a) CARACTERISTICILE PRODUSELOR MASS-MEDIA Presa, care a luat naștere atât drept o activitate intelectuală( asociată îndeosebi cu creația artistică și cu dezbaterea de idei în cercuri restrânse), cât și ca o formă artizanală de producție, a început să ia parte, începând cu secolul al XIX-lea, în spirala industrializării și a comercializării: ea a devenit astfel obiectul unei piețe și, respectiv, industrii a produselor mass-media. În calitatea ei de marfă culturală, presa ˝apare sub forma unor produse reproductibile, de tip aparte, care includ , în moduri diferite, o muncă artistică sau culturală ˝ (A.Huet et alli, 1978, p.14).
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
O mare parte a produselor specifice industriilor culturale se integrează în ˝logica editorială˝ ; în schimb, majoritatea bunurilor generate de industriile mass-media se integrează în ˝logica fluxului˝-ele sunt bunuri perisabile, a căror valoare de consum se deteriorează extraordinar de repede și care trebuie înlocuite permanent cu alte bunuri. Această caracteristică are mai multe consecințe :
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
I. Deoarece mărfurile mass-media sunt perisabile, ele trebuie să fie produse în flux constant, astfel încât piața să nu cunoască sincope, momente de lipsă a unor asemenea mărfuri. ( obs. Deși fiecare mijloc de comunicare are specificul său, perisabilitatea este o trăsătură comună a presei scrise, radioului și televiziunii). II. Deoarece valoarea lor se pierde repede, produsele mass-media trebuie să fie realizate și distribuite la prețuri convenabile; III. Mass-media generează o veritabilă ˝producție în flux˝(caracterizată prin pierderea aproape instantanee a valorii produsului, continuitate și amploarea difuzării), care se opune în mod clasic ˝mărfii culturale˝, formată din produse editate concepute să dureze mai mult (cărți, filme, discuri) >> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >> IV. Pentru ca producția de bunuri mass-media să fie continuă(pt a exista permanent capitalul necesar realizării produselor) distribuția trebuie să se facă neîntrerupt. V. Perisabilitatea bunurilor mass-media face ca reacțiile și comportamentul consumatorilor să devină factori esențiali în asigurarea succesului comercial al unui asemenea produs.
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >> Consumatorul are puterea să decidă dacă: • Va investi un anumit capital (financiar sau de altă natură: timp, energie, inteligență) pentru un produs mass-media sau pentru un alt tip de produs ; • Va opta pentru unul sau altul dintre diferitele tipuri de mass-media: poate citi un ziar,poate asculta o emisiune la radio sau poate privi un program de televiziune; • Va alege, în interiorul unui anumit canal, între mai multe tipuri de produse: între diferite ziare sau articole din același ziar, între diferite posturi de radio sau de TV și între diferite emisiuni ale aceluiași post ;
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
<PRODUCȚIE DE PROTOTIPURI> • În fapt,produsele mediatice sunt prototipuri , adică modele unice , care pot fi multiplicate : tiraje în numeroase exemplare ale unui număr de ziar sau înregistrarea pe casetă și difuzarea spre numeroase receptoare a unei emisiuni; dar dacă macheta unui ziar sau grila de programe radio- TV rămâne aceeași, conținutul nu este niciodată identic în totalitate.
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
• Informația fiind obținută, punerea ei în formă necesită un material ale căror perfecționări succesive au ca scop principal economisirea timpului , al doilea scop fiind economisirea mâinii de lucru. În domeniul presei scrise, procedeele de tipărire îmbunătățite continuu duc la câștigarea de timp prețios , ajungându-se la o anume formă de transmisie în direct (ca în audiovizual) de când ziaristul își transmite direct textul unui program de imprimare. Aceste perfecționări tehnice duc însă la efemeritatea valorii produsului și nasc noi și costisitoare investiții.
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
Variabilele legate de consum (și de distribuție) sunt completate de alte variabile, derivate din modurile de finanțare a producției de bunuri mass-media;aceasta se face prin venituri obținute pe mai multe căi, inegale ca eficiență și tip de funcționare:
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
1. vânzarea la bucată( îndeosebi în presa scrisă); 2. vânzarea / închirierea dreptului de acces ; 3. vânzarea spațiului/timpului mediatic către acei clienți care vor să distribuie mesajele proprii pe suportul oferit de instituțiile de presă (reclamele și anunțurile de ˝mică publicitate˝);
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
4. sumele obținute ca subvenții din partea statului ori ca donații din partea unor instituții filantropice, care pot acoperi fie integral, fie parțial costurile de producție și distribuție ; scutiri și / sau regimuri financiare preferențiale oferite de autoritățile publice.
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
Fie că există simultaneitate între relatarea unui eveniment și difuzarea lui ( reportaj în direct) sau decalaj de timp ( presă scrisă sau emisiune înregistrată) , orice difuzare impune organizarea unei rețele sofisticate și scumpe pentru a fi eficace și sigură. În timp ce radioul și televiziunea măresc numărul emițătoarelor și al releelor hertziene, dezvoltă sisteme prin cablu sau sateliți, presa scrisă încearcă să reducă timpul de distribuție, îmbunătățind mijloacele de transport utilizate, multiplicând centrele tipografice pentru a le apropia de punctele de difuzare, mergând chiar până la a edita prin internet la domiciliul cititorilor.
