ION CREANGĂ

Basmul cult
 POVESTEA LUI HARAP-ALB
TEMA ŞI MOTIVELE TEXTULUI
TIMPUL ŞI SPAŢIUL
MOMENTELE SUBIECTULUI
FUNCŢIILE BASMULUI
Personajele
Originalitatea basmului
 Teme şi motive
Tema basmului este triumful binelui asupra răului.
Motivele narative specifice sunt:
 Superioritatea mezinului
 Călătoria
 Supunerea prin vicleŞug
 Muncile
 Demascarea şi pedepsirea răufăcătorului
 Căsătoria

Timp şi spaţiu
Coordonatele acţiunii sunt vagi, prin atemporalitatea şi aspaţialitatea convenţiei: ”Amu
cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori. Şi craiul acela
mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai
depărtată. [ ] ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai
la o margine a pământului, crăiia istuilalt la altă margine”.
 Momentele subiectului
Expoziţiunea:
 Locul şi timpul: “Odată”, “Într-o ţară”
Personajele: Craiul, cei trei feciori, Verde Împărat, fetele sale

Intriga: - două momente:

 Înstrăinarea celor doi fraţi (craiul şi VerdeÎmpărat), încât niciunul nu-şi cunoştea
nepoţii;
Încălcarea sfatului părintesc.

Desfăşurarea acţiunii ni-l prezintă pe crăişor în drumul maturizării

sale,
Întâlnirea cu Spânul;
Schimbarea identităţii;
 Probele depăşite;
Punctul culminant:
Fata de împărat dezvăluie identitatea lui Arap Alb, motiv pentru care Spânul îi retează
capul
Spânul este omorât de calul fiului de crai, ;Harap Alb este înviat cu leacurile
miraculoase
Deznodământul:nunta fiului de crai cu fata de împărat
 FUNCŢIILE BASMULUI
În basm acţiunile personajelor sunt aproximativ aceleaşi mereu şi derulate
în aceeaşi ordine.Aceste acţiuni sunt numite de V. I. Propp funcţii. “Funcţiile
personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de
cine şi în ce mod le îndeplineşte. Ele sunt părţi componente fundamentale ale
basmului”(V, I .Propp)
Interdicţia:va trebui să se fereasca de omul spân şi omul roş
Încălcarea:interdicţia este încălcată,
Iscodirea: răufăcătorul încearcă să afle amănunte despre scopul călătoriei fiului de
crai
Vicleşugul: răufăcătorul îşi înşală victima punând stăpânire pe viaţa acesteia
Prejudicierea:răufăcătorul fură identitatea fiului de crai sub jurământul cu moartea
Sosirea incognito:eroul ajunge în împărăţia unchiului său şi nu este recunoscut
Încercarea grea:nesocotirea sfatului părintesc seamănă cu păcatul originar , de aceea
mântuirea va fi obţinută după grele încercări la care va fi supus de spân
Soluţia: încercările sunt trecute cu succes ,tânărul neiniţiat fiind ajutat la toate acestea de
către Sfânta Duminică, cal, regina furnicilor,regina albinelor, cei cinci prieteni năzdrăvani
Demascarea:fata împăratului Roş îl demască pe spân

Pedeapsa:râufăcătorul este pedepsit

Căsătoria:eroul se căsătoreşte şi este înscăunat împărat
 PERSONAJELE
Personajele sunt “fiinţe de hârtie”, trăiesc numai în lumea ficţiunii, nu au consistenţă, dar
mimează realitatea.

Eroul- Harap- Alb

Răufăcătorul
Trimiţătorul Spânul
Ajutorul- calul, cei cinci nazdrăvani

Povestea lui Harap Donatorul- Sfânta Duminică

-Alb
Falşii eroi- fraţii

Împăratul Roş , fata lui

A Harap-Alb
o Personaj eponim;numele este un oximoron, combină contrariile ;harap=rob
negru,alb=stăpân;
o Personaj atipic deoarece reuneşte atât calităţi cât şi defecte;

•Inteligenţă
•Înţelepciune Nesupunere
•Bunătate DEFECTE Naivitate
CALITĂŢI •Sociabilitate slăbiciune
•Fire veselă
•Rasă nobilă
•Loialitate
•Onestitate
•Generozitate

 Harap –Alb este un personaj real şi nu fabulos, nu săvârşeşte nimisc spectaculos, nu

prezintă trăsăturile supranaturale specifice unui Făt-Frumos tipic
Poartă mască ,este personna:Spânul îi schimbă identitatea, el nu este ce pare a fi,
deţine o adevărată artă a disimulaţiei aspect vizibil în conversaţiile cu cei care-l
înconjoară
 B.
Craiul- părintele înţelept şi iubitor care l-a învăţat să aibă simţul onoarei, să fie corect şi
tolerant; tot de la el a deprins descifrarea subînţelesurilor din vorbele altora

Sfânta Duminică-este pedagogul bun care face totul în locul lui Harap-Alb, dându-i
problema gata rezolvată

Calul- supervizează totul, intervine doar atunci când este absolut necesar, este
confidentul şi ajutorul neiniţiatului

Spânul- “unii ca aceştia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac oamenii să
prindă la minte”
-Neiertător punându-l pe erou în primejdie
-Va face din fiul de crai ,“boboc în feliul său” , un erou

Împăratul Roş- străinul care tratează cu duritate şi indiferenţă

- de la el se învaţă că omul nu trebuie să aştepte milă de la nimeni

Gerilă,Flămâmzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăţi –Lungilă- prieteni devotaţi în clipe

de cumpănă , hidoşi din punct de vedere fizic dar desăvârşiţi sub aspect moral
ORIGINALITATE
1. Arta povestirii este dominată de observarea particularului, a detaliului de viaţă
2. Există tendinţa de dramatizare a acţiunii prin dialog
3. Personajele nu sunt caracterizate exterior ,ci în evoluţie sub ochii cititorului
4. Insistă mult pe stările sufleteşti ale eroilor, urmărind efectele pe care faptele le au
asupra lor
5. Fantasticul este umanizat şi localizat
6. Comicul este o altă trăsătură care diferenţiază basmul lui Ion Creangă de basmul
popular:
- exprimare poznaşă, mucalită care stârneşte râsul păstrând un aer de seriozitate
- poreclele şi apelativele caricaturale
- expresiile şi vorbele de duh
7. Oralitatea
8. Naratorul are o înclinaţie ludică
“Creangă e altceva, nici narator ţăran, nici folclorist, culegător, prelucrător, basmele lui nu
sunt rescrise, împodobite, alterate în structura lor. Fără a ieşi din schemele basmului
popular,fără a inventa nimic esenţial, Creangă retrăieşte cu ingenuitate întâmplările
povestite. Geniul humuleşteanului este această capacitate excepţională de a-şi lua în serios
eroii, de a retrăi aventurile, de a pune cu voluptate în fiecare propriile lui aspiraţii
nerostite,slăbiciuni, vicii, tulburări şi uimiri, adică de a crea viaţă.(N. Manolescu)

Realizat prof. Ioniceanu Monica