Summary Notes

Contextualizare
● Secolul XX, perioada interbelica
● Sincornizare arta cu preocuparile spiritului =>
● Ul ma noapte (1930) reprezinta modernismul prin repr unor expriente fundamentale ale
individului

Tema si viziune

Prezentarea temelor
● Teme prezente inca din tlu: iubirea si razboiul
● Viziunea ar s ca este subiec va, a naratorului personaj
○ coordonate interiorizate
■ <In primavara anului 1916, ca sublocotenet proaspat [...] luasem parte [...] la
for ficare>
○ evenimentele devin experiente semnifica ve ale individului
■ <Dar peste cateva clipe m-a cuprins o ura amara si seaca impotriva tuturor>

Secventa semnifica va - popota ofiterilor

● Concep a asupra iubirii este introdusa prin discursul de la popota ofiterilor si prin rel sa cu
Ela
● Stefan Gheorghidiu ii acuza pe ceilal de mediocritate in intelegerea individului
○ Considera ca iubirea trebuie privita ca o idee, ci nu ca simplu sen ment: <Orice
iubire e ca un monoideism, voluntar la inceput, patologic pe urma [...] Trebui sa se
s e ca si iubirea are riscurile ei. Ca acei ce se iubesc au drept de viata si de moarte
unul asupra celuilalt.>

Secventa semnifica va - for ficarea Vaii Prahovei

● Perspec va asupra razboiului este puternic subiec vizata si in contrast cu accep a
tradi onala
● Razboi = puternic demi zat; este configurata o lume a vic melor supuse atat mor i, cat si
unei con nue degradari fizice si psihice generate de f f f , in care eroii sunt absen
● Naratorul-personaj adopta o tonalitate ironica cu scopul de a cri ca o tehnica militara
strategica (valea prahovei, care de fapt trimitea oamenii spre o moarte sigura)
○ <erau niste gropi cat cele pe care le fac, jucandu-se, copiii in nisip [...]. Dupa
socotelile marelui stat major roman [...] Dusmanul care venea la atac avea sa calce
din nebagare de seama>
● Intertextualitatea va accentua drama smul situa ei prin opozi a discursului oficial, poli c si
al celui privat, al reaita i frontului: <Despre Valea for ficata a Prahovei vorbea cu respect
toata tara, Parlamentul, par dele poli ce, presa>... <niste santulete ca pentru scurgere de
apa>.

Conector elemente de limbaj si structura

Element de limbaj - expresivitatea

 ● Valorificarea registrului neologic si al termenului specializat pt a sugera incarcatura spirituala
a personajului, acesta fiind un individ capabil de a cunoaste: <imi dadea o impresie de
echivoc>
● Referinte culturale, ciocnire a ideilor: <Negresit <<Cri na ra unii prac ce>>, excesiv
dogma ca, prezinta mult mai pu ne greuta decat cea a ra unii pure, chiar si in textul
kan an>

Element de structura - nara unea

● Redactata la persoana I sub forma confesiunii (prima parte) si de jurnal (a doua parte).
● Remarcam focalizarea interna => as el, naratorul-personaj isi analizeaza cu luciditate trairile
○ <De multe ori seara, la popota, era suficient un singur cuvant ca sa trezeasca rascoliri
si sa intarate dureri amor te>
● Perspec va nara va subiec va

Element de structura - plm memoria involuntara

● Totodata, textul re ne prin valorificarea modelului prus an
● Fara a prelua in mod integra formula nara va a scriitorului, Camil Petrescu imprumuta un
procedeu specific, acela al memoriei involuntare. In acest sens, re nem cum discu a de la
popota ofiterilor provoaca actul rememorarii de catre Stefan Gheorghidiu in incercarea de a
isi intelege rela a cu Ela

Concluzie fancy

Modalita de construc e ale personajului

Date generale
● personaj principal - ini al la popota, dupa ii lasa averea Elei
● Personaj complex - duce un conflict interior bazat pe opozi a dintre realitate si ideal
○ <Desi imi dadeam seama ca face asta in buna parte din dragoste pentru mine, totusi
o voiam al el…>
● Re nem rela a sa cu Ela - ini al aceasta este bazata pe iluzia unita i cuplului, a perfectei
armonii, ulterior marcata de conflictualitate, dupa ce acesta primeste mostenirea lui
Gheorghidiu

Biografie (adica statut social in barem, plm)

