TRANSPORTURILE

1. CARACTERISTICI
GENERALE
Modelele actuale de transport

Sunt bazate pe combustibilii fosili

Produc daune economice, sociale și

ecologice, fiind extrem de nesustenabile

Numărul de vehicule este într-o

continuă creștere

Costurile lor pentru societate sunt în

creștere continuă
Dezvoltarea sustenabilă a sectorului transporturilor

O mai bună asigurare a accesului

la mijloacele de transport
Trecerea la modele de transport
mai puţin dăunătoare

Îmbunătăţirea vehiculelor
2. PROVOCĂRI
 Tendințe nesustenabile în evoluția
transporturilor
Creşterea rapidă a cererii de transport pentru
călători şi pentru mărfuri – se va dubla în
2050 faţă de 2005

Cele mai multe vehicule sunt motorizate,

motoarele având combustie internă

În următoarele decenii, numărul de vehicule

va creşte de 3-4 ori, cel mai mult în ţările în
curs de dezvoltare – în 2050, 2/3 din totalul
de vehicule va fi în ţările non-OCDE

Îmbunătăţirile tehnologice nu se fac suficient

de rapid astfel încât să elimine impactul
acestor creşteri
 Consumul ridicat de energie şi
emiterea gazelor ce produc
efectul de seră
Aglomerare, asociată cu
scăderea productivităţii în
mediul urban
Rezultă costuri Epuizarea resurselor şi
degradarea terenului
economice, Degradarea sănătăţii populaţiei
sociale şi asupra ca urmare a poluării aerului,
zgomotului şi vibraţiilor
mediului Reducerea siguranţei populaţiei
– probleme din trafic
Reducerea accesibilităţii şi
separarea comunităţilor
Pierderi în biodiversitate
 Combustibilii şi resursele naturale

Mediul este afectat prin

- consumul de resurse pentru producerea
mijloacelor de transport şi infrastructurii –
metale, plastic, ciment
-anumite materiale se consumă în timpul
utilizării şi întreţinerii vehiculelor –
combustibilii fosili, uleiurile pentru motoare,
cauciucul, alte materiale consumabile

În sectorul transporturilor se consumă peste

50% din combustibilii fosili lichizi, contribuind
cu 97% la creșterea consumului de petrol până
în anul 2030.
 Gazele care produc efectul de seră

Sectorul transporturilor produce 25% din

emisii.ele vor crește de peste 1,5 ori până în
2030. Ponderea emisiilor diferitelor tipuri de
transporturi în total este
4 1. Transportul terestru (73%)
3
2. Transportul aerian (11%)
3. Transportul maritim și
2
fluvial (9%)
4.Alte tipuri (7%)

Cele mai multe emisii - din transportul de

călători (27%). 80% din creşterile emisiilor 
transportul rutier din ţările în curs de
dezvoltare.
 Poluarea şi sănătatea – poluarea aerului,
zgomotul şi vibraţiile

În UE, costul economic al zgomotului este

0,5% din PIB-ul total.

 Siguranţa populaţiei şi accidentele – se

impun
- o mai atentă verificare a vehiculelor
- o îmbunătăţire a infrastructurii
- educaţia privind controlul vitezei şi
consumul de alcool
  Aglomeraţia
Se produce în special în interiorul oraşelor,
crescând
- durata transportului
- consumul de combustibil
- poluarea

 Accesibilitate și separare
Străzile aglomerate – efecte psihologice și
divizează comunitățile dintr-un oraș 
vehiculele cu motor îngreunează accesul la
locurile de muncă, piețe și facilitățile
esențiale, în special pentru cei săraci și mai
vulnerabili.
 Folosirea terenului și pierderile în
biodiversitate

Efecte asupra mediului – drumurile,

aeroporturile, porturile, elementele
infrastructurii  distrugerea vegetației în
timpul construirii, fragmentarea habitatelor
etc.  afectează vieţuitoarele şi se reduce
biodiversitatea.
3. OPORTUNITĂȚI
 Tranziţia lentă către transportul sustenabil

În toate ţările se impun schimbări, dar în special în

cele în curs de dezvoltare – se pot realiza direct
sustenabile, verzi.

