Proiecte politice de realizare a statului român modern

Între 1711/1716 şi 1821, Principatele Române au cunoscut

domniile fanariote.
Trăsături: • Restrângerea autonomiei Principatelor şi sporirea
controlului Porţii asupra teritoriilor deja deţinute direct sau
dependente.• Instabilitatea domniei • Domnitorii aveau statutul
de înalţi funcţionari ai Imperiului Otoman •Fiscalitatea excesivă –
creşterea şi diversificarea taxelor şi dărilor impuse populaţiei. •
Grecizarea domniei şi a altor instituţii laice sau ecleziastice, ceea
ce a defavorizat boierimea autohtonă. • Sporirea obligaţiilor faţă
de Imperiul Otoman. • Un proces de modernizare a statului –
reforme interne privind sistemul fiscal, administraţia,
învăţământul, situaţia ţărănimii (Constantin Mavrocordat,
Alexandru Ipsilanti, Ioan Caragea).
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• Proiecte şi memorii de reformă – În noile condiţii istorice de la sfârşitul
secolului al XVIII- lea şi începutul secolului al XIX- lea („Criza orientală”), va
fi afectat şi statutul politico- juridic al Principatelor. Clasa conducătoare, în
principal, marii boieri, dar şi cei mici, reuniţi în Partida Naţională, care avea
să se manifeste şi în secolul al XIX- lea, au reacţionat prin redactarea de
memorii (1769, 1772, 1774, 1791, 1802, 1807), adresate marilor puteri din
Europa. Principalele lor revendicări priveau: • revenirea la domniile
pământene; • recunoaşterea privilegiilor boiereşti; • egalitatea între
boierimea mare şi cea mică; • limitarea dominaţiei otomane; • respectarea
drepturilor politice libertatea comerţului Principatelor, respectarea
autonomiei / obtinerea independentei / unire, un nou sistem de
guvernamant, introducerea separarii puterilor in stat;
• memoriile boierilor români au fost proeicte de modernizare ci și de
reformă Aceste memorii au rămas ,însă ,fără răspuns
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• Proiecte din secolulal XVIII-lea se internationalizeaa
problema romaneasca dorindu-se legitimarea aspiratiiloor
nationale
• 1769: ( în timpul războiului ruso-austro turc din anii 1768-
1774) două deleații boiereștia au fost primită de
Ecateriana II-a țarina Rusiei căreia i-ai propus în condițiile
încorporării Principatelor în Rusia: cârmuire pur
boierească, ( 12 boieri mari), înființarea unei armate
naționale formată din 12.000-15.000 de soldați pereștri și
5000 de călăreți, reorganizarea veniturilor statutului
crearea unei academii de științe, meșteșuguri și limbi etc.
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• Tot în timpl războiului ruso-asutro turc din anii ( 1768-
1774) în 1772 la Focșani delegațiile boierilor din
Moldova și Țara Românescă au solictat in virtutea
vechilor “capitulati” independenta Tarilor Romane si
punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri
(Rusia, Austria, Prusia), precum și unirea Principatelor
extracarpatice. Aceste solicitari erau subordonate
“proiectul dacic” inițiat de împărăteasa Ecaterina a II-
a care viza formarea unui stat tampon, cu numele
Dacia, constituit din Tara Româneasca și Moldova.
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
•  „ Memoriul de la Șistov” – 1791- unul dintre cele mai
cuprinzatoare documente- era înaintatde Iona Cantacuzino
și cerea autonomia totala  a statelor romanesti , puse sub
garantia Austriei si RusieiIoan deoarece „românii formeazã
o naþiune, iar turcii sã le restituie teritoriul uzurpat,
domnitorul sã fie ales nu numai de boieri ci de o adunare
naþionalã compusã din cele trei stãri (influenþa revoluþiei
franceze – n.n.) tributul fixat la 300 de pungi, fãrã obligaþia
de a aproviziona Poarta ºi fãrã monopolul cumpãrãturilor,
protecþia cele 3 puteri (Rusia, Austria, Prusia) –teritoriul
neutralizat și apãrat de o armatã naþionalã
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• În 1802, boierul Dumitrache Sturdza a redactat Planul sau o
forma de oblăduire republiceaască aristo-democrăticească,
prin care cerea redactarea unei constituții care a propus o
formă de organizare politică de tip aristocratic după model
englez cu un parlament bicameral în care să intre doar boierii.
