Sunteți pe pagina 1din 20

Instalaţiile de transport pentru

transportarea materiei prime în vrac

1. Transportoarele mecanice;
2. Transportoarele pneumatice;

Pagina 1
Instalaţiile de transport ale depozitelor cu
păstrarea materiei
1. Transportoarele mecanice

Transportoarele mecanice, folosite la transportarea


materiei prime sunt:

 Transportorul melc (şnecul);


 Transportorul cu raclete;
 Transportorul cu rigolă pneumatică;
 Elevatorul cu cupe, ş.a.

Pagina 2
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul melc (şnecul);

este folosit pentru transportarea produsului în vrac pe


traiectorii orizontale şi verticale.
În funcţie de destinaţia funcţională, transportoarele melc se
divizează în:
• transportoare melc distribuitoare
(se folosesc la vehicularea produsului);
• transportoare melc alimentatoare
(se folosesc la alimentarea dozatoarelor).

Pagina 3
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul melc (şnecul) - construcţia;


1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 – racord de alimentare; 6 – racord de evacuare;


2 ‑ jgheab; 7 ‑ lagăr;
3 ‑ paletă; 8 ‑ reductor;
4 ‑ ax; 9 – motor electric .
5 – lagăr cu cuzineţi;

Pagina 4
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul melc (şnecul);


Avantajele transportoarelor melc:

 prin simplitate în construcţie şi exploatare,


 lipsă de piese motrice externe,
 posibilitate de transportare în jgheab ermetic,
 posibilitate de combinare a operaţiei de transportare cu
unele operaţii tehnologice, etc.

Pagina 5
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul melc (şnecul);


Dezavantajele transportoarelor melc:

 consum sporit de energie din cauza forţelor de frecare


prezente,
 deteriorarea considerabilă a produsului în urma frecării
lui de jgheab şi de melc.

Neajunsurile menţionate permit utilizarea transportorului melc


pentru fluxuri de mărfuri cu debitul nu mai mare de 100 m3/h la
distanţe reduse:
 pentru transportoarele orizontale şi înclinate până la
30…40 m,
 pentru cele verticale până la 15…20 m.

Pagina 6
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul melc (şnecul) - calculul;


Productivitatea transportorului melc (Q, în kg/s) se stabileşte
prin relaţia:
  D2  d 2 
Q  F        S  n    , (1)
4
în care F este aria secţiunii transversale a spaţiului dintre jgheab
şi axul melcului, în m2;
 – viteza produsului, în m/s;
 – densitatea produsului, în kg/m3;
 – coeficient de utilizare a ariei secţiunii transversale a
jgheabului;
D – este diametrul interior al jgheabului, în m;
d – diametrul axului, în m;
S – pasul melcului, în m;
n – turaţia axului, în s-1.
Pagina 7
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul melc (şnecul) - calculul;


Puterea utilă (N, în W) a transportorului melc orizontal sau
înclinat poate fi determinată prin relaţia:

N  Q  g L  c  H  , (2)

în care g este acceleraţia căderii libere, 9,8 m/s2;


L – proecţia orizontală a melcului, în m;
c – coeficientul rezistenţei deplasării, pentru făină c = 1,8;
H – înălţimea la care este ridicată încărcătura, în m.

Pagina 8
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul cu raclete;

Transportorul cu raclete este folosit pentru transportarea


încărcăturii granulare sau pulbere prin jgheaburi fixe.

Conform clasificării transportoarele cu raclete se


divizează în:
• transportoare cu raclete înalte
(înălţimea racletei este egală sau mai
mare ca grosimea stratului de
încărcătură);
• transportoare cu raclete afundate
(înălţimea racletei este mai mică ca
grosimea stratului de încărcătură).

Pagina 9
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul cu raclete;

Ca regulă se utilizează transportoarele cu racletele


afundate.
Ele sunt prevăzute pentru încărcăturile pulbere şi de
fracţie măruntă la temperaturi normale şi avansate (până
la 700 OC).
Caracteristic acestor transportoare este înălţimea
stratului de încărcătură, care poate depăşi înălţimea
racletei de şase ori.

Pagina 10
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul cu raclete;

Avantajele acestor transportoare sunt:


• construcţia simplă,
• posibilitate de utilizare a jgheaburilor ermetice,
• posibilitate de încărcare şi de descărcare a
transportorului în orice punct a traseului orizontal sau
înclinat.