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
• Pierderea rapidă a valorii conținutului mediatic și imposibilitatea de a miza pe stocuri explică în parte instaurarea anumitor relații profesionale în întreprinderile mediatice. • Importanța pierderilor financiare suportate în cazul întârzierii sau imposibilității difuzării ( datorate mai ales grevelor) a forțat producătorii să accepte mult timp condiții de muncă speciale pentru salariați.
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
b.)Investiții, costuri și strategii ale profitului Pentru realizarea unui bun consum în sfera mass- media, producătorul are nevoie de mai multe resurse : materie primă ( hârtie , cerneală, plumb, peliculă, bandă magnetică...); energie; echipamente; forță de muncă bine calificată; informație sau creații culturale.
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
Celelalte resurse au cunoscut, de-a lungul dezvoltării acestei industrii, o creștere constantă a costurilor : prețul hârtiei a crescut datorită reducerii tăierilor de păduri, respectiv a masei lemnoase disponibilie pentru producția de celuloză; acest proces s-a derulat pe fondul creșterii cererii de hârtie, datorită înmulțirii spectaculoase a întreprinderilor care produc și vând ziare , reviste, broșuri,manuale și cărți.
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
• O altă particularitate ține de faptul că mass- media au recurs adesea la angajați temporari care corespund necesităților în continuă schimbare ale fiecărui prototip. În timp ce ziarele apelează la semnătura unor personalități de prestigiu, audiovizualul , la fel ca cinematograful,recurge la utilizarea ocazională a serviciilor unor specialiști , tehnicieni, artiști sau interpreți. Faptul duce la o creștere a costurilor, căci remunerația specialiștilor este deosebită. și dacă această remunerație este justificată uneori de audiența adusă de notorietatea și talentul lor, ea nu este alteori decât rezultatul unei atitudini defensive.
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
• În marile intreprinderi din presa scrisă , forța de muncă și costurile sunt concentrate îndeosebi în segmentul tipografic : el ocupă aproximativ 50% din efective și consumă 20-40% din costuri (N.Toussaint- Desmoulin,1992,pp.26- 40;J.Dominick,1989,pp.205- 206). În audiovizual, costurile de productie sunt distribuite între producția tehnică (aprox.45%) și plata personalului (55%);în acest caz , o mare parte din sumele pentru plata personalului le revine creatorilor(scenariști, regizori, muzicieni,artiști plastici) și interpreților (N.Toussaint-Desmoulin, 1992, p.58).
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
Toate aceste costuri, legate de producția bunurilor mass-media, trebuie corelate cu un alt ansamblu de costuri, implicate de distribuția respectivelor produse pe diversele piețe pe care ele circulă. În cazul presei scrise, aceste costuri cuprind sumele plătite pentru expedierea poștală, transport, comisioanele pentru distribuitori, precum și alte sume adiționale pentru prospectarea pieței, gestiunea abonamentelor, promovare etc. Produsul de presă scrisă se confruntă cu unele costuri de distribuție paradoxale : în cazul în care nu se vinde , el acumulează cheltuieli legate atât de distribuirea , cât și de recuperarea sa(transportarea ziarelor nevândute de la distribuitori); drept urmare, retururile reprezintă o povară financiară aparte, pe care publicațiile încearcă să o evite prin echilibrarea relației tiraj-public cumpărător(acest lucru se realizează prin estimări continue ale audienței) și prin frecvente campanii de promovare în alte media (radio ,TV, afisaj). În ansamblu, distribuția reprezintă în jur de 50 % din costurile totale ale întreprinderii de presă scrisă.(N.Toussaint-Desmoulin, 1992, p.46).
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >> O altă caracteristică a producției în mass-media derivă din faptul că, în acest domeniu, costurile marginale (implicate de reproducerea la scară largă a unui bun deja creat) sunt foarte mici : costul pentru tipărirea unui nou exemplar de ziar este incomensurabil mai redus decât costurile implicate de strângerea informațiilor, scriere, machetare, culegere, tipărire; același lucru este valabil și pentru reproducerea unui CD, a unei casete, a unor cărți sau a unei pelicule cinematografice;
>> 0 >> 1 >> 2 >> 3 >> 4 >>
• Datorită faptului că prețul de multiplicare este aproape nesemnificativ, profitul în industriile mass-media depinde în primul rând de mărimea audiențelor : vânzarea a puține exemplare dintr-un asemenea produs nu acoperă prețurile mari implicate de crearea primei unități sau a primului lot de unități; vânzarea a mii, a sute de mii de exemplare acoperă costurile inițiale , precum și pe cele (minore) ale producerii celorlalte duplicate și generează, pe măsură ce crește masa publicului, un profit considerabil.