• La aceste proiecte se adaugă Codul de legi al lui Calimachi
(1817) și Legiurea lui Caragea prin care se solicita o justitie
politică și corelarea justiției “cu ordinea naturală a lucrurilor” .
Proiectele de reformă al lui I. Rosetti –Rosnoveanu prin care
se solicita crearea uni regim în care puterea să aparțină
boierimii grupată în cadrul unei Adunări Obștești
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a dezvoltat
proiectul politic modern al românilor. Documentele
programatice ale revoluţiei – “Proclamaţia de la Padeş” şi
“Cererile norodului românesc” – cuprindeau cerinţe ca, de
exemplu: instituirea principiului suveranităţii poporului,
respectarea autonomiei Principatelor, modernizarea
administraţiei, a justiţiei, învăţământului, economiei, crearea
unei armate naționale. După ce revoluţia a fost înfrântă în
condiţiile intervenţiei otomane şi a contradicţiilor dintre Tudor
şi Eterie, Poarta a reinstaurat domniile pământene (1822).
Primii domni pământeni au fost Grigore Dimitrie Ghica (Ţara
Românească) şi Ioniţă Sandu Sturdza (Moldova
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• În 1822, mica boierime din Moldova a solicitat, în
documentul intitulat Constituţia cărvunarilor,
redactat de Ionică Tăutu şi înaintat domnitorului
Ioniţă Sandu, garantarea libertăţii individului,
egalitatea în faţa legii, formarea unei adunări
reprezentative, denumită Sfatul Obştesc. În acest
document găsim de timpuriu cîteva principii
fundamantael precum: libertatea presei, libertatea
religioasă, egalitatea în fața legii, garantarea
propreității private, libertatea comerțului etc.
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• Deși nu au fost proiecte ale românilor prin acțiunea lor
regulamentele organice au contribuit la realizarea
statului român modern. Solicitate prin Convenția de la
Akkerman (1826) Rusia iniția, pentru perioada de
ocupație, două regulamente pe baza cărora Principatele
urmau să fie guvernate.Concepute la Petersburg noile
reglementări făceau referire la întreaga organizare
administrativă a țării și de aceea au rămas în istorie sub
numele de Regulamentele Organice. Un rol decisiv în
aplicarea acestora i-a revenit lui Pavel Kiselev
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• Documentele exprimau nevoia de modernizare și de
transformare a vechilor structuri din Moldova și Țara
Românescă, conform spiritului veacului, dorințe
exprimate anterior prin memoriile boierești și de
acțiunea forțelor progresiste. Măsurile au fost aplicate
sui- generis în funcție de interesele clasei dominante și
limitate la obiectivele de moment și de perspectivă ale
Imperiului Țarist față de Principate. Asemănătoare în
conținut și spirit cele două regulamente aveau ca țel,
printre altele, și apropierea organizării Principatelor
dunărene în vederea unirii lor
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
•
Tot acum au proiectele de realizare ale sattului român aparținând
societăților secrete din România. Printre acestea am aminti, în
Valahia, programul inițiat de Ion Câmpineanu din 1838 (Act de
unire și de independență) care a redactat și o constituție prin care
solicitia garantarea libertatății individuale în condițiile legii, rolul
organului reprezentativ in stat, dar și domn ereditar in documentul
numit Osebitul act de numire a suveranului românilor, mișcarea lui
Mitică Filipescu de peste doi ani prin care își vedere politic,
independenţa ţării, iar din punct de vedere social, eliberarea
clăcaşilor şi împroprietărirea lor, cu o mică despăgubire, mai mult
simbolică, pentru proprietari..De asemenea mișcarea prevedea și
realizarea unei constituții care proclama proclama egalitatea
tuturor cetăţenilor în faţa legilor, desfiinţarea rangurilor şi
privilegiilor şi libertatea personală
 Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• în 1843 de către Bălcescu, Chr. Tell, C.A. Rosetti, Ion Ghica , Al
Golescu a Frăției care funcționa sun paravanul unei Societăți
Literare iar din 1845 sub numele de Asociația Literară a României
cu deviza Dreptate -Frăție și un program modernizator mult mai
radical (independența și unirea țărilor române, emanciparea
clăcașilor, egalitatea cetățenilor în fața legii). Peste Milcov, în
aceeași perioadă se desfășura acțiunea Conjurației Confederativă.
