Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etiologie
RAA = complicatie postinfectioasa nesupurativa a unei faringo-amigdalite cu
streptococ β-hemolitic grup A;
< 2/3 pacienti Dg cu RAA declara o infectie faringiana in perioada premergatoare
debutului RAA; totusi > 95% au Ac fata de cel putin un Ag strepto (SLO, hialuronidaza,
streptokinaza) chiar daca nu raporteaza episod de faringita premergator;
Incidenta sezoniera a RAA e paralela cu cea a infectiilor acute cu SHGA;
Tulpini “reumatogene”?: doar anumite serotipuri M (= virulente!)
3,5,6,14,18,19,24,29 au fost mai frecvent izolate in epidemii de RAA, ceea ce a
sugerat un anume potential “reumatogen”;
Rezultatele contradictorii ale unor diverse studii au impus alta concluzie: o tulpina de
SGA care poate determina o faringita bine documentata aproape totdeauna va putea
determina RAA; absenta unor tulpini reumatogene specifice ar explica si riscul mare
de recurenta, dupa infectii cu tulpini noi de SGA (spre deosebire de GNPS).
Patogenie
In patogenie intervin: SHGA cu virulenta crescuta, factorii genetici (bacterieni si ai
gazdei), mimetismul molecular (molecular mimicry).
- importanta faringitei : singura inf. strepto asociata cu RAA; genotipul
bacterian ar avea rol in localizarea infectiei; sediul faringian al inf cu SHGA fiind f bogat in tes
limfatic ar avea rol important in initierea unui raspuns imun anormal de intens.
- chiar daca nu declara o infectie faringiana cu SHGA in antecedentele recente,
pacientii cu RAA au titruri mari de Ac fata de cel putin un Ag streptococic (streptolizina O,
hialuronidaza, streptokinaza), in contrast cu rata ff scazuta de izolare a SHGA din culturile
faringiene;
- factorii genetici bacterieni: au rol in determinarea sediului infectiei; s-au
descris 5 gene diferite care codifica pt proteina de suprafata M, denumite A-E; A-C sunt
izolate in inf faringiene, D-E in impetigo;
- tulpinile pt impetigo pot coloniza si ele faringele, dar nu determina un
raspuns imun atat de intens ca cele pt faringita; NU determina RAA.
MIMETISMUL MOLECULAR are rol important; e rezultatul activarii LfT si LfB
autoreactive de catre Ag strepto; s-au identificat determinanti Ag comuni pentru
componentele SHGA (proteina M, carbohidratul grup A de perete celular,
hialuronatul capsular) si pt componentele unor tesuturi umane: cord, creier,
articulatii (ex. tropomiozina, miozina din miocard: HRA-heart reactive antibodies,
neuronii din ggl bazali si din nucleul caudat) care reactioneaza incrucisat cu Ac
antiproteina M (de ex.) izolati in RAA.
SUSCEPTIBILITATEA GENETICA: susceptibilitatea la RAA e poligenica; mai
multe studii au raportat asocierea RAA cu HLA clasa II asociata cu loci DR4,
DR2, DR1, DRW6, etc.
TEORIA LUI KAPLAN (1962) : infectia faringiana cu SHGA induce o reactie imuna
hiperactiva umorala si celulara din partea organismului gazda; apar Ac
antistreptococici anti-M care reactioneaza incrucisat cu componente Ag miocardice ,
articulare (au deteminanti Ag comuni cu prot M).
Ideea ca RAA ar fi rezultatul unei predispozitii genetice dateaza de 100 de ani!
Anatomie patologica
Leziunea histologica = inflamatia tesutului conjunctiv;
Nodulul ASHOFF = leziunea specifica; poate fi identificat in miocard, endocard;
= poate fi identificat si in nodulii reumatoizi;
= leziune inflamatorie granulomatoasa perivasculara cu o zona
centrala de necroza fibrinoida, inconjurata de o rozeta de celule
mononucleare si celule multinucleate gigante;
SINOVITA = substratul afectarii articulare;
VASCULITA = substratul eritemului marginat, al coreei;
Tablou clinic
2M. CARDITA
-se poate manifesta ca miocardita, endocardita, pancardita;
-poate preceda, poate fi concomitenta sau poate succeda (la scurta vreme) artritei;
-sechelele valvulare definitive nu sunt obligatorii, chiar daca in timpul puseului acut s-a
afirmat DG de cardita;
- Incidenta 40%; creste la 90% cu mijloacele moderne de Dg (ecografia Doppler)
-DG+ de cardita: cardiomegalie nou aparuta
suflu semnificativ nou aparut (suflu sistolic rugos
/orice suflu diastolic)
insuficienta cardiaca
frecatura pericardica
-atacurile recurente de RAA necontrolate prin profilaxie eficienta
valvulopatie mitrala (regurgitatie/stenoza);
valvulopatie aortica (insuficienta);
leziunea mitro-aortica pe locul 3 ca frecventa.
