DIMENSIUNEA

ECONOMICĂ A
SISTEMULUI MASS-MEDIA

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 8
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
 7
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
 6
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
 5
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
 4
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
 3
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
 Dimensiunea economică a
sistemului mass-media
a) Caracteristicile
produselor
mass-media
b) Investiții,
costuri și
strategii ale
profitului

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 a) CARACTERISTICILE
PRODUSELOR MASS-MEDIA
Presa, care a luat naștere atât drept o activitate
intelectuală( asociată îndeosebi cu creația artistică și cu
dezbaterea de idei în cercuri restrânse), cât și ca o
formă artizanală de producție, a început să ia parte,
începând cu secolul al XIX-lea, în spirala industrializării
și a comercializării: ea a devenit astfel obiectul unei
piețe și, respectiv, industrii a produselor mass-media.
În calitatea ei de marfă culturală, presa ˝apare sub
forma unor produse reproductibile, de tip aparte, care
includ , în moduri diferite, o muncă artistică sau
culturală ˝ (A.Huet et alli, 1978, p.14).

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 O mare parte a produselor specifice industriilor
culturale se integrează în ˝logica editorială˝ ; în
schimb, majoritatea bunurilor generate de
industriile mass-media se integrează în ˝logica
fluxului˝-ele sunt bunuri perisabile, a căror
valoare de consum se deteriorează extraordinar
de repede și care trebuie înlocuite permanent cu
alte bunuri. Această caracteristică are mai multe
consecințe :

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 I. Deoarece mărfurile mass-media sunt perisabile, ele
trebuie să fie produse în flux constant, astfel încât piața
să nu cunoască sincope, momente de lipsă a unor
asemenea mărfuri. ( obs. Deși fiecare mijloc de
comunicare are specificul său, perisabilitatea este o
trăsătură comună a presei scrise, radioului și
televiziunii).
II. Deoarece valoarea lor se pierde repede, produsele
mass-media trebuie să fie realizate și distribuite la prețuri
convenabile;
III. Mass-media generează o veritabilă ˝producție în
flux˝(caracterizată prin pierderea aproape instantanee a
valorii produsului, continuitate și amploarea difuzării),
care se opune în mod clasic ˝mărfii culturale˝, formată
din produse editate concepute să dureze mai mult (cărți,
filme, discuri)
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
 IV. Pentru ca producția de bunuri mass-media să fie
continuă(pt a exista permanent capitalul necesar
realizării produselor) distribuția trebuie să se facă
neîntrerupt.
V. Perisabilitatea bunurilor mass-media face ca
reacțiile și comportamentul consumatorilor să
devină factori esențiali în asigurarea succesului
comercial al unui asemenea produs.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
 Consumatorul are puterea să decidă dacă:
• Va investi un anumit capital (financiar sau de altă
natură: timp, energie, inteligență) pentru un produs
mass-media sau pentru un alt tip de produs ;
• Va opta pentru unul sau altul dintre diferitele tipuri de
mass-media: poate citi un ziar,poate asculta o
emisiune la radio sau poate privi un program de
televiziune;
• Va alege, în interiorul unui anumit canal, între mai
multe tipuri de produse: între diferite ziare sau
articole din același ziar, între diferite posturi de radio
sau de TV și între diferite emisiuni ale aceluiași
post ;

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 <PRODUCȚIE DE PROTOTIPURI>
• În fapt,produsele mediatice
sunt prototipuri , adică
modele unice , care pot fi
multiplicate : tiraje în
numeroase exemplare ale
unui număr de ziar sau
înregistrarea pe casetă și
difuzarea spre numeroase
receptoare a unei emisiuni;
dar dacă macheta unui ziar
sau grila de programe radio-
TV rămâne aceeași,
conținutul nu este niciodată
identic în totalitate.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 • Informația fiind obținută, punerea ei în formă
necesită un material ale căror perfecționări
succesive au ca scop principal economisirea
timpului , al doilea scop fiind economisirea mâinii
de lucru. În domeniul presei scrise, procedeele
de tipărire îmbunătățite continuu duc la
câștigarea de timp prețios , ajungându-se la o
anume formă de transmisie în direct (ca în
audiovizual) de când ziaristul își transmite direct
textul unui program de imprimare. Aceste
perfecționări tehnice duc însă la efemeritatea
valorii produsului și nasc noi și costisitoare
investiții.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 Variabilele legate de
consum (și de
distribuție) sunt
completate de alte
variabile, derivate din
modurile de finanțare
a producției de bunuri
mass-media;aceasta
se face prin venituri
obținute pe mai multe
căi, inegale ca
eficiență și tip de
funcționare:

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 1. vânzarea la
bucată( îndeosebi în
presa scrisă);
2. vânzarea / închirierea
dreptului de acces ;
3. vânzarea
spațiului/timpului
mediatic către acei
clienți care vor să
distribuie mesajele
proprii pe suportul oferit
de instituțiile de presă
(reclamele și anunțurile
de ˝mică publicitate˝);

