Anatomia plamanului

Anatomia corelativa a plamanului

Conf. Dr. Laura Iliescu

 Anatomia plamanului

Plamanul

- organ pereche, asezat simetric in torace

 dr. (3 lobi) > stg. (2 lobi): 53% / 47%
 izomerie dr.+ asplenie = s. Ivemark
 izomerie stg.+ polisplenie
Anatomia plamanului

Plamanul drept
Lateral Anterior
1

2
3

4
5

8 7
9

1 – Apical 5 – Medial 9 - inferior

2 – Posterior 6 – Superior 10 - posterior
3 – Anterior 7 – Medial
4 – Lateral 8 – Lateral
Anatomia plamanului

Plamanul drept
Lateral Anterior
1 1

2 3 2
3
6
4 4
5
9 8 5
8 7
10 7 9

1 – Apical 5 – Medial 9 - inferior

2 – Posterior 6 – Superior 10 - posterior
3 – Anterior 7 – Medial
4 – Lateral 8 – Lateral
Anatomia plamanului
Anatomia plamanului
Anatomia plamanului
Anatomia plamanului
Anatomia plamanului

Plamanul stang
Lateral Anterior

1+2 1+2

3
3
4 6
4
10
5 8 9 5 8
9

1+2– Apico-posterior 6 – Lateral

3 – Anterior 7 – ------
4 – Superior 8 – Anterior
5 – Medial 9 – Inferior
10 - Posterior
Anatomia plamanului
Anatomia plamanului

Dr St Dr St
Anatomia plamanului

Dr St
Anatomia plamanului

Dr St
 Anatomia plamanului

Plamanul

- organ pereche, asezat simetric in torace

 dr. (3 lobi) > stg. (2 lobi): 53% / 47%
 izomerie dr.+ asplenie = s. Ivemark
 izomerie stg.+ polisplenie
- volumul = 3,5 – 8,5 l
- greutate = 300 - 475g = 1% din greutatea corpului
- contine 380 - 390 ml sange
 Anatomia plamanului

Plamanul
- forma conica cu 3 suprafete:
- laterala
- bazala
- mediala (hilul plamanului)
- invelit in foita pleurala, segmentara si lobulara
Anatomia plamanului
 Anatomia plamanului

Plamanul
-
 Anatomia plamanului

Caile aeriene

- traheea (suprafata sectiune = 2cm2)

- bronhii
 bronhie principala
 bronhie lobara
 bronhie segmentara
 bronhie lobulara > 14 dictomii; sup.sec = 14 cm2
Anatomia plamanului

B. Prin. Dr B. Prin. Stg

B. interm. S.s.
5 cm
S.apicodor.
L.S. L.S. Diviz. Sup.
S.ap. 2 cm

S.ant. S.Sup.
L.M. Lingula
B. Prin. Dr. S.post. L.I.
S.Inf.
 L. Sup L.I. S.med. B. Prin. Stg.
- S. ap S.ant.
- A. ant
- S. post S.post.  L. Sup
- S. sup
B. Interm S.lat. - S. apicodor
S.s. S.lat.
 L. M S.med.  Lingula
S.ant. - S. sup.
- S. med
- A. lat S.lat. - A. inf.
S.post.
 L. Inf  L. Inf.
- S. ant - S. sup.
- S. post - S. Ant.
- S. med - S. Post.
- S. lat - S. Lat
- S. sup
Anatomia plamanului

Ducte alveolare
Bronhie de 1mm diametru Saci alveolari

Bronhie terminala = 25.000 =

suprafata sect. totala 80 cm2

4 - 5diviziuni

Bronhie respiratorie = suprafata

sect. totala 700.000 cm2
Anatomia plamanului

Suprafata de sectiune (cm2)

40 40
Cartilagiu
Muschi
30 30 Glande mucoase

20 20

10 10

0
0
0 5 10 15 20 25
1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
Numarul de ordine al diviziunii
 Anatomia plamanului

Peretele bronhiilor are 4 straturi:

- epiteliu
- submucoasa
- muschi
- cartilagiu
 Anatomia plamanului

Peretele bronhiilor

Ponderea si structura straturilor este inegal reprezentata

in raport cu tipul bronhiei:

- musculara: - cartilagiu: - glandele mucoase:

 br. lobare = 5%  br. lobare = 30%  br. lobare = 12%
 bronhiole = 20%  bronhiole = 0%  bronhiole = 0%
Anatomia plamanului

