Sunteți pe pagina 1din 20

CATEDRA MICROBIOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE

PREZENTARE
TEMA: DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL RETROVIRUSURILOR

A ELABORAT: Teut Alexandrina


COORDONATOR: COTICI ALEXANDRU
Scurt Istoric

 Izolat în 1983 la Institutul Pasteur din Paris de către echipa profesorului Luc Montagnier, HIV
face parte din familia retrovirusurilorvirus care produce adenopatie limfatică (LAV) La scurt
timp după aceasta s-a presupus relația cauzală dintre LAV și deficitul imun. În 1984 s-a
denumit un virus descoperit la un pacient cu SIDA într-un institut de oncologie din Statele
Unite cu numele de human T-cell lymphotropic virus-III (HTLV-III).[7] În 1986, cercetătorii
francezi au demonstrat existența unui al doilea virus, botezat HIV-2, cu structură apropiată de
cea a lui HIV-1, a cărui origine geografică se situează esențialmente în Africa de Vest. Nici
până în prezent nu există certitudinea originii lui HIV-1, deși prevalența sa este foarte mare în
Africa .Primele seruri sanguine la care s-a demonstrat existența virusului HIV la om datează din
anul 1959 la un adult din Congo, 1969 de la un pacient din Statele Unite și un marinar
norvegian în 1976.
Retrovirus este un virus ARN care se poate replica în celula gazdă. Folosește
propria enzimă numită reverstranscriptza pentru a produce ADN din ARN și astfel
„întoarce” șablonul inițial, de unde și prefixul „retro” (invers). Noua secvență de
ADN este incorporată în genomul gazdei cu ajutorul unei enzime numite
integrază. Celula gazdă se comportă cu noua secvență de ADN ca și cum aceasta
ar face parte din propriile sale instrucțiuni, pe care le urmează necondiționat,
făcând proteinele necesare pentru asamblarea noilor copii ale virusului. Virusul
păstrează informația sa genetică sub forma de ARN mesager; se integrează în
genomul celulei gazdă, devine un parazit și declanșează infecții.
Taxonomie:
Familia:Retroviridae
Subfamilia: Oncovirinae
Lentivirinae
Spumavirinae
Genuri:Oncovirus ( HTLV I, HTLV II )
Lentivirus ( HIV I, HIV II )
Spumavirus
Alpharetrovirus
Betaretrovirus
Gammaretrovirus
Deltaretrovirus
Epsilonretrovirus
Clasificare:
După implicaţii clinice:
-Oncovirinae (grupează virusuri oncogene dar şi neoncogene);
(human T-lymphotropic virus or human T-cell lymphotropic virus);
-Lentivirinae: grupează agenţi ai unor afecţiuni lent degenerative ale
SNC (aici sunt incluse HIV1 şi HIV2, dar şi SIV – simian
immunodeficiency virus);
-Spumavirinae: produc infecţii persistente asimpto-matice.
Morfologia si ultrastructura.

 Forma:sferica , dimensiuni100-120nm
 Genomu: 2 catene ARN
 Contine : Capsida: acoperagenomul fiindalcatuita din subunitati proteice denumite
capsomere.
 Capsidasi genomul viral formeaza nucleocapsida
 Supercapsida
Structura virusului

HIV este un retrovirus, inconjurat de o citoplasma lipida derivata din membrana.Pe citoplasma
se afla in structuri de cate doua glicoproteina membranei(gp41) si glicoproteina
citoplasmei(gp120).Membrana retrovirusului e formata dintr-o proteina numita p17 iar proteina
din care e format nucleul se numeste p24.In nucleu se gasesc doua bucati de ARN impreuna cu
o substanta de transformare inversa.
Diferentiere intre HIV I si HIV II:
HIV-1 in tipurile M,N și O. Virușii din subtipul M sunt cei mai
raspanditi în lume si contin doua subtipuri denumite A și B. Tipul B este
cel mai răspândit în Europa de vest și America de Nord.
Grupa HIV-2 se împarte la rândul său in subtipurile A și B, fiind
prezentă mai mult în Africa de vest, dar se răspandește si în Europa
pentru că 15% din persoanele nou infectate în Portugalia în 2005 au fost
infectate cu acest virus HIV-2.
Epidemiologie:
Sursa de infectie: Sursa de infectie este strict umana si este reprezentata de persoanele infectate cu
virusul HIV, indiferent de stadiul infectiei. O persoana o data infectata cu HIV ramane potential
infectanta pe tot parcursul vietii.
Calea de transmitere:
Contact sexual :cu schimb de fluide organice(sperma , lichid vaginal
Penetral:transfuziide singe si derivate de singe de la donator infectati cu hiv.
Utilizarea in comun a instrumentelor chirurgicale infectate cu Hiv
Transplant de organe, provenit de la donator infectati
Insamintare artificiala cu sperma provenite de la persoanele infectate.
Vertical:mama infectata cu Hiv laprodus de concepere(in utero , la nastere).
NB!!! La nivel global ,ponderea urmatoarelor moduri de transmitere ar fiurmatorul:
Heterodexual 71% , homosexual/bisexual 10/15%,
Injectare cu droguri 7%, singe si derivate 5%
Replicarea virusului HIV este un process cu mai multe etape,
I .Adsorbtia: Adsorbtia are loc in urma interactiunii receptorilor membranari CD si
coreceptorilor CCR5 si CXCR4 cu complexele glicoproteice a membrane virale,
care sunt compuse din 2 glicoproteine: - GP120 externa GP41transmembranara ).
In urma interactiunii GP 41 patrund in pembrana celulara si incepe sa se spiralizeze,
astfel apropiind virusul catre membrana celulara asigurind fuziunea membranelor.
II Penetrarea: In urma fuziunii membranare nucleocapsida patrunde in celula si
decapsideaza eliberind: - 2 catene ARN monocatenar
III Decapsidarea cu ajutorul enzimelor celulare :P31integraza ,P66
reverstranscriptaza si P11 proteaza
IV. Biosinteza: Reverstranscriptaza incepe transcriptia inversa a ARN-ului viral
sintetizind ADN linear. Integraza taie capetele libere ale ADN-ului formind 2 capete
de adeziune 3prim, apoi integraza transporta ADN si il implanteaza in genomul
celulei gazda. Dupa aceasta genomul uman detine informatia genetica a virusului.
Activarea celulei induce transcriptia ADN-ului in ARN mesager care este
transportat in citoplasma unde are loc translatia si sinteza proteinelor virale pentru
formarea unui nou virus.
V. Morfogeneza: 2 catene ARN viral si proteinele de replicare se unesc formind
nucleocapsida.
VI. Eliberarea: Virusurile sunt exocitate formind supercapsida din mrmbrana celulei
gazda si proteinele structural ale sale ( GP120, GP41 ).
Virusul HIV se multiplica atacind celulele immune si anume Th- limf,
monocitele, macrofagele, si celulele dendritice din foliculii limfoizi. Astfel
organismul nu mai este capabil sa opuna razistenta altor infecrii secundare.
Formele clinice:
După infectare, în sângele persoanei infectate apar anticorpi specifici anti-HIV. Aceasta
este seroconversia. Seroconversia nu se produce imediat după contactul dintre virus și
sistemul imunitar. În cazul HIV, pentru un sistem imunitar sănătos, apariția anticorpilor
necesită între 4 și 12 săptămâni din momentul infectării. Dacă sistemul imunitar este
slăbit de alte boli sau afecțiuni (de exemplu diabet, cancer etc.), perioada în care el va
produce anticorpii va fi mai îndelungată, de aproximativ 3–6 luni. Durata de 4–12
săptămâni necesară apariției anticorpilor specifici se numește fereastră imunologică