 Evitarea, schimbarea şi îmbunătăţirea strategiei

- evitarea transportului, reducerea numărului de
călători  o modalitate mai bună de folosire a
terenului, crearea unor aşezări mai compacte, o mai
mare localizare a producţiei şi a consumului
-promovarea transportului public (mai frecvent, mai
confortabil, mai accesibil), a mersului pe bicicletă şi
a mersului pe jos
- îmbunătăţirea tehnologiilor
- creşterea gradului de ocupare a vehiculelor şi
îmbunătăţirea modului de a le conduce
Investiţiile pentru eficientizarea transporturilor

Infrastructură –
benzi speciale
pentru autobuze
şi biciclete

Tehnologii de
telecomunicaţii –
Vehicule şi modele
să se substituie
de transport mai
transportul
sustenabile
convenţional prin
teleconferinţe etc.

Sisteme de
transport Combustibili mai
inteligente – curaţi
logistica verde
 4. TRANSPORTURILE
ÎN
ECONOMIA SUSTENABILĂ
 Transportul

Creşterea
economică
Transportul
de mărfuri

Oferta

Transportul
de călători

Cererea
 Creşterea
profitului
Creşterea
firmelor
timpului pentru
activităţi de
producţie
Reducerea timpului
de transport

Reducerea
aglomerației
 Producţia
vehiculelor

Transporturile
Serviciile de
Rafinarea
combustibililor
crează locuri transport

de muncă în

Întreţinerea
infrastructurii
 1 mld dolari cheltuiţi
pentru sustenabilitatea
transportului public

Crearea a 36.000 de locuri de muncă

 În UE, fiecare
unitate de
investiții în
transportul
public

Creșterea de 2-2,5 ori a valorii economiei regionale

 Reducerea
sărăciei Creșterea
outputului
din
agricultură

Dezvoltarea
Expansiunea
transporturilor în
băncilor
mediul rural
comerciale

Îmbunătățirea
condițiilor
socio
-economice ale
O mai mare satelor
participare a
copiilor la
școală
 Sunt
stimulate
economiile
locale

Scad Cresc
costurile și Dezvoltarea schimburile
timpul de transporturilor cu
transport exteriorul

Scad
prețurile
produselor
5. IMPLICAȚIILE
ECONOMICE ALE
TRANSPORTULUI
SUSTENABIL
 Creşterea investiţiilor sustenabile
pentru planificarea oraşelor,
infrastructură, transportul public şi
procurarea vehiculelor

Se satisfac aceleaşi necesităţi de mobilitate, dar cu un

impact social şi asupra mediului mai mici şi chiar cu
preţuri mai mici
 • Reducerea
aglomerației

Transporturile
sustenabile • Accesibilitate –
ex. Torino pentru
transportul
public

• Creșterea
calității aerului
Etanol
• Porumb

• Trestie de
zahăr
• Seminţe
de rapiţă

• Ulei de
palmier
 Reglementări, planificare şi
informare

Planificarea  se formează oraşele

compacte sau cele de tip coridor  se
reduc nevoia de transport și distanţa
 indivizii se aduc mai aproape de
locurile unde îşi desfăşoară activităţile
 se încurajează transportul public,
mersul pe bicicletă şi mersul pe jos
 Freiburg,
Germania – oraş
compact

Tokyo, Japonia –
oraş coridor
Reglementările  pot restricţiona folosirea
vehiculelor motorizate şi pot fixa standarde
superioare

Economisirea
combustibilului

Controlul
Calitatea
nivelului
combustibilului
emisiilor

Regimul de Descurajarea
inspecţie a folosirii
vehiculelor vehiculelor

Creşterea
gradului de
ocupare a
vehiculelor
  Sensibilizarea
Informarea
populaţiei cu privire la
noile modalităţi de
transport
 Îmbunătăţirea
comportamentului
şoferilor în trafic
  Condiţiile financiare şi stimulentele economice

Transporturile se
caracterizează prin

Predominarea sectorului Preferinţa pentru investiţii

public în finanţarea în transportul rutier a
infrastructurii guvernelor şi celor ce fac
donaţii internaţionale

Multe dintre serviciile Finanţarea transportului

prestate sunt asigurate de sustenabil este, încă,
sectorul privat şi cel limitată
informal
 Reformarea finanțării
transporturilor trebuie
să vizeze

