Cronicarii moldoveni si munteni au bazele procesului de construire a

istoriografiei române care va face posibilă apariţia în epoca paşoptistă a primilor

istoriografici români. Recuperând prin opera lor “ Istoria românilor de la începuturi
“ cronicarii au pus pentru prima oară problema originii latine a poporului român.
Afirmaţia făcută de Grigore Ureche potrivit căruia toţi românii “ de la râm se trag “
a fost reluată de Miron Costin in cronica sa si dezvoltată in tratatul “ De neamul
Moldovenilor ” .
Aceeaşi concepţie se găseşte şi în opera lui C.Cantacuzino. Ideea romanităţii
poporului român pusă de cronicari în legătură cu aceea a latinităţilor limbii române
a contribuit la formarea con ştiinţei naţionale. Dincolo de aspectul pur istoric
cronicile au şi o valoare literară. Aici se întâlnesc într-o formă incipientă procedee
ale prozei artistice: portretul ( Grigore Ureche ), descrierea ( Miron Costin ),
naraţiunea si dialogul (Ion Neculce). Influenţa cronicarilor asupra literaturii
române moderne e indiscutabilă. Autori precum Costache Negruzzi , Vasile
Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Sadoveanu s-au inspirat din opera lor.