DD EMG

 Mielita

 Afectare SNC (AVC –rara, 5-10%) - factor de prognostic negativ


GRANULOMATOZA CU POLIANGIITA
[GRANULOMATOZA WEGENER]
Vasculita granulomatoasa, necrotizanta, a vaselor medii si
mici, caracterizata prin afectarea predominanta a
*CAILOR AERIENE S&I
*RINICHI (GNF rapid progresiva)
 Varsta medie = 41 ani
 97% rasa alba
 Repartitie egala pe sexe
 2-12/milion (incidenta)

 Asociere stransa cu prezenta c-ANCA


GRANULOMATOZA CU POLIANGIITA
[GRANULOMATOZA WEGENER]

 Semne constitutionale nespecifice


 TRACT RESPIRATOR superior (3/4) (I)
inferior (2/3) (II)
 RENAL: GN, IRC, +/- HTA, post tratament (III)
(GNF rapid progresiva= GNF necrotizanta crescentica 40%)
 Cutanat: ulceratii, purpura, noduli sc., papule (<50%)
(<50%)
 Mm-scheletale: artralgii, mialgii
 Neuro: neuropatii perif, mononevrita multiplex (25%)
 Cardio-vasculare: pericardita, miocardita, aritmii
MANIFESTARI LARINGO-TRAHEALE

3/4 Voce ragusita


Stridor
Stenoze subglotice
Afectarea in sfera ORL
este tipica pt gW!

MANIFESTARI RINOLOGICE
Ulceratii mc.nazala
Perforatii de sept

NAS 60-80%
SINUSURI 85%
URECHI 60%
LARINGO-TRAHEE
GRANULOMATOZA CU POLIANGIITA
[GRANULOMATOZA WEGENER]
Deformarea in “sa” a nasului

CLINIC: inflamatia mc. nazale, obstructie, ulceratii, epistaxis, rinoree sero-sgn


GRANULOMATOZA CU POLIANGIITA
[GRANULOMATOZA WEGENER]

Deformarea in “sa” a nasului


GRANULOMATOZA CU POLIANGIITA
[GRANULOMATOZA WEGENER]

-45 % la debut
-87% in cursul evolutiei bolii

 Noduli parenchimatosi bilaterali


(cel mai frecvent aspect Rg)
 50% excaveaza

Tuse, hemoptizie, pleurezie, infiltrate pulmonare difuze,


nodulare, cavitare
GRANULOMATOZA WEGENER

Noduli pulmonari : 25% cavitatii (in special cand >2 cm)


-nu au predilectie pt o anumita zona
-in general multiplii, bilaterali
-CT lz nodulare pot fi inconjurate de zone de “sticla mata”-
hemoragii alveolare
GRANULOMATOZA CU POLIANGIITA
[GRANULOMATOZA WEGENER]
Pot fi afectate toate
compartimentele oculare.

 edem periorbital
 proptozis
chemosis
OCULAR: cheratite, conjunctivite, chemosis, sclerite, proptosis,
pseudotumori, nevrita de n. optic
GRANULOMATOZA CU POLIANGIITA
[GRANULOMATOZA WEGENER]

Proptosis dat de un granulom pseudotumoral retroorbital


Ochiul drept e fixat, miscarile ochilor sunt divergente
Pe TC: granulomul, compresia muschilor oculomotori si a
nervului optic
 Proptosis
 Granulom ce ocupa tot
spatiul retroorbital
 Deformare nazala
 Fistula etmoido-cutanata
GRANULOMATOZA CU POLIANGIITA
[GRANULOMATOZA WEGENER]
Martie 2000
Ianuarie 2000 (10 sapt.de prednison+CF)
POLIANGEITA MICROSCOPICA

 Vasculita necrotizanta a vaselor mici, fara depozite de CI,


asociata cu GN necrotizanta si capilarita pulmonara
 Debut supraacut, cu GNF rapid progresiva si hemoragii
pulmonare
 p-ANCA 60-85%, c-ANCA ocazional
POLIANGEITA MICROSCOPICA
MANIFESTARI CLINICE PROCENT
Simptome constitutionale 76-79
Febra 59-72
AFECTARE RENALA 100
Artralgii 28-65
Purpura 44
Afectare pulmonara (hemoragii, 50
infiltrate, pleurezie)
Afectare neurologica (SNC, 28
perifeica)
Afectare ORL 30
SINDR. CHURG-STRAUSS