Finanţarea adecvată a Finanţarea publică la nivel

tuturor sub-sectoarelor local, naţional şi
transporturilor internaţional

Orientarea resurselor Stimulente pe termen lung

dinspre transportul pentru sectorul privat,
nesustenabil către cel chiar şi în parteneriat cu
sustenabil şi mobilizarea cel public
unor resurse suplimentare
 Posibilitatea mecanismelor de
finanţare de a asigura trecerea la
transportul sustenabil
Stabilitatea finanţării pe termen lung
În cadrul Eficienţa finanţării – pentru a asigura
cea mai bună alocare a resurselor şi
finanţării reducerea costurilor de tranzacţie din
sistem
transportului Echitatea orizontală (tratarea egală a
sustenabil tuturor utilizatorilor) şi verticală
(asigurarea sprijinului pentru
trebuie să se ia grupurile cele mai defavorizate)
Calitatea de a fi practic, în funcţie de
în considerare condiţiile locale specifice
Transparenţa şi posibilitatea de a fi
măsurat, evaluat
 Transferul de tehnologii necesare şi
accesul la acestea

Sprijinirea
Retragerea
Păstrarea activităţii de
tehnologiilor
doar a cercetare -
actuale
tehnologiilor dezvoltare din
ineficiente
actuale domeniu
eficiente

S-ar dubla economiile globale de combustibil

 Dezvoltarea instituţională şi a
capacităţilor
- la nivel național, de către ministerele
transporturilor – în cooperare cu
ministerul de finanțe, al mediului, al
energiei, al sănătății și cel al dezvoltării
urbane
- la nivel sub-național, de către agențiile
municipale, care trebuie să țină seama de
modul de utilizare a terenului,
aglomerare, parcări, prețuri, management
 Statul trebuie să

Îmbunătățească, la nivel național și sub-național, capacitatea

administrativă de a pune în practică politici economice privind
transportul sustenabil, precum și mecanismele de finanțare

Găsească metode pentru a face populația să conștientizeze

importanța folosirii unor metode de transport prietenoase cu
mediul

Să colecteze şi analizeze datele referitoare la planificarea şi

monitorizarea progresului în acest sector

Să mobilizeze sectorul public

La nivelul Uniunii Europene, importanta politicilor
din domeniul transporturilor  încă din Tratatul de
la Roma
- crearea unei pieţe comune în domeniul
transporturilor
- asigurarea libertăţii de circulaţie a serviciilor
Procesul de deschidere a pieţelor – asigurarea
condiţiilor echitabile de desfăşurare a concurenţei
- pentru fiecare tip de transport în parte
- între diferitele tipuri de transport
Eficiența economică este ridicată, dar costurile sociale
și ecologice sunt în creștere principiul mobilității
sustenabile
- asigurarea unei mobilități eficiente sub aspectul
costului economic
- necesitatea de a controla traficul în creștere
- necesitatea de a minimiza costurile externe
Transporturile s-au dezvoltat semnificativ după anul 2010

Deschiderea Scăderea
și prețurilor
liberalizarea de
piețelor transport Creșterea
volumului de
mărfuri
Modificarea transportate
proceselor
de
producție
Creșterea
numărului
de călători
Modificarea transportați
modalităților
de
depozitare
Un studiu făcut de firma Kantar în 31 de orașe, la nivel
mondial, arată că, până în anul 2030, călătoriile cu
automobilele private vor scădea, în medie, cu 10%,
reprezentând mai puțin de jumătate din toate călătoriile
din oraș, în timp ce transportul public, mersul pe jos și cu
bicicleta vor avea o popularitate mai mare.
O mare parte din autoritățile urbane caută să descurajeze
călătoriile cu mașina privată, iar creșterea sistemelor de
partajare a bicicletelor și a vehiculelor mici cu energie
electrică oferă rezidenților noi modalități de a se deplasa.
Călătoriile efectuate cu mijloacele de transport în comun,
cu bicicleta sau pe jos vor crește ajungând la 49% din
călătoriile urbane, fiind un element important pentru
călătoriile durabile.
O mare parte din schimbare se datorează extinderii
sistemelor de transport cu închiriere, eforturilor
autorităților de a împărți străzile, iar, în ceea ce privește
tinerele generații – acestea agreează noi modalități de a se
deplasa.
https://www.weforum.org/agenda/2020/02/green-transport-cars-major-cities-2030-climate-change/
Globalizarea în creștere a dus la o creștere puternică a
activității internaționale de transport maritim.
Comerțul internațional și transportul maritim sunt strâns
legate, navele oceanice consumă aproximativ 2% - 4% - din
combustibilii fosili mondiali.
Aproximativ 40% din comerțul mondial (ca valoare) se
realizează prin transportul aerian. Creșterea viitoare a
acestui sector ar putea să se confrunte cu constrângeri
legate de limitarea capacității.
În ceea ce privește transportul rutier și feroviar de
mărfuri, se consideră că există posibilități de îmbunătățire
considerabilă a eficienței acestuia la nivel internațional, în
multe regiuni, precum și de a reduce impactul acestora
asupra mediului. Este nevoie de intervenția guvernului ►
modificări ale politicii de reglementare, îmbunătățiri ale
infrastructurii și destrămarea monopolurilor publice care
în prezent oferă adesea servicii prost adaptate.
https://www.oecd.org/greengrowth/greening-transport/globalisation-transport-environment.htm
Dacă se face o comparație a costurilor totale de
transport și a timpilor de tranzit, transportul aerian
are cel mai mare cost, dar durate de tranzit foarte
scurte. Transportul maritim are cel mai mic cost, dar
are timpi de tranzit lungi. Transportul rutier se află
între cel aerian și cel maritim, atât în ​ceea ce privește
costul, cât și timpul de tranzit. Transportul feroviar
prezintă o gamă foarte largă de costuri și timpi de
tranzit, existând și diferențe majore între timpii de
tranzit programați oficial și timpii de tranzit efectivi
realizați.

