Ariana Szilágyi, MD, PhD

 Alimentaţia sugarului
cu lapte de mamă şi cu
un supliment de lapte
în primele 4-6 luni de
viaţă
 Hipogalactie maternă
 Motive profesionale şi
sociale (mamă
angajată)
 Malnutriţie (oferă o
alimentaţie cu valoare
calorică mai mare)
Lapte adaptat
Partial adaptat
Lapte
conventional
Lapte vacă
 1. metoda suplimentării : după evacuarea ambilor sâni
(eventual proba suptului) – pt prematuri
 2. metoda alternativă : o dată alimentaţie naturală,
următoarea artificială (agravează hipogalactia)
 Schimbarea alimentaţiei sugarului
eutrofic de la una exclusiv lactată la
una diversificată,
 concomitent cu maturarea enzimelor
si cresterea nevoilor nutritive
 cu scopul de a asigura cresterea si
dezv fizica, neuropsihica normala
 Înlocuirea progresivă a meselor de
lapte cu alimente fluide, apoi
semisolide, solide
 Între 17 -26 săptămâni = perioada de
diversificare
 Nutriția corespunzătoare la sugar și copil mic asigură
creșterea, dezv, reduce riscul de boală
 O treime dintre decese la copiii < 5 ani sunt legate de
probleme de nutriție
 Nutritia neadecvata poate duce la obezitate – actual
problema de sanatate publica
 Alaptarea ar putea impiedica 13% dintre decesele <5ani
 Exista oportunitatea cresterii si dezv optime in primii
2ani
 Alimentatia complementara corecta ar putea reduce
suplimentar cu inca 6% decesele la copiii <5ani
 Dupa 6 luni
LM nu acopera nevoile nutritionale ale sugarului /
copilului
Depozitele prenatale de vitamine (A,D), minerale
(Fe, Zn, proteine / anticorpi se epuizeaza
Sugarul este pregatit neurologic / fizic sa accepte
alimente solide, trebuie invatat la timpul potrivit
 Sta la masa, sade nesprijinit
 Soarbe din lingura /lichide, pasate

 Mesteca si inghite (dupa 8 luni)/junior

 Autoalimentare (dupa 9-12 luni)

 Nevoi energetice totale
 615 kcal/zi - 6-8 luni
 686 kcal/zi -9-11 luni
 894 kcal/zi - 12-23 luni
 Intre 6-12 luni, LM ofera aprox 1/2 din calorii
 Intre 12-24 luni, LM ofera aprox 1/3 din calorii si nutrienti
 In practica nu se calculeaza cu exactitate cantitatile si
caloriile
 Cantitatea de alimente se bazeaza pe principiile
alimentatiei echilibrate (calitatea alim, frecventa si
modul de administrare a meselor)
 Nevoi energetice pe langa aportul energetic din LM
 200kcal/zi - 6-8 luni
 300kcal/zi -9-11 luni
 550kcal/zi - 12-23 luni