(1839) condusă de Leonte Radu, carea a fost expulzat urmatăde
activiatea Daciei Literare a lui M Kogălnicenu, urmatăde ziarul
Propășirea urmată de mișcările breslelor de negustori și meseriași
din Iași din primăvara anului 1846, care l-au determinat pe domn,
ca urmare a amploarei lor, să se adăpostească la consulatul rus.
 Proiecte politice de realizare a statului
român modern
• Momentul revoluţiei de la 1848-1849
• Deși modernizarea spațiului românesc nu s-a făcut prin
revoluții, cu toate că astfel de acțiuni s-au desfășurat în
Principate în perioada 1848- 1849, programele inițiate în
timpul acestor acțiuni plebiscitare au generat obiectivele ce
trebuiau urmate și atinse în viitor pentru depășirea stării de
înapoiere față de occident.
• Promotorii schimbărilor în societatea românească vor fi cei
grupați în Generația de la 1848 ai cărei membrii proveneau
fie din boierimea mare ( Filipeștii, Goleștii, Crețulești etc.) fie
din cea mică (Brătienii, Gh.Magheru, Christian Tell etc).
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• Analiza documentelor programatice ale revoluției
pașoptiste dezvăluie atenția acordată obiectivele
modernizatoare de către conducătorii mișcării din s.
spațiul românesc.
Obiective politice Obiective naţionale Obiective economice
şi sociale
Obiective politice:
• - regimuri reprezentative
• - drepturi și libertăți individuale
• - adoptarea unor constituții
• - egalitatea în drepturi
 Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• Obiective naționale
• - autonomie
• - înlăturarea dominației străine
• - crearea unui stat național
• - recunoașterea drepturilor politice
• Obiective economice și sociale
• - desființarea privilegiilor de orice fel
• - desființarea iobăgiei și a clăcășiei
• - împroprietărirea țăranilor fără despăgubire
• - libertatea comerțului și a industriei
 Proiecte politice de realizare a statului
român modern
• .
• Programele sunt:
• Programul
• Locul adoptării
• Data Caracter
• Nr. articole
• - Petiţiunea-proclamaţiune Iaşi martie 1848 Moderat 35
• - Petiţia naţională Blaj mai 1848 Radical 16
• - Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei
• Braşov mai 1848 Radical 6
• - Radical
 Proiecte politice de realizare a statului
român modern
• Petiţia neamului românesc din Ungaria şi
Banat ,Pesta, mai 1848, Liberal
• - Petiţia ţării, Cernăuţi, mai 1848, Radical 12
• - Proclamaţia Islaz, iunie 1848, Liberal, 22
• - Petiţia românilor din Banat, Lugoj, iunie
1848, Liberal
• - Dorinţele Partidei Naţionale, în Moldova
Cernăuţi, august 1848
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• Examinarea prevederilor fiecărui program revoluționar și
încadrarea lor în cinci criterii de modernizare ale societății,
demonstrează încercările de reformare, la nivel de proiect,
promovate de corifeii revoluției pașoptiste
• Programul revoluţionar
• Modernizarea statului
• Libertatea personală
• Libertatea conştiinţei, de expresie
• Egalitate naţională, religioasă, politică
• Dreptul la viaţă, demnitate, proprietate, economice, libertatea
de organizare etc.