● Stefan Gheorghidiu = intelectual, urmarind cursurile Faculta i de Filosofie
● Tot acolo o intaneste pe Ela, studenta la litere, cu care se casatoreste
● Ulterior, rela a dintre aces a se destrama dupa primirea mostenirii
○ Ela se indeparteaza
○ Stefan Gheorghidiu banuiste ca o inseala cu Grigoriade.
● Ajuns pe front, inrolat ca ofiter, doreste sa dezerteze pentru a isi verifica banuiala
○ Ulterior, confruntat cu situa a drama ca a razboiului, alege sa divorteze, lasandu-i
Elei toata averea
Prezentarea temelor
● Prezenta lui Stefan Gheorghidiu este semnifica va in contextul in care viziunea ar s ca
dezvoltata este subice va - atat coordonatele cat si evenimentele sunt interiorizate si privite
din perspec va lui naratorului-personaj:
○ <In primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat [...] luasem parte [...] la
for ficare>
○ <Dar peste cateva clipe m-a cuprins o ura amara si seaca impotriva tuturor>.
● Temele prezente inca din tlu vor fi tranfigurate, devenind experiente ale lui Stefan
Gheorghidiu

Tema iubirii - popota ofiterilor

● Perspec va naratorului-personaj
○ Din discu a de la popota
○ Rela a sa cu Ela
● Re nem secventa discu ei
○ A tudine de hotarata opozi e
○ Ii acuza de mediocritate pe ceilal
○ Iubire = idee, iubire != sen ment
■ <Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la inceput, patologic pe urma [...]
Trebuie sa se s e ca si iubirea are riscurile ei. Ca acei care se iubesc au drept
de viata si de moarte unul asupra celuilalt>.
● Caracterizarea indirecta prin intermediul limbajului si a tudinii lui Stefan Gheorghidiu vor
accentua dimensiunea sa intelectuala, el fiind un individ ce traiste intr-o lume a ideilor

Tema razboiului - for ficarea Vaii Prahovei

● Razboiul este privit f subiec v, este puternic demi zat si in opozi e cu accep a tradi onala
● Lume a vic melor, blabla
● In acest sens, re nem cum Stefan Gheorghidiu adopta o a tudine ironica, analizand cu
luciditate o tehnica militara strategica menita sa apere solda i de pe front: for ficarea Vaii
Prahovei
○ E superficiala, de fapt ii trimite pe pros la o moarte sigura
○ <erau niste gropi cat cele pe care le fac, jucandu-se, copiii in nisip [...] Dupa socotelile
marelui stat major roman [...] Dusmanul care vine la atac are sa calce din nebagare
de seama>
● Mai mult, intertextualitatea accentueaza drama smul situa ei prin opozi a discursurilor bla
bla
○ <Despre Valea for ficata a Prahovei vorbea cu respect toata tara, Parlamentul,
par dele poli ce si presa>
○ <niste santulete ca pentru scurgere de apa>

Flow fancy
Asa cum observa Eugen Lovinescu intr-o analiza a prozei moderne, a direc ilor
modernismului in general, aceasta miscare propune o trecere de la rural la citadin, de la obiec vitate
la subiec vitate.
Discursul lui Stefan Gheorghidiu
● Opera lui Camil va reflecta aceasta par cularitate
● Viziunea ar s ca este subiec va, aspcetele tema ce fiind prezentate din perspec va lui
Stefan Gheorghidiu.
● Pe de o parte rela vizare a tuturor ac unilor
○ Evenimentele devin experiente fundamentale ale acestuia
● Pe de alta parte
○ Dezvoltarea auten cita i
■ Subiec vitate = singura sursa a adevarului
■ <Eu nu pot vorbi onest decat la persoana I> (volumul I din teze si an teze)
● => acest fapt va permite valorificarea unor procedee specifice prozei de analiza psihologica
○ Drama este surprinsa prin procedeul monologului interior
■ = procesul cautarii, al incercarii lu Gh de a intelege
○ => Discursul este marcat de o a tudine problema zanta prin marci ale
autoreflexivita i precum
■ interoga i retorice
● <Asta-i tot ce-mi rezerva viitorul (q mark) Corpul femeii atunci cand
vreau (q mark) Ce fac cu el, fara celelalte bucurii (q mark)>
■ Adverbe cu valoare dubita va
● <Era un gest absolut marunt, dar parca ar fi trecut un nor stupid
peste toata voluptatea>
● Stefan Gheorghidiu = se incadreaza direc ei personajului

Blabla ( e ca la t+v fara prust ca e deja degeaba ca ai oricum caracterizare)

Concluzie fancy
In concluzie, Stefan Gheorghidiu este un intelectual fortat sa infrunte realitatea. El se
incadreaza direc ei personajelor lui Camil, care <vad idei, care isi asuma cu orgoliu superioritatea
spirituala, luptand pentru posibilitatea de a trai o experienta la modul absolut>.