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 4. sumele obținute ca
subvenții din partea
statului ori ca donații
din partea unor
instituții filantropice,
care pot acoperi fie
integral, fie parțial
costurile de producție
și distribuție ; scutiri și
/ sau regimuri
financiare
preferențiale oferite
de autoritățile publice.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 Fie că există simultaneitate între
relatarea unui eveniment și
difuzarea lui ( reportaj în direct)
sau decalaj de timp ( presă
scrisă sau emisiune
înregistrată) , orice difuzare
impune organizarea unei rețele
sofisticate și scumpe pentru a
fi eficace și sigură. În timp ce
radioul și televiziunea măresc
numărul emițătoarelor și al
releelor hertziene, dezvoltă
sisteme prin cablu sau sateliți,
presa scrisă încearcă să
reducă timpul de distribuție,
îmbunătățind mijloacele de
transport utilizate, multiplicând
centrele tipografice pentru a le
apropia de punctele de
difuzare, mergând chiar până
la a edita prin internet la
domiciliul cititorilor.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 • Pierderea rapidă a valorii conținutului
mediatic și imposibilitatea de a miza pe
stocuri explică în parte instaurarea
anumitor relații profesionale în
întreprinderile mediatice.
• Importanța pierderilor financiare suportate
în cazul întârzierii sau imposibilității
difuzării ( datorate mai ales grevelor) a
forțat producătorii să accepte mult timp
condiții de muncă speciale pentru salariați.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 b.)Investiții, costuri și strategii ale
profitului
Pentru realizarea unui bun consum în sfera mass-
media, producătorul are nevoie de mai multe
resurse :
 materie primă ( hârtie , cerneală, plumb,
peliculă, bandă magnetică...);
 energie;
 echipamente;
 forță de muncă bine calificată;
 informație sau creații culturale.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 Celelalte resurse au cunoscut,
de-a lungul dezvoltării
acestei industrii, o creștere
constantă a costurilor :
prețul hârtiei a crescut
datorită reducerii tăierilor de
păduri, respectiv a masei
lemnoase disponibilie
pentru producția de
celuloză; acest proces s-a
derulat pe fondul creșterii
cererii de hârtie, datorită
înmulțirii spectaculoase a
întreprinderilor care produc
și vând ziare , reviste,
broșuri,manuale și cărți.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 • O altă particularitate ține de faptul că mass-
media au recurs adesea la angajați temporari
care corespund necesităților în continuă
schimbare ale fiecărui prototip. În timp ce ziarele
apelează la semnătura unor personalități de
prestigiu, audiovizualul , la fel ca
cinematograful,recurge la utilizarea ocazională a
serviciilor unor specialiști , tehnicieni, artiști sau
interpreți. Faptul duce la o creștere a costurilor,
căci remunerația specialiștilor este deosebită. și
dacă această remunerație este justificată uneori
de audiența adusă de notorietatea și talentul lor,
ea nu este alteori decât rezultatul unei atitudini
defensive.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 • În marile intreprinderi din presa
scrisă , forța de muncă și
costurile sunt concentrate
îndeosebi în segmentul
tipografic : el ocupă
aproximativ 50% din efective și
consumă 20-40% din costuri
(N.Toussaint-
Desmoulin,1992,pp.26-
40;J.Dominick,1989,pp.205-
206). În audiovizual, costurile
de productie sunt distribuite
între producția tehnică
(aprox.45%) și plata
personalului (55%);în acest
caz , o mare parte din sumele
pentru plata personalului le
revine creatorilor(scenariști,
regizori, muzicieni,artiști
plastici) și interpreților
(N.Toussaint-Desmoulin, 1992,
p.58).

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 Toate aceste costuri, legate de producția bunurilor mass-media,
trebuie corelate cu un alt ansamblu de costuri, implicate de
distribuția respectivelor produse pe diversele piețe pe care
ele circulă. În cazul presei scrise, aceste costuri cuprind
sumele plătite pentru expedierea poștală, transport,
comisioanele pentru distribuitori, precum și alte sume
adiționale pentru prospectarea pieței, gestiunea
abonamentelor, promovare etc. Produsul de presă scrisă se
confruntă cu unele costuri de distribuție paradoxale : în cazul
în care nu se vinde , el acumulează cheltuieli legate atât de
distribuirea , cât și de recuperarea sa(transportarea ziarelor
nevândute de la distribuitori); drept urmare, retururile
reprezintă o povară financiară aparte, pe care publicațiile
încearcă să o evite prin echilibrarea relației tiraj-public
cumpărător(acest lucru se realizează prin estimări continue
ale audienței) și prin frecvente campanii de promovare în alte
media (radio ,TV, afisaj). În ansamblu, distribuția reprezintă
în jur de 50 % din costurile totale ale întreprinderii de presă
scrisă.(N.Toussaint-Desmoulin, 1992, p.46).

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
 O altă caracteristică a producției în mass-media
derivă din faptul că, în acest domeniu, costurile
marginale (implicate de reproducerea la scară
largă a unui bun deja creat) sunt foarte mici :
 costul pentru tipărirea unui nou exemplar de ziar
este incomensurabil mai redus decât costurile
implicate de strângerea informațiilor, scriere,
machetare, culegere, tipărire;
 același lucru este valabil și pentru reproducerea
unui CD, a unei casete, a unor cărți sau a unei
pelicule cinematografice;

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 • Datorită faptului că prețul de
multiplicare este aproape
nesemnificativ, profitul în
industriile mass-media
depinde în primul rând de
mărimea audiențelor :
vânzarea a puține exemplare
dintr-un asemenea produs nu
acoperă prețurile mari
implicate de crearea primei
unități sau a primului lot de
unități; vânzarea a mii, a sute
de mii de exemplare acoperă
costurile inițiale , precum și
pe cele (minore) ale
producerii celorlalte duplicate
și generează, pe măsură ce
crește masa publicului, un
profit considerabil.

>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>

 0
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>