Proiecte politice de realizare a statului român
moderne
• 1. Petiţiunea proclamaţiune, Moldova, Iaşi, martie 1848
• - dizolvarea Adunării obşteşti şi alegerea uneia noi,
adevărată reprezentare a naţiei - responsabilitate
ministerială
• - grabnica îmbunătăţire a locuitorilor săteni
• - desfiinţarea cenzurii
• - funcţii acordate pe merit
• - reforma şcolii; dreptul la petiţii; siguranţa personală;
desfiinţarea pedepselor corporale etc.
 Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• 2. Petiţia Naţională, Transilvania, Blaj, mai 1848
• - emanciparea Bisericii Ortodoxe Române de sub jurisdicţia celei
slave
• - libertate personală - desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire
• - libertatea personală şi a întrunirilor - libertatea cuvântului şi a
tiparului
• - dreptul românilor de a fi reprezentaţi în Dietă reprezentare
proporţională în administraţie, justiţie, armată - egalitate
confesională
• Folosirea limbii române în administraţie şi în legislaţie - şcoli în
limba română - desfiinţarea privilegiilor - libertatea industriei şi
comerţului etc.
 Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• 3. Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei,
Transilvania, Braşov, mai 1848
• - unirea Moldovei cu Ţara Românească, într-un singur
stat neatârnat românesc
• desfiinţarea
• boierescului
• - desfiinţarea privilegiilor - egalitate în drepturi civile şi
politice
• împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire -
emanciparea clerului român - sarcini egale faţă de stat
 Proiecte politice de realizare a statului
român modern
• 4. Petiţia ţării, Bucovina, Cernăuţi, mai 1848
• - separarea Bucovinei de Galiţia ca ţară autonomă -
organizarea administraţiei ţării pe bază de autonomie
• - dezrobirea ţăranilor prin desfiinţarea clăcii şi a
dijmei
• - conservarea naţionalităţii române
• - libertate religioasă şi egalitate confesională
• crearea de şcoli naţionale - desfiinţarea controlului
fiscal etc
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• 5. Proclamaţia de la Islaz, Ţara Românească, iunie 1848
• - independenţa administrativă şi legislativă a ţării, prin înlăturarea
protectoratului străin - domn responsabil ales pe 5 ani - adunare
generală formată din reprezentanţii tuturor stărilor societăţii - elaborarea
unei constituţii
• - emanciparea ţăranilor prin despăgubire - dezrobirea ţiganilor
• - libertatea absolută a tiparului - responsabilitea ministerială
• - desfiinţarea privilegiilor boiereşti - desfiinţarea rangurilor -
emanciparea mănăstirilor închinate - drepturi politice pentru toţi
cetăţenii
• împroprietărirea ţăranilor clăcaşi prin despăgubire - învăţământ egal şi
întreg pentru toţi cetăţenii de ambele sexe - desfiinţarea pedepsei cu
bătaia şi cu moartea
 Proiecte politice de realizare a statului
român modern
• 6. Petiţia de la Lugoj, Banat, iunie 1848
• - recunoaşterea naţiunii române
• - înlăturarea ierarhiei sârbeşti în biserica
română - înarmarea imediată a poporului
- introducerea limbii române în
administraţie
Proiecte politice de realizare a statului român
modern
• 7. Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova, Bucovina, Cernăuţi, august 1848
• - autonomia deplină a ţării - Adunare reprezentativă - domn ales din toate
stările societăţii - Unirea Moldovei cu Ţara Românească (“cheia de boltă, fără
de care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional”)
• - emanciparea clăcaşilor prin despăgubire - desfiinţarea robiei - libertatea
individuală şi inviolabilitatea domiciliului
• - responsabilitatea ministerială şi a funcţionarilor publici - libertatea cuvântului
şi a tiparului
• - egalitatea în drepturi - libertatea cultelor - desfiinţarea privilegiilor boiereşti şi
a rangurilor boiereşti
• Instructie egală şi gratuită - secularizarea averilor mănăstireşti
• Deși a cunoscut eșecul deoarece acțiunea lor fost urmată de restaurarea
vechiului sistem, obiectivele au rămas. Ele vor fi tranmise unei noi generații
care va folosi moștenirea în atingerea noilor scopuri, unirea și independența.