Anatomie patologica
 Anatomia plamanului

Mucoasa, epiteliu bronsic (1)

- columnar pseudostratificat
- situat pe membrana bazala = 5m
 formata din lamina elastica
 tesut fibros, arteriole si venule bronsice, limfatice, limfocite,
plasmocite, mastocite
- principalele functii:
 sa protejeze panechimul de injurii fizice, chimice si biologice
 sa capteze si sa elimine particolele inhalate
Anatomia Plamanului

Fluidul epitelial bronsic:

• Suprafetele cailor aeriene ai a alveolelor sunt acoperite

de un strat fluid care se numeste “fluidul de acoperire
epiteliala’’

• Fluidul formeaza un strat fin. A fost recoltat prin lavaj

bronho-alveolar (BAL)
Anatomia Plamanului

Fluidul epitelial bronsic:

• Contine:
Macrofage in cea mai mare parte
Neutrofile
- elemente celulare: Eozinofile
Limfocite
Celule epiteliale

Complement
Surfactant
Antiproteaze
- proteine:
Antioxidanti
Proteine cu activitate antibiotica
Proteine plasmatice
Anatomia Plamanului

Secretia traheobronsica

• In mod normal
- se studiaza prin lavaj bronsic BAL si citire la microscop

• In bronsita cronica
- creste procentul de neutrofile fata de normal – nefumator, cu cat
% de neutrofile este mai mare
• mai multa sputa
• VEMS 
• Indice Tiffneau 
• VE 25-75% 
- neutrofilele coreleaza cu
• prezenta bronsitei
• gravitatea bronsitei
Anatomia Plamanului

Secretia traheobronsica

• Totodata se gaseste:
- In astmul bronsic
-  numarul celulelor epiteliale, eozinofilelor, mastocitelor, a
proteinelor histaminei
- In sarcoidoza
- % de limfocite  in bronhii,  in alveole
Anatomia Plamanului

Antioxidantii (1)

- secretia traheobronsica este bogata in substante antioxidante care

previn activarea citotoxica a oxidantilor printre care:
- ozonul
- NO2
- oxidantii din fumul de tigari
- Fe +2 care catalizeaza reactia Haber-Weiss
- oxidantii sunt implicati in formarea radicalilor hidroxil.
- radicalii hidroxil au cel mai ridicat potential lezional fiind
responsabili de initierea peroxidazei membranei lipide si distrugerea
AND-ului si a proteinelor.
Anatomia Plamanului

Antioxidantii (2)

• Enzime cu capacitate antioxidanta

- catalaza
• Substante antioxidante:
- ac. asorbic
- glutanionul
- vit E
• Surse de oxidanti:
- tutunul de tigara
- gaze
- O2 din inhalatoare
- leucocitele
Anatomia Plamanului

Substante cu activitate antibiotica

• Mucina:
- complex de glicoproteine derivate din glandele submucoase si din
celulele epiteliale
- confera proprietati adezive mucusului astfel incat capteaza: bacteriile,
virusurile
- caracteristicile viscoelastice esentiale pentru mentinerea fazei sol/gel
a sputei
- mucina este degradata de proteazele din bacterii  elasticitatea
mucusului

bacterii
ADN  vascozitatea
mucusului si a sputei
virusuri
 Anatomia plamanului

Mucoasa, epiteliu bronsic (2)

- alcatuit din:
 celule cuboidale bazale
 celule ciliate x 10 fata de celulele cu piciorus
 celule cu piciorus (goblet cells)
 celula Clara
 celule Kulchitski
Anatomia plamanului

Photograph courtesy of Prof P K Jeffery

Anatomia Plamanului

Celulele ciliate
Reprezinta un sistem major de protectie bronsica
cu ajutorul caruia sunt eliminate:
• noxele aeriene
• particolele inhalate
• microorganismele
Anatomia Plamanului

Celulele ciliate
- functia celulelor ciliate este de a propulsa spre
faringe particolele din arborele bronsic.
- proportia celulelor ciliate difera zonal in raport cu
portiunea din arborele bronsic:
• la nivelul central (traheea): 50-80% din celule sunt cialiate
• la nivelul periferic: % scade astfel incat in bronhiolele
respiratorii practic nu mai exista celule ciliate si dispar in
ductele alveolare
 Anatomia plamanului

Mucoasa, epiteliu bronsic (3)

 celule ciliate x 10 fata de celulele cu piciorus
 200 cili / celula
 cilul = 5 – 10 mm; 5 - 12 batai / min
Anatomia Plamanului

Celule ciliate

• circa 200 cili / celula

• cilul:
- lungimea 3 – 6 m
- Ø = 0,25 m
• structura cilului este formata din axonem
• axonemul este format dintr-o componenta:
- structurala
- enzimatica
Anatomia Plamanului

Componentele structurale (1):

• microtubulii
- 70% din masa citoskeletronului
9 dublate, situate la periferie
- sunt o pereche centrala
Anatomia plamanului
Anatomia Plamanului

Miscarea cililor (1):

•Miscarea cililor depinde de:

- interactiunea dyneinei (molecula motoare) cu microtubuli
- o parte a bratului dyneninei se leaga de microtubul A a unui
dublet
- partea globulara a dyneinei contine ATP-aza , se leaga de
microtubulul B
- mecanismul de activare este necunoscut, probabil mecanic
 Anatomia Plamanului

Mucusul

- Cili se scald intr-un fluid cu vascozitate scazuta (lichid

preciliar)

- Varfurile cililor cu capisonul lor se scalda in mucus

numai in timpul extensiei complete a cililor. Aceasta faza se
numeste “bataie in fata sau efectiva”.
 Anatomia Plamanului

Mucusul

- In faza de bataie in spate sau relaxare cilii nu mai ating

stratul de mucus.

- Datorita acestui tip de interactiune dintre cili si mucus

miscarea capata caracter unidirectional.
Anatomia Plamanului

Miscarea cililor (2)

• Miscarea cililor:
- orientarea fizica a cililor este dirijata astfel incat sa impinga
mucusul spre orofaringe:
•in faringe:
- cranial
• in nas:
- caudal
Anatomia Plamanului

Factori care afecteaza miscarea cililor ≈ mucusului

Agent Frecventa cililor Viteza mucusului

Beta agonisti  
Histamin 
Bradikinina  
Neurokina A  ?
Substanta P  ?
Serotonina  
Prostaglandin  
Leukotriene  ?
Oxid nitric ? ?
Anatomia plamanului

Cilii bronhici Dowling et al, 1998

Anatomia plamanului

Glandele mucoase
 Anatomia plamanului

Glandele mucoase
- sunt mai frecvente in bronhiile medii
- pana la 1 mm lungime
- lipsesc distal de bronhiola terminala
- sunt localizate extern de stratul muscular si in submucoasa
- se deschid in lumen printr-un duct
- secreta si lizozym, lactoferitina
 Anatomia Plamanului

Mucusul

- Patura (strat fin) care acopera intrega suprafata a

epiteliului sau se gaseste sub forma de picaturi de 4 m Ø.
Aceste picaturi agrega progresiv
 Anatomia plamanului
Mucusul
- compozitie complexa SOL / GEL
- componenta SOL
 produsa de cel. Clara
 contine albumina, lizozom, Ig.,
anti-tripsina si anti-chimotripsina,
Glicoproteine
- asigura vascozitatea
- componenta GEL
 produsa de glandele mucoase
 contine: apa, ADN, lipide,
proteine, glicoproteine cu greutate
moleculara mare, neutre sau acid
sialic si sulfat
 asigura elasticitatea necesara
miscarii de intoarcere pasiva a cililor
 Anatomia plamanului

Mucusul
-intre elasticitate si vascozitate este un raport optim:
- portiunea superioara a stratului de mucus este vascoasa
- portiune bazala este fluida
Anatomia plamanului

Submucoasa
 Anatomia plamanului

Submucoasa
- contine:
 fibre elastice
 arteriole
 venule
 limfatice
 terminatii nervoase
 musculatura neteda
 celule: mastocite, limfocite, plasmocite
 glandele mucoase
 Anatomia plamanului

Musculara
- fibre musculare netede
- preponderent distal in bronhiole
- aranjate posterior, in fata membranei dintre extremitatiile
cartilajului bronhiilor mari
- aranjate concentric si in spirala in bronhiolele mici
- previne dilatarea bronhiilor si cresterea spatiului anatomic
Anatomia plamanului

Celule musculare netede ale cailor aeriene

Courtesy of Dr L Pang and Prof A Knox

 Anatomia plamanului

Caile aeriene

- acinul
- reprezinta unitatea morfo - functionala a plamanului
- este constituit din
- caile aeriene
- tesutul alveolar situat distal de bronhiola terminala
- diametrul = 8 mm
- volumul = 0,25 mm
- bronhiole respiratorii: 4 - 16
- ducte alveolare: 16 - 128
- saci alveolari: 32 - 384
- alveole: 1600 - 4000
Anatomia plamanului

Boli care afecteaza exclusiv / preponderent acinul:

- emfizemul pulmonar
- alveolita fibrozanta
Anatomia plamanului

Parenchimul pulmonar
- tesut alveolar
- interstitiu
 Anatomia plamanului

Tesut alveolar
- membrana alveolara
- celule alveolare tip 1 (pneumocite)
 93-95% din suprafata, numeroase dar mici si plate
 bariera protectiva

- celule alveolare tip 2 (pneumocite granulare)

 5-7% din suprafata, numar redus dar mari si cuboide, ciliate,
bogate in organite
 secreta surfactantul
 Anatomia plamanului

Interstitiul
- este situat intre membrana bazala alveolara si capilara
- contine:
 fibroblasti
 miofibroblasti
 limfocite
 mastocite
 macrofage
 plasmocite
 colagen
 substanta fundamentala si capilare
Anatomia plamanului
Anatomia plamanului

 Ciclul respirator: Inspirul= componenta

activa
 Contractia diafragmului -> largirea cutiei
toracice -> trage dupa ea si plamanul ->
presiune negativa intratoracica -> aerul
patrunde in alveole


Anatomia plamanului
 Ciclul respirator: expirul = componenta
pasiva
 Datorita elasticitatii ei, cutia toracica se
micsoreaza, presiunea intratoracica creste
->aerul este impins la exterior.
Anatomia plamanului
 Volume si capacitati pulmonare

 Capacitatea functioanala reziduala = volumul care ramane in plamani la

sfarsitul unui expir normal
 Volumul tidal/ volumul curent = volumul de aer inspirat in plamani/
expirat, intr-un ciclu respirator normal
 Volumul expirator de rezerva = volumul maxim de aer care poate fi
expirat fortat la sfasitului unui expir normal
 Volumul rezidual = volumul de aer care ramane in plamani dupa un expir
maximal
 Capacitatea inspiratorie = volumul maxim de aer care poate fi inspirat
dupa expir normal
 2 subdiviziuni:
 Volumul tidal
 Volumul inspirator de rezerva
 Capacitatea pulmonara totala = volumul total continut in plamani la
sfarsitul unui inspir maximal
 Capacitatea vitala= volumul de aer expirat maximal dupa un inspir
maximal
Anatomia plamanului
Anatomia plamanului

Stimulii respiratiei
 CO2
 Principalul stimul al respiratiei
 Crestere CO2-> cresterea frecventei respiratorii
 O2
 cel de-al doilea stimul
 Scaderea O2 sanguin -> cresterea FR
 Alti stimuli:
 Cresc FR: durerea, stresul, febra, efortul,
 Scad FR: tulburarile de constienta,
medicamente/toxice,
Anatomia plamanului

Pasul 1: muschii respiratori se contracta-> creste volumul cutiei

toracice -> presiune negativa intrapleurala -> plamanul este tras spre
peretele thoracic (isi mareste volumul) -> scade presiunea
intrapulmonara -> aerul este tras din afara (presiune mare) in nas si
mai departe pana in trahee (catre presiunea mai mica). hose).
Aerul intra cu o anumita viteza in tractul respirator
Din trahee incep bifurcatiile; pe masura ce creste suprafata de
contact, viteza aerului scade.
Atunci cand O2 ajunge in alveole, practic viteza lui este nula.
Exista diferente semnificative de concentratie de O2 intre
alveole alaturate (distributie neuniforma a fluxului de aer).
Are loc difuziunea O2 intre alveole alaturate prin porii alveolari
Anatomia plamanului

 Pasul 2:
 O2 difuzeaza in bariera sange-gaz de la
nivelul alveolelor; de acolo, difuzeaza
mai departe in sange
 98% este preluat de eritrocite si fixat in
hemoglobin
 2% difuzeaza in plasma
Anatomia plamanului

Patologii posibile
 Hipoventilatia
 Limitarea difuziei
 Prezenta shunturilor
 Dezechilibru ventilatie- perfuzie