 Suplimentare lichidiana obligatorie

 Sugarii nealaptati necesita minim + 400-600 ml
lichide/zi
 In caz de caldura ambientala, febra +800-1200ml
lichide/zi
 Enzime dezvoltate incomplet
 Predominanţa reflexului de protruzie
 Creşterea presiunii osmotice globale
 Risc de alergie prin permeabilitate intestinală
crescută
 Supraalimentarea şi obezitatea
 Selectivităţii – cele mai indicate alimente pt vârstă
sugar eutrofic: legume sau fructe
sugar malnutrit: cereale fără gluten
 Progresivităţii– introducerea graduată a alimentului nou
iniţial 1-2 linguriţe la începutul mesei în
paralel cu reducerea laptelui
separat, nu amestecat cu laptele
 17 – 26 saptamani
 Alimentație naturala la cerere 6 luni, apoi la san, in
paralel cu diversificarea pana la 2 ani
 Nu sunt diferente semnificative ale cresterii in functie
de momentul diversificarii
 Introducerea precoce a alimentaelor solide asociata cu
obezitatea
 Diversificare precoce permisa daca
 Se poate achizitiona alimentul potrivit varstei
 Exista conditii de preparare corecta a alimentelor
 Alimentatie anterioara cu lapte de vaca sau lapte praf
conventional / standard
 Expunerea prenatala si postnatala precoce la arome
creste placerea copilului pt acel gust
 Predispozitie genetica pt dulce, sarat, respingere pt
acru, amar
 Preferinta pt alimente hipercalorice
 Retinerea fata de alimente noi
 NU:
 Forțarea copilului sa manance
 interzicerea totala a unui aliment (exceptie boli)
Un aliment nou la 2 săptămâni
Nu 2 alimente noi concomitent in aceeasi zi
Contraindicat în caz de boală
Primele alimente lichide, apoi semisolide, ..
Primul aliment ales in functie de starea sugarului
Alimente pasate pana la eruptie dentara, apoi
triturate
La inceputul introducerii unui aliment nou, masa
care se inlocuieste este completata cu lapte
pana cand alimentul nou este acceptat complet
(o sapt)
Alimentele de diversificare au valoare calorica
mai mare
Initial 20-30 grame, se creste progresiv, inainte de
lapte /foame
Lingurita sau biberon
Simptome digestive impun intreruperea
administrarii acelui aliment 1-2 sapt
Nu cereale cu gluten la inceput
Hidratarea intre mese cu lichide neindulcite
Refuzul sistematic impune renunţarea pt o
anumită perioadă
Nu trebuie fortat noul aliment: propunere vs
impunere – evitarea anorexiei nervoase
Nu trebuie fortata primirea intregii portii
Nu se ignora personalitatea copilului
Nu adaos de zahar, lapte, fructe, altele pt
modificarea / mascarea gustului
Nu sare, Delikat, Vegeta, condimente,
conservanti, dulciuri concentrate
Zahar maxim 5%
Alimentul preferat nu trebuie administrat la
mai multe mese
Se evita distragerea atentiei
Incurajarea autoalimentatiei la copil, calm
Igiena in prepararea si servirea mesei
(preparare separat, sursa de apa sigura)
Aceeaşi schemă alimentară
Se înlocuiesc mesele din cursul zilei, nu prima
şi ultima care rămân mese de lapte pe
perioada de sugar
Intarcare progresiva, nu brusc
Se creste progresiv numarul de mese si
diversitatea alimentelor bogate in energie,
proteine si micronutrienti
In caz de boala se creste aportul de fluide,
alaptare mai frecventa, alimente moi,
preferate
In convalescenta se incurajeaza copilul sa
manance mai mult
 Nu introducem prea tarziu alimentele alergene
 Alimentatie naturala 6 luni, apoi diversificare cu cate
un singur aliment, sesizarea reactiei
 Diversificare precoce inainte de 4 luni cu peste 4
alimente creste riscul dermatitei atopice
 Nu gluten inainte de 4 luni dar nici dupa 7 luni, pana
este alaptat
 Alimentele trebuie sa asigure >90% din necesarul de
fier
 Mai sigure decat cele pasteurizate
 Fara beneficiu nutritional față de fruct (pulpa) până la
6 luni
 Aport zilnic intre 60-150ml
 Efecte
 Sub-supraalimentatie
 Obezitate
 Diaree, flatulență, distensie abdominala
 Carii dentare
 Alimente fortifiate – risc de exces alimentar de
vitamine, minerale