https://www.oecd.org/greengrowth/greening-transport/globalisation-transport-environment.htm
La nivelul Uniunii Europene, transportul contribuie
cu aproximativ 5% la PIB și dispune de peste 10
milioane de angajați.

Sistemul de transport este esențial pentru

întreprinderile europene și pentru lanțurile de
aprovizionare globale.

Transporturile - cca 25% din emisiile totale de gaze cu

efect de seră din UE-28, fiind pe locul 2 după sectorul
energetic.

În Uniunea Europeană, emisiile din sectorul

transporturilor au crescut cu cca 22%față de 1990. Se
prevede reducerea acestor emisii cu 90% până în anul
2050.
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_2329
Cartea Albă din 1985
- garantarea libertății de a furniza servicii în acest
domeniu
- dezvoltarea infrastructurilor de interes comunitar
- simplificarea controalelor și formalităților la
frontieră
- creșterea siguranței transporturilor

Cartea Albă din 1992 privind dezvoltarea viitoare a

politicii comune
- deschiderea piețelor
- dezvoltarea rețelei transeuropene
- consolidarea securității în transporturi
- armonizarea socială
Cartea Albă din 1998 – ”Tarife echitabile pentru utilizarea
infrastructurii: o abordare pe etape pentru stabilirea unui
cadru comun în materie de tarifare a infrastructurilor de
transport din U.E. ”
În Cartea Albă din 1998 numită ”Politica europeană în
domeniul transporturilor pentru anul 2010: momentul
deciziilor” – extinderea spre Est  perspectiva creșterii
semnificative a traficului  60 de măsuri pentru
- decuplarea creșterii economice de amplificarea traficului
- preîntâmpinarea dezvoltării inegale a modalităților de
transport (în special pentru transportul feroviar și maritim
pe distanțe scurte).
Între 2001 – 2008 au fost lansate
- sistemul european de radionavigaţie prin satelit GALILEO
- sistemul european de management al traficului feroviar
ERTMS
- programul de modernizare a infrastructurii pentru
gestionarea traficului aerian SESAR
În anul 2008, Comisia Europeană  un pachet de
măsuri pentru ecologizarea transporturilor 
internalizarea costurilor externe ale tuturor tipurilor
de transport.

Cartea Albă din 2011 – ”Foaie de parcurs pentru un

spaţiu european unic al transporturilor – Către un
sistem de transport competitiv şi eficient din punctul
de vedere al resurselor”  reducerea emisiilor de gaze
de seră fără a împiedica dezvoltarea transporturilor şi
fără a compromite mobilitatea
- reducerea consumului de energie
- folosirea energiei mai curate
- exploatarea mai bună a infrastructurilor moderne
- reducerea impactului transporturilor asupra
mediului
 Măsuri

devierea încărcăturii din transportul rutier de mărfuri către cel feroviar şi maritim în
proporţie de 30% până în 2030 şi cu 50% până în 2050

triplarea lungimii reţelei de mare viteză actuale până în 2030 şi transferarea

majorităţii pasagerilor pe distanţe medii către transportul feroviar până în 2050