 Inflamatie eozinofilica si granulomatoasa


(grsnulosme extravasculare) care intereseaza
vasele mici si medii, m.a. de la nivelul tractului
respirator, asociata cu astm si eozinofilie.
 Debut la maturitate 45-50 ani F:B=1
 Etiologie necunoscuta, 70% asociat cu rinite alergice,
polipoza nazala, astm
SINDR. CHURG-STRAUSS
Histologic:
vasculita necrotizanta
infiltrat cu eozinofile
granuloame extravasculare

Paraclinic:
Eozinofilie> 1500/ml (97% - poate varia 7500-50 000/mm3 )
 IgE
pANCA 20-40%
SINDROMUL CHURG-STRAUSS
 Clinic:
 Faza prodromala: suferinte alergice (rinite, polipoza nazala,
astm debut tardiv) -----> 30 ani
 sindrom Löffler (eozinofilie,pn eozinofilica, gastroenterita
eozinofilica)- RX –infiltrate eoz recurente
 Faza vasculitica (in medie la 8 ani dupa prodroame):
 Af.
Af. pulmonara: crize de
de BS, inf difuze,
difuze, hemoragii, pleurezie -3%
 Af.
Af. neurologica: neuropatii periferice, rar afectare
afectare SNC
SNC
 Af.
Af. renala mai
mai rara
rara (GNF
(GNF focala
focala si
si segmentala)
segmentala)
 Alte
Alte afectari:
afectari: cutanat
cutanat (50%
(50% purpura
purpura palpabila),articular
palpabila),articular
cardiac (frecventa)
(frecventa)
gastro-intestinal
gastro-intestinal (30-60%
(30-60% progn
progn –durere/diaree/sgn
–durere/diaree/sgn
 Tratament: similar cu cel din g. Wegener
Vasculite ANCA +: Laborator

 sindrom biologic inflamator


 +/- : anemie normocroma, normocitara (b cronica)
trombocitoza, leucocitoza.
 +/- retentie azotata
 GPA: cANCA in 90% din cazuri (40% daca boala e
in remisie, 50% forme localizate)
 MPA: pANCA 60-85%, cANCA ocazional
 GEPA: pANCA 20-40% (eozinofilie!!!!!!!!)
Frecvența ANCA în GPA și MPA
100 Anti-MPO Anti-PR3
Pacienți cu ANCA (%)

80

60

40

20

0
GPA MPA
 Nu toți pacienții cu GPA și MPA prezintă ANCA
 PR3-ANCA sunt asociați în mod predominant cu GPA – PR3-ANCA granulomatosis with
polyangiitis1,2
 MPO-ANCA sunt asociați mai frecvent cu MPA – MPO-ANCA positive microscopic
polyangiitis1,2
1. Hagan et al 1998. 2 Jennette 2011
Principii în tratamentul vasculitelor [ANCA +]
 Control rapid cu scaderea morbiditatii si mortalitatii
 Mentinerea remisiunii pe o perioada indelungata
 Limitarea toxicitatii legata de tratament

ETAPELE TRATAMENTULUI

• Inductia remisiunii:

Glucocorticoizi > 1mg/kc /puls


+
CYC, [RTX], plasmafereza

• Mentinerea remisiunii

AZA, MTX, RTX,LEF, CYC,CS


1936 - Granulomatoza Wegener
1951 - Sindromul Churg Strauss

1957 - primul raport al folosirii CS in vasculite


1973 - Fauci& Wolff 18 pacienti GW Ciclofosfamida!
1994 - Poliangeita microscopica (Chapell-Hill)
* Imunoglobuline IV
* Plasmafereza
2010 – RAVE- RITUXIMAB in GPA
2011 – 19/04 RTX aprobat FDA trat GPA si PMA
2013 - 24/04 RTX aprobat EMEA trat GPA si PMA
Vasculite [ANCA +]
TRATAMENT:
 Glucocorticoizi
Ciclofosfamida 2mg/kc/zi po sau puls 15 mg/kc
la 3s 6 luni apoi inductie
Rituximab 1g la 2 sapt (GPA, MPA)
 MTX, AZA 2 mg/kc/zi (pana la 2 ani)
 AB (Pn. C), Ig iv
 Chirurgical (stenoze subglotice, timpanostomii)
 50 -60% recaderi!!!!
CICLOFOSFAMIDA siguranta…
 Leucopenie, imunosupresie, infectii
 Cistita hemoragica (MESNA), carcinom scuamos vezica urinara
 Mielo/limfoproliferari
 Hiponatremie severa - SIADH (administrare iv)
 INFERTILITATE ! (interfera cu ovo/spermatogeneza - ireversibil)

VARSTA CREAT LEUCOCITE Nr.