 Dupa 3 luni, cresterea difera in functie de felul

alimentatiei:
 mai lent alăptații, mai repede cei cu formula
 grade diferite de maturare neuromotire, gastrointestinale,
renala
 difera beneficiile alimentelor complementare
 ESPGHAN – NU elaborarea si implementarea de recomandari
separate (alaptati vs biberon)
 Alaptare exclusiva
 Nutrientiidin varietatea de alimente oferite (ou, peste, carne)
 Dieta vegetariana = adaos de suplimente vit, minerale
 Nu cafea, ceai, bauturi carbogazoase, dulci
 Alimentat artificial /mixt in plus
 200-400 ml lapte/zi daca este aport zilnic de proteine animale
 300-500 ml lapte/zi daca dieta vegetariana
 Surse de lapte: vaca, produse fermentate, formula
 Daca lapte insuficient – Ca din alte surse
 Aport vitamine din fructe si legume, produse animale
 Nu dieta vegetariana pana la 3 ani – deficit nutritional
(caloric, proteic, vit B12, D, riboflavina, Ca)
 Daca sugarul este alimentat cu dieta vegetariana – risc
 Crestere lenta
 Masa musculara si grasime reduse
 Dezvoltare psihomotorie incetinita
 Dieta vegetariana trebuie adaos de
 500 ml lapte/zi, lactate
 peste
 suplimente de vitamine si microelemente
 Daca mama care alapteaza este vegetariana si nu ia
suplimente, sugarul are risc crescut de afectare severa
cognitiva
 6-8 săpt suc proaspat de fructe
ca supliment de lichide, vit(30-50ml/zi)
 nu este diversificare
 6 luni:
 supă de morcovi (30-50%),
 supa de legume (morcov, patrunjel, pastarnac)
 pireul de legume se introduce la 2 săpt după supă+ dovlecel,
spanac
 supa carne (pui,vitel)+ carne mixata si ficat pasare 20-30g/zi
 măr, piersici, banana ca pireuri
 cereale, biscuiti fără gluten (orez, porumb)
 iaurt proaspat, preparat in casa
 7-8 luni +:

Legume: cartofi fierţi, mazare, fasole verde,

soia
Fructe: grepfrut, pere, mango, papaya
Fainos cu gluten – paine, covrigi,
Galbenus de ou fiert tare 10 minute 2-3 ori/sapt
 9-10 luni +:
 Mamaliga
 Fructe: banane
 Produse din grau
 Branza de vaci in fructe,
legume
 Carne tocata – perisoare
in supa acrita cu lamaie
sau bors
 produse “junior”,
mărunţite, nu pireu
 10-12 luni +:
 Sunca de Praga
 Ananas, pepene
 Dulceata
 Peste alb
 Chec, papanasi,budinca
 Maximum 2‰ sare
 Paste
 Prima masă înlocuită– ora 10: fructe ± cereale
 A doua masă– ora 14: supă, legume
 A treia masă– ora 18 : făinoase
 După 7-8 luni: 5 mese, 3 diversificate şi 2 de lapte
(prima şi ultima)
 Sugar eutrofic, sanatos
 Prima masă înlocuită– ora 12-14: supă de morcovi 50%,
pasat, diluat cu apa in care a fiert
 Ulterior se adauga legume – cartofi, pastarnac, dovlecel,
spanac, patrunjel) servite ca pireu
 Ulterior + ulei de floarea soarelui, porumb unt 3-5%,
 +cereale pt cresterea valorii calorice 3% (orez)
 +carne pasare, vita, galbenus de ou 3x/sapt
 Sugar distrofic
< 6 luni: Cereale fara gluten = faina de orez, in lapte si
zaharat 5%, la masa de la ora 18, apoi la mai multe
 > 6 luni cereale introduse si in iaurt, branza, fructe,

sub forma de biscuiti, paine, faina de cereale

 Constipatie, diaree, regurgitare, atopie

 Albuș ou (chiar până la 3 ani)
 Miere (alergie, contaminare cu tox botulinica)
 Afumături, prăjeli, porc, oaie (3 ani)
 Fructe cu seminte: fructe de pădure, cirese, visine,
pepene (suc da)
 Alimente solide dure, mici, rotunde sau lipicioase
 Boabe, seminte
 Floricele de porumb, pufuleți, porumb fiert
 Cartofi prăjiti, țelina, morcov crud
 Pește cu oase, carne tare
 Dulciuri care înlocuiesc alimentele nutritive:
concentrate, suc carbogazos, prajituri din comert
 Alimente alergizante: ciocolată, cacao, fructe pădure,
albus ou, porc
 Fructe cu risc de diaree: pere, prune, cirese, pepene
 Alimente grele: cârnati, rântaș, prăjeli, grăsimi
animale, sosuri, condimente, seminte
 Alimente cu risc de infectare/infestare: ou crud, lapte
vaca nefiert, fructe de mare,
 Fasole boabe, mazare, ceapa crudă
 Avantaje
 Preparate sterile, securizate biologic
 Continut standardizat, cu compozitie si digestibilitate
buna
 Varietate mare
 Corespund varstei
 Imbogatite cu fier, vitamine
 Nu gluten, zahar
 Biocalitate garantata
 Preparare instant/ gata de servit
 Depozitare pe timp lung
 = incurajarea sugarului sa aleaga dintr-o varietate de
alimente moi, semisolide si să se alimenteze singur
 Bazat pe instinctul sugarului de a alege acele alimente
de care are nevoie si pe care le poate procesa
 Implică respectul atribuit unui musafir
 Nu pireuri, sucuri
 După 6 luni
 Sugar capabil să şadă fără ajutor, să poată apuca
alimentele, coordonare gura, mâini şi ochi
 Initial fructe moi, gălbenuşuri gătite, carne mărunţită,
cereale pentru bebeluşi, paste şi legume gătite
 Reducerea ratei de creştere – reducerea
aportului alimentar