implementarea unei reţele de bază multimodale TEN-T până în 2030

reducerea emisiilor de gaze de seră cu 20% până în 2030 şi cu 60% până în

2050 faţă de 1990

folosirea în proporţie de 40% a carburanţilor cu conţinut redus de carbon în

aviaţie şi în transportul urban

inovarea
În decembrie 2013 a fost publicată comunicarea executivului –
”Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă” 
Parlamentul European a adoptat în decembrie 2015 o rezoluţie
privind mobilitatea urbană durabilă  planuri de mobilitate
urbană durabilă
- modalitățile de transport cu emisii reduse
- vehiculele propulsate de carburanți alternativi
- sistemele de transport inteligente
- atenția pentru nevoile persoanelor cu mobilitate redusă
- politici în domeniul parcării
- reducerea zgomotului legat de trafic

Logistica – transpune cererea de bunuri și servicii în cerere de

transport  legătura dintre sistemul de producție și cel de
transport.

Industria reduce CT prin redistribuirea în teritoriu a unor

activități, în special a celor mari consumatoare de forță de
muncă.
Realizările UE în domeniul transportului - datorită
politicii UE, sectorul european al transporturilor a
înregistrat progrese considerabile în ultimii 20 de ani:
- un transport aerian, maritim și rutier mai sigur
- un program de lucru rezonabil pentru cei care
lucrează în sectorul transporturilor
- mai multe posibilități de transport pentru pasageri și
întreprinderi
- mai puțină poluare
- progrese tehnologice către un transport mai
ecologic.

https://europa.eu/european-union/topics/transport_ro
Investiții și finanțare: mecanismul „Conectarea
Europei”
Construirea și întreținerea infrastructurii este o
activitate costisitoare. Dezvoltarea infrastructurii de
care este nevoie pentru a face față creșterii
preconizate a cererii de transport în Europa va
necesita investiți de 1 500 de miliarde de euro până în
2030.
Comisia a calculat că numai până în 2020, vor fi
necesare circa 500 de miliarde de euro pentru
finalizarea rețelei transeuropene de transport.
Jumătate din această sumă va servi la eliminarea
principalelor blocaje.
Transporturile au primit cea mai mare parte din
fondurile alocate, circa 26 de miliarde de euro, prin
mecanismul „Conectarea Europei”, instrumentul de
finanțare care va fi utilizat în perioada bugetară 2014-
file:///C:/Users/cornelia/Downloads/transport_ro%20(1).pdf
file:///C:/Users/cornelia/Downloads/transport_ro%20(1).pdf
Provocări viitoare
• Cererea de transport va crește (se estimează că doar
transportul de marfă va crește cu 80 % până în 2050), iar
tendința de urbanizare se va menține.
• Sectorul european al transporturilor, în special cel rutier,
depinde aproape total de petrol. Dată fiind volatilitatea
piețelor petrolului și problemele de aprovizionare cu care
ne vom confrunta probabil în viitor, trebuie găsiți
combustibili alternativi fiabili.
• UE s-a angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de
seră cu cel puțin 80 % până în 2050. Transporturile (una
dintre principalele surse de poluare, aflată la originea a
circa un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din UE)
vor trebui să contribuie semnificativ la atingerea acestui
obiectiv.
• Una dintre cele mai grave probleme din transporturi
rămâne congestionarea traficului, în special a celui rutier
și aerian. Europa pierde anual, din acest motiv, circa 1 %
din PIB și generează emisii foarte mari de carbon și alte
file:///C:/Users/cornelia/Downloads/transport_ro%20(1).pdf
Provocări viitoare
• Transporturile trebuie eficientizate. În acest sens, pe
lângă îmbunătățirea logisticii și favorizarea unui
comportament „mai inteligent” din partea călătorilor,
este nevoie și de o exploatare optimă a tehnologiilor
moderne ale informației și comunicațiilor și a celor
bazate pe sateliți. În loc să se limiteze la un singur
mijloc de transport, călătorul european trebuie să
învețe să combine toate modurile și rețelele de
transport. Astfel, utilizarea și capacitatea acestora se
vor îmbunătăți simțitor.
• Axarea pe cercetare și inovare va garanta
competitivitatea transporturilor europene pe piața
mondială și îi va permite Europei să se mențină în
avangarda tehnologică.
file:