!Infectie asimptomatica
!Infectie acuta (limfadenopatie, rash macular, febră, mialgii, artralgii, cefalee, diaree,
disfagie şi manifes-tări neurologice).
!Sindromul de imunodificienta umana dobindita ( SIDA ) manifestat prin reactivari ale
unor infectii cu microorganism oportuniste ( manifestari cutanate, pulmonare,
gastrointestinale, meningoencefalitice, ets. ), neoplazii, dementa.
Diagnosticul de laborator:
Materialul examinat: ( In functie de forma clinica ) :singe ,sperma , material biologic
sau necroptic.
Metode de diagnostic: Diagnoza infectiei cu Hiv se face prin 2 cai. Din motivul
faptului ca anticorpii specifici apar in ser in perioada dela 2 saptamini pina la la 6 luni
de la infectarea cu HIV, perioada denumita seroconversie.Astfel deagnosticul de
laborator include 2 etape esentiale.Determinarea anticorpilorati-HIV in ser prin
metoda ELISA, carepresupune in sine studierea serului pentru prezenta anticorpilor
utilizind antigenul deja cunoscut al virusului HIV, cuplatcu o enzima.Ulterior se va
determina validitatea testului ELISA prin tehnica western-Blot, care in sine reprezinta
studierea la microscop fluorescent prezentaproteinelor denaturate in urma
electroforezei a anticorpilor anti-HIV.
Microscopic ( RIF )
Testul incarcaturii cu Virioni(Viral Load Test).Se efectueaza prin metoda PCR
(polimerizare inlant).Se foloseste transcriptia inversa pentru sinteza de AND.Dupa
care se va efectua o translatie a proteinelor virionului si se va determina nr lor in ser.
Profilaxie:

Cum prevenim imbolnavirea?


Singura modalitate de prevenire a infectiei este evitarea comportamentelor
nesanatoase care expun la riscul de infectie, de exemplu utlizarea de
droguri intravenoase sau contactele sexuale neprotejate, obiecte personale
de toaleta si mama inainte se sarcina trebu sa efectuieze control serologic.

Nu exista nici chimioprofilaxie eficienta.

Nu exista vaccin anti-HIV!


Tratament:

Tratamentul cel mai eficient pentru infectia HIV este terapia antiretrovirala, care
consta intr-o combinatie de medicamente care au ca scop controlul cantitatii de virus
din organism. Dintre acestea amintim: Zidovudina, Didanozina, Zalcitabina,
Stavudina.(inhibitori de revers transcriptaza,integraze si proteaze).

Alti pasi terapeutici includ mentinerea unui bun sistem imunitar, prin folosirea
medicatiei prescrise si prin monitorizarea numarului de celule CD4+ din sange, toate
acestea in scopul incetinirii multiplicarii virusului in organism.
Bibliografie

 https://www.scribd.com/document/119258951/Virusul-Hiv
 htt ps://ro.wikipedia.org/wiki/SIDA
 https://doc.ro/sanatate/infectia-cu-hiv-virusul-imunodeficientei-umane
 https://www.divahair.ro/sanatate/boli_infectioase/virusul_hiv_-_transmitere
,_simptome,_
tratament#evolutia-infectiei-cu-hiv-
 https://www.divahair.ro/sanatate/boli_infectioase/virusul_hiv_-
_transmitere,_simptome,_tratament#evolutia-infectiei-cu-hiv-
Va multumesc pentru
atentie :*

S-ar putea să vă placă și