FIBROAMELE UTERINE ÎN

SARCINĂ

Alina Theodora Plăcintă

Medic rezident an I
 FIBROMUL UTERIN
Tumoră benignă a uterului dezvoltată în principal pe seama
ţesutului conjunctiv şi muscular, înconjurată de o pseudocapsulă de
ţesut uterin. Fibromiomul uterin este cea mai frecventă tumoră
benignă a tractului genital feminin. Reprezintă o problemă majoră
de sănătate publică la femeile de vârstă reproductivă.
DIFERITE LOCALIZĂRI
 ETIOLOGIE
 Frecventa crescuta-femei cu varste cuprinse intre 30-40
de ani, declin dupa varsta de 45 de ani
 Rasa neagra>rasa alba

 Importanta dietei si a stilului de viata

 Influenţa estrogenilor
 FIZIOPATOLOGIE
 Se crede că sângerările date de prezenţa fibroamelor se datorează
aportului sanguin defectuos la nivelul endometrului. Sângerarea s-a
demonstrat a fi asociată cu o compresiune a plexurilor venoase din
miometrul şi endometrul adiacent.
 Sângerările prelungite sau importante pot determina fenomene de
anemie cronică şi chiar de anemie acută.
 Diagnosticul clinic

 Metroragii fibroame fibroame

submucoase intramiometriale

 Durere
ocluzie
vasculara
torsiune
 Polakiurie-compresie asupra vezicii urinare
 Constipatie-compresie asupra intestinelor

infectie
 Examen local
Conturul Una/mai multe
uterului mase rotunde,
Palpare bimanuala modificat dure

Palpare abdominala
 PARACLINIC

 Teste de laborator
 Ecografia- noduli miometriali cu aspect de multiple
mase cu echogenicitate atenuată. Zonele chistice sunt
secundare degenerării. Focarele de calcificare determină
puncte hiperechogene cu umbre posterioare
 RMN

 Histeroscopia
ECOGRAFIE TRIDIMENSIONALA

RMN
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
 Toate tipurile de sângerări de origine genitală, cu durerile
pelvine şi masele tumorale pelvine.
 Sarcina normală şi patologică, anomalii congenitale,
adenomioza, tumorile ovariene, hidrosalpinxul şi
tumorile anexiale, endometrioza, cancerul endometrial.
 Tumorile maligne uterine -impun o strategie
terapeutică diferită.
 Adesea asociate cu fibromul uterin: hiperplazia
endometrială, polipii endometriali sau cervicali,
metroragii disfuncţionale, adenomioza.
SARCINA SI FIBROAMELE UTERINE
 MODIFICARILE ADUSE DE SARCINA
ASUPRA FIBROAMELOR
 Fibroamele mici –cresc in primele două trimestre, scad în trimestrul trei.
 Fibroamele mari- creşterea poate fi pusă în evidenţă numai în primul
trimestru.
 Schimbarea formei fibromului: din sferica in elipsoida alungita .
 Fibroamele situate la nivelul corpului uterin - rată de avort mai mare decât
la femeile cu un fibrom situat la nivelul segmentului inferior uterin.
 Indicaţie de tratament chirurgical în situaţiile de avort repetat -
fibroamele care sunt intracavitare sau care determină o obstrucţie tubară
patentă.
 Naşterile premature - mai frecvente la femeile care au fibroame uterine mai
mari de 3 cm (20%). Creşterea fătului pare a nu fi afectată de prezenţa
fibromului.
 Fibroamele uterine pot favoriza prezentaţii anormale şi uneori, din această
cauză, să prelungească durata naşterii.
 Prezentaţia pelviană este de două până la 7 ori mai frecventă iar cea
transversă de 2-8 ori mai frecventă. Prezentaţiile anormale sunt mai
frecvente odată cu creşterea numărului de fibroame.
“DEGENERESCENTA ROSIE”
 Infarct hemoragic al leiomiomului uterin,complicatie aparuta mai
ales in timpul sarcinii
 Apare la 8% din tumorile care complică sarcina
 Mecanism-obstrucția venoasă la periferia leziunii

infarct hemoragic și necroză extinsă

“DEGENERESCENTA ROSIE”
 MANAGEMENTUL IN SARCINA

 Tratamentul simptomatologiei dureroase.

 Monitorizare fetala

 Tratament chirurgical- miomectomie.

 CAZ CLINIC
 Gravida, 32 ani, fara APP semnificative, cu sarcina 18
saptamani, se prezinta la spital cu durere abdominala
debutata de 5 zile. Pacienta prezinta sensibilitate in FID,
fara semne de iritatie peritoneala. La palparea uterului se
constata o masa tumorala palpabila la fundusul uterin.
Fara sangerari vaginale. CUD absente, BCF normale.
 Analize de laborator in limite normale, cu exceptia PCR
crescute (35 mg/dL)
 Diagnostic diferential- apendicita acuta
 -chist ovarian torsionat
 -amenintare de avort
 EXPLORARI IMAGISTICE
 Ecografie-sarcinaunica 18 saptamani in evolutie si
numerase fibroame uterine de mari dimensiuni
 RMN-fibroame uterine cu semne de degenerare

 Cel mai mare fibrom masura 91 mm x 92 mm, situat

postero-lateral de fetus.
 Rezultatele imagistice au sugerat ca simptomatologia
pacientei a fost cauzata de “degenerescenta rosie” .
 Tratamentul simptomatologiei dureroase 3 internari
consecutive pe parcursul urmatoarelor 20 de saptamani.
 Naste spontan la 38 de saptamani, fat viu.

 S-a practicat miomectomie la 9 luni post-partum. S-a

constata involutie limitata a fibromului, pacienta
acuzand discomfort abdominal persistent.
CONCLUZII

Majoritatea femeilor insarcinate si cu fibroame uterine au sarcini fara

probleme.

10-20% -complicatii legate de fibromul

uterin

T
D
or e
si g
u e
n n
er
Dur
e
fi e
br s
o c

erea m
p
e
e
nt
a
di r
c o
ul si
CONCLUZII
 Durerea din degenerescenta rosie dispare, de obicei, în
termen de zece zile, iar tratamentul de simptomatic este
necesar numai pentru această perioadă.
 CONCLUZII
 Regresie post-partum a fibroamelor uterine
 Reevaluare post-partum-simptomatologie

 -marimea fibroamelor
 -fertilitatea pacientei


medical

chirurgi
cal
VA MULTUMESC!