CYC (ani) (mg/dl) la 10-14 zile LEUCOCITE
IV >3,4 2-3000/mm3
15 mg/kc 60 12,5 mg/kc Puls viitor -20%
max 1,2 70 10 mg/kc 12,5 1-2000/mm3
g/puls mg/kc Puls viitor -40%
PO 60 – 25% NU <4000/mm3
2 mg/kc/zi 70 – 40% Oprire pana la
Max revenire
200mg/zi Reintroducere
50 mg /zi
VASCULITE DE
HIPERSENSIBILIZARE

Vasculite de vase mici (arteriole, venule,


venule postcapilare), produse prin
depunerea CI

 Histologic: infiltrat cu PMN, depozite de CI, C, in faze


cronice domina mononuclearele, hematii extravazate
VASCULITE
DE HIPERSENSIBILIZARE

Clinic: leziunea cutanata - purpura palpabila


VASCULITE DE
HIPERSENSIBILIZARE
MEDICAMENTE: -penicilina
-streptomicina
-sulfonamidele
-fenilbutazona
-alopurinol
-hidantoina
-warfarina
-tiazidice
-hidralazina
 IDIOPATIC
PURPURA HENOCH-SCHŐNLEIN
Vasculita sistemica a vaselor mici, caracterizata
histologic prin depunerea de IgA la nivel tisular
(cutanat, renal, digestiv)
Mai frecventa la copii/adultii fac
forme mai grave

Factori favorizanti: infectii


medicamente,
imunizari, etc.

HISTOLOGIC: leucocitoclazie = necroza fibrinoida difuza si


distrugeri de neutofile ---fragmente leucocitare “praf nuclear”
PURPURA HENOCH-SCHŐNLEIN
purpura palpabila
predominant - mb. inf.

Macule, leziuni urticariene purpura palpabila


PURPURA HENOCH-SCHŐNLEIN
Clinic: 80% tetrada

Purpura palpabila

Artralgii la mb. inf.

Dureri abdominale (vasculita


intestinala)
Renal: hematurie, cilindrii
hematici, proteinurie, caracter
recidivant
Depozite mezangiale de
IgA = b. Berger
Crioglobulinele = Ig care precipita la rece si
se redizolva la incalzire
-recoltare,
-transport, 37 C
-centrifugare

-refrigerare 4C
-minim 7 zile

-3 subgrupuri functie de compozitia de Ig


--nu sunt caracteristice vasculitelor
-Pot aparea si in ale b de colagen, hemopatii maligne
CRIOGLOBULINEMIA MIXTA
ESENTIALA
80-95% Ac anti VHC si ARN viral in plasma
Crioprecipitatele contin Ac tip IgG policlonali impotriva VHC
si ARN viral
Clinic: triada: 1.alterare st gen 2. purpura 3. artralgii
 +/- boală hepatică
 +/- GNF membranoproliferativa
 Manifestari sistemice: artralgii, artrite, adenopatii,
hepatosplenomegalie, neuropatii periferice senzoriale
Cm frecvente manifestari : CUTANATE

Risc mai mare de complicatie cu limfom cu cel B


CRIOGLOBULINEMIA MIXTA
ESENTIALA
 Paraclinic:  complementului, FR +, crioglobuline+
( II&III )
 Biopsia renală: GN membranoproliferativă.
 Tratament:

• Interferon alfa – medicatia de electie 3 million iu IFN α X


2/sapt, 12 -18 luni sau PegIFN 1,5 microg/kc/sapt sc

• 60-80% din pacienti raspund dpdv al leziunilor cutanate,


renale, articulare plus scaderea nivelului de crioglobuline

• Rata de recadere pana la 90%. Ribavirina +/- IFN utila pt


preventia si tratamentul recaderilor

• RITUXIMAB (Ac monoclonali anti CD20) 375mg/m2/sapt X 4


sapt
Pot mima o vasculita……
Emboliile cu cristale de colesterol
FR: barbati, >60, HTA, fumat, DZ, ACO
-spontan/ post chirurgie CV/angiografie
-50% IRA, cutanat ischemie dg, livedo reticularis
 Calcifilaxia : IRC & HPTH -- necroze cutanate/subcutan
 Myxomul cardiac
-90% manif sistemice: febra, scadere G, Raynaud,
claudicatie, VSH crescut, hipergamma
Endocardita bacteriana –asociata cu fen vasculitice (CIC)
si embolice : VSH, autoanticorpi
Displazie fibromusculara
? ?
?
?
? ? ?

S-ar putea să vă placă și