 Nu necesita suplimentare cu exc vit D

 5 mese/zi la3-4 ore interval – 3 principale, 2
gustari

 Ore de masa relativ fixe

 Alimente alese la cerere dar echilibrate
 Dupa 2 ani nu se mai prepara separat
 Necesar zilnic:
 Caloric:90-100kcal/kg
 Proteine: 3g/kg, 15% (35-50grame/zi)
 din care 50-60% de origine animală: lapte, brânza de vaca, ou, carne
de pasare, ficat, vita, peste, creier
 Grăsimi : 4-5g/kg, 30-40% (40-50g/zi)
 din care 5-10% animala: unt
 ulei vegetal
 Carbohidraţi: 10g/kg, 45-50% (160-200g/zi)
 Orez, paine, gris, paste, mamaliga, biscuiti, piscoturi, fructe,
legume, produse zaharoase, + fibre vegetale
 Lichide : 90-100ml/kg
 Repartizarea hranei:
Mic dejun: 20-25% din calorii
Pranz: 40-45% din calorii
Cina: 20-30% din calorii
Gustări: (ora 10 si 17): 10-15% din calorii (fructe,
compot, biscuiti, prajituri de casa)
 3 g/kg/zi
 vită, pui, peşte alb, ficat,
creier, legume
 După 2 ani aport zilnic de
50-60g/zi
 Ou la 2-3 zile interval
 Lapte max 500 ml/zi
 brînză, caşcaval
 4-5 g/kg/zi
 Unt 15g/zi
 Smântână
 Ulei vegetal 10g/zi
 Acizi graşi Saturaţi /Acizi graşi
nesaturaţi=1
 10 g/kg/zi
 Fructe, legume, cereale,
paste, zahăr
 Fructe 150g/zi
 Orice legume după 2 ani,
inclusiv cele uscate
 Pâine 100g/zi, biscuiţi,
paste, orez
 Produse dulci, zaharate
max 30g/zi
 Apă , dulciuri după masă
 Alimente bine preparate,
servite atractiv
 5 mese/zi: 3 principale şi 2
gustări
 Orar fix de masă
 Autoalimentarea trebuie
încurajată deşi murdăreşte
 Supraveghere
 Educarea prin culori,
alimente, desene pe farfurii
 Cana separat proprie
 Mic dejun: 200-250 ml
lapte, cacao + 30-50g
pâine, unt, miere, gem
 Ora 10 : fructe, biscuiţi,
budincă, sau pâine,
brânză, gem
 prânz: supă de legume
sau de carne + carne
fiartă, orez, legume,
paste + prăjitură cu
fructe, brânză
 Ora 5 : tartine, şuncă,
brânză, caşcaval, ,
iaurt, sticksuri, pâine,
ceai, compot
 Seara : 250 ml lapte, cu
cereale, macaroane,
sufleuri, brânză, pişcot,
gem
 Alinarea copilului cu mâncare -
obezitate
 Insistenţă excesivă– stres
 Distragerea atenţiei copilului
pentru a accepta mâncarea –
comportament neurotic
 Deficit de fier - anemia carenţială (exces de lapte şi
făinoase)
 Anomalii ale dentiţiei temporare (poziţie, smalţ)
datorită alimentaţiei prelungite cu sticla
 Supraalimentarea – obezitate
 Anorexia nervoasă
 Infecţii când regulile igienice nu sunt respectate
 Necesar caloric mai mic
 Necesar zilnic:
 Caloric: 70-80/kg

 Proteine: 2g/kg (15%)

 Grăsimi : 1.5-2g/kg (25-30%)
 Carbohidraţi: 8-10g/kg (55-65%)

 lichide: 80ml/kg
 5 mese/zi la 3-4 ore interval
 2 g/kg/zi
 Vită, pui, peşte alb, porc, miel
 Ficat, organe, salam, cremvurşti
 Aport zilnic de 65-75g/zi (12g/an/zi)
 Ou la 1-2 zile interval
 Lapte max 500 ml/zi
 Caşcaval, brânză, telemea
 1.5-2 g/kg/zi
 Unt 20g/zi
 Frişcă, smântână
 Ulei vegetal 10g/zi
 Şuncă şi grăsime de porc
 8-10 g/kg/zi
 Fructe, legume, făinoase, zahăr
 Fructe 200g/zi, legume 200g/zi

 Pâine 130-150g/zi (25g/kg/zi)-toate tipurile

 Cartofi 150 g/zi
 Produse zaharate max 40g/zi
 Repartizarea hranei:
Mic dejun: 20-25% din calorii
Pranz: 40-45% din calorii
Cina: 20-30% din calorii
Gustari: (ora 10 si 17): 10-15% din calorii
 Aditivi, produse sărate, condimentate, afumate
trebuie evitate
 Contraindicarea băuturilor carogazoase, cafelei,
alcoolului
 Alimente diverse, variate, servite împreună cu familia
 Refuzul repetat al unui anumit aliment ridică
suspiciunea unei alergii alimentare sau a unei
intoleranţe digestive
 Activitatea fizică normală creşte apetitul
 Orar de masă neregulat
 Oferirea doar a alimentelor preferate
 Conflicte, certuri în timpul meselor
 Citirea de poveşti, privitul TV în timpul
meselor
 Similar cu adultul
 Necesar zilnic:
 Caloric: 50-65/kg
 Proteine: 2g/kg (15% din aport caloric)
 Grăsimi : 1.5-2g/kg (25-30%)
 Carbohidraţi: 8-10g/kg (55-65%)
 Lichide : 60ml/kg

 4-5 mese/zi în funcţie de programul

de şcoală
 Repartizarea hranei ca la prescolar
 are 2 categorii de alimente
 Alimente zilnic controlate (evitarea exces / lipsă)
 Lapte, carne, ouă, grăsimi, pâine, făinoase, dulciuri
 Alimente ce se pot da în orice cantitate
 Frcute crude, legume, zarzavaturi, cartofi

 Calculul caloriilor – în unități pt preșcolari, cantine

în caz de:
 Dacă nu crește, deși este sănătos
 Mănâncă mult fără a se îngrășa
 Slăbire progresivă
 Obezitate
 Fără cafea, alcool
 Mic dejun obligatoriu pentru a evita hipoglicemia la
şcoală
 Gustare la şcoală preparată acasă
 Prânzul la şcoală oferă o masă echilibrată
 Descurajarea certurilor, privit TV, cititului în timpul
meselor
 Cina are 2 feluri
 Accelerarea semnificativă a creşterii şi dezvoltării
(mai repede la fete) în 5 ani cresc:
 Fete – 22kg masă grasă, 12 kg proteică, 23 cm în talie
 Băieți – 26 kg masă grasă, 23 kg proteică, 26 cm în talie
 Cresc necesităţile nutritive
 Diferenţe între fete şi băieţi (masa musculară la
băieţi şi ţesut grăsos la fete)
 Sinteză proteică crescută
 Ca și Fe crescut
 5 mese/zi în funcţie de programul de la
şcoală
 Mai multe lichide mai ales dacă practică
sport (≥2,5l/zi, 1 l din alimente și 1,5l apă)
 Nu se restrâng foarte mult carbohudrații, se
preferă cereale integrale, legume, fructe
 Alimente care previn cancer, HTA
 Adolescenţii devin responsabili şi îşi însuşesc
un program de alimentaţie propriu
 Anemia carenţială feriprivă mai ales la fete,
agravată de pierderile menstruale
 Rahitism sau osteomalacia carenţială
 Anorexia nervoasă, bulimia datorită
instabilităţii vegetative specifice din timpul
maturării sexuale
 Obezitate
 Deficienţa de oligoelemente