Ca dezavantaje pot fi numite:


• uzura rapidă a articulaţiilor lanţului, a jgheabului,
• consum sporit de energie în urma frecării încărcăturii
şi a racletelor de jgheab,
• mărunţirea particulelor încărcăturii.

Pagina 11
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul cu raclete - construcţia;


1 2 3 4 5 6
A

A
1 – roară de lanţ de
tensionare;
A — A
2 ‑ racord de alimentare;
3 ‑ jgheab;
4 ‑ lanţ; 7
5 – racord de evacuare;
6 – roată de lanţ de
acţionare;
7 – racletă.
Pagina 12
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul cu raclete - calculul;


Productivitatea transportorului cu raclete (Q, în kg/s) se
stabileşte prin relaţia:

Q  B  h     k1  k 2  k3 , (3)

în care F este lăţimea jgheabului, în m;


h – înălţimea stratului de încărcătură, în m;
 – densitatea produsului, în kg/m3;
 – viteza produsului, în m/s;
k1 – coeficient dependent de volumul pe care îl ocupă
racletele şi lanţul în stratul de încărcătură, se admite
0,85…0,9 ;
k2 – coeficient dependent de îndesirea încărcătură, se
admite 1,05…1,1 ;
k3 – coeficient dependent variaţia dintre viteza
transportorului şi cea a încărcăturii, se admite
Pagina 13
1,75…0,9 .
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul cu raclete - calculul;


Puterea utilă (N, în W) a transportorului cu raclete poate fi
determinată prin relaţia:

N  Q  g L  c  H  , (4)

în care g este acceleraţia căderii libere, 9,8 m/s2;


L – proecţia orizontală a transportorului, în m;
c – coeficientul rezistenţei deplasării, pentru făină c = 1,8;
H – înălţimea la care este ridicată încărcătura, în m.

Pagina 14
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul cu rigolă pneumatică;

Transportorul cu rigolă pneumatică este o particularitate


a transportorului pneumatic.

Avantajele transportorului cu rigolă sunt:


• construcţia simplă,
• consumul redus de energie,
• productivitatea mare la gabarite ale utilajului mici.
Dezavantajul acestui transportor este determinat de
necesitatea de ai aplica o oarecare înclinaţie, aceasta
limitează domeniul lui de utilizare.

Pagina 15
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Transportorul cu rigolă pneumatică;

Consumul de energie necesar pentru transportarea unei


tone de produs la distanţa de 45 m constituie 0,15…0,2
kW.h, atunci când la transportarea unei tone la aceeaşi
distanţă cu transportorul cu lanţ este necesar de 0,4…0,5
kW.h.
1 – secţia superioară;
1 5
2 – secţia inferioară;
3 – placă poroasă;
4 – ventilator;
5 – filtre

4 2 3
Pagina 16
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Elevatorul cu cupe;

Elevatorul cu cupe este destinat pentru deplasarea


încărcăturilor granulare sau pulbere pe vertica .

Pagina 17
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime în vrac
1. Transportoarele mecanice

Elevatorul cu cupe;
1
10 2
3
1 – capul;
2 – tamburul de acţionare;
3 – banda;
4 – cupa;
5 – racordul de alimentare;
6 – tamburul de întindere;
7 – talpă; 9 4
8 – mecanism de tensionare; b)
8
9 – ţeavă;
10 – racord de eliminare.
5
7 6
Pagina 18
a)
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Elevatorul cu cupe - calculul;


Productivitatea elevatorului cu cupe (Q, în kg/s) se determină
cu formula:
Q    z  i    , (5)

în care  este viteza elevatorului, în m/s;


z – numărul de cupe la un metru lungime a
transportorului;
i – volumul geometric al cupei, în m3;
 – densitatea produsului, în kg/m3;
 – coeficient care prezintă gradul de umplere a cupelor,
 = 0,85…0,95.

Pagina 19
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime
1. Transportoarele mecanice

Elevatorul cu cupe - calculul;


Puterea motorului electric (N, în W) al elevatorului cu cupe
poate fi determinată prin relaţia:

Qg H
N , (6)
1  2
în care g este acceleraţia căderii libere, 9,8 m/s2;
H – înălţimea la care este ridicată încărcătura, în m;
1 – randamentul mecanismului de acţionare;
2 – randamentul motorului electric.

Pagina 20

S-ar putea să vă placă și