DG+ cardita: ecografia Doppler identifica valvulite subclinice
pericardite (metoda ideala)
2m. ARTRALGIILE
- caracter migrator;
- afecteaza articulatiile mari;
- alterneaza cu artrita;
Diagnostic +
SEMNE MAJORE + SEMNE MINORE
(dupa valoarea in Dg+ in puseu acut, NU dupa importanta in suferinta bolnavului sau dupa
valoarea prognostica).
DG+ 2M sau 1M+2m
Criteriile Jones se aplica doar la primul puseu de RAA
Diagnostic diferential
Artrita idiopatica juvenila
Lupus eritematos sistemic
Leucemie acuta la debut
Miocardita ± pericardita cu v. Coxackie
B. Kawasaki
Endocardita bacteriana
Artrita reactiva poststreptococica
greu de diferentiat de forma articulara pura de RAA;
nu are niciodata cardita;
are caract. clinice ale artritei din RAA;
NU raspunde prompt la antiinflamatoare; poate fi recurenta.
Evolutie
Puseul acut de RAA se vindeca si este autolimitat dupa 2-3 luni;
Prognostic excelent al tuturor manifestarilor clinice, < cardita reumatismala
MARCATA DE RECADERI SI DE RECURENTE;
Recadere: reaparitia fenomenelor inflamatorii (clinic+biologic) la intreruperea
tratamentului antiinflamator;
Tratamentul antiinflamator nu vindeca si nu scurteaza durata puseului acut, ci doar
suprima expresia clinica a bolii;
Recurenta: este conditionata de reinfectia faringiana cu SHGA a fostului bolnav de
RAA;
Puseul acut de RAA apare la 15% din cazuri dupa o angina strepto la un fost reumatic
fata de 2-3% in populatia generala;
Recurenta are risc > in primii 5 ani de la puseul acut = 75%;
Fiecare recurenta are efect aditiv asupra leziunii valvulare constituite;
Recurenta are risc > la pacientul cu recaderi > in antecedente;
Profilaxia secundara reduce la 2-3% riscul recurentelor la un fost bolnav de RAA
Profilaxie
PROFILAXIA PRIMARA = profilaxia primului puseu de RAA = tratamentul corect al
anginei streptococice;
= reduce incidenta primului puseu de RAA < 3%:
- penicilina V po:< 27 kg 250mg X 3/zi;
> 27 kg 500mg X 3/zi X 10 zile- tratament de electie;
- benzatinpenicilina 600.000ui im (<30kg) si 1.200.000 ui (> 30kg) doza unica
- macrolide pt cei alergici la penicilina;
- cefalosporine, amoxicilina, ampicilina = acceptate; 250 mg penicilina V = 400.000 ui
TRATAMENTUL ANTIBIOTIC
pt eradicarea SHGA (chiar in absenta unor culturi faringiene +);
urmat de profilaxia care se aplica tuturor fostilor bolnavi de RAA;
TERAPIA ANTIINFLAMATOARE
- formele articulare pure, formele cu cardita moderata :aspirina 80- 100mg/kg/zi; durata
6-8 sapt;
- cardita severa corticosteroizi po: prednison 1mg/kg X 3-4 sapt apoi scade progresiv; ±
aspirina 60mg/kg/zi asociata la scaderea dozelor de prednison < 1mg/kg/zi pt a preveni
recaderea;
-insuficienta cardiaca: prednison 2 mg/kg/zi + digitalice + diuretice;
TRATAMENTUL COREEI:
simptomatic; repaus la pat + evitarea zgomotelor;
fenobarbital, clonazepam, valproat de sodiu 15-20mg/kg/zi; haloperidol;
NU antiinflamatoare, DA profilaxia penicilinica a infectiilor streptococice .
Complicatii, prognostic
Complicatii: valvulopatia cronica = cea mai importanta sechela a RAA; apare in gen. la
10-20 ani de la debut; este cea mai frecventa cauza de cardiopatie dobandita;
leziunea mitrala – mai frecventa ca cea aortica;
incidenta carditei reumatismale cronice = variabila; in gen. o leziune valvulara
manifestata ca suflu e probabil sa apara tardiv in cca 50% cazurile cu cardita la episodul
initial.
Alte complicatii: aritmii cardiace, edem pulmonar acut, embolii pulmonare
recurente, endocardita infectioasa, etc.
80% raspund la tratament in 12 sapt; restul de 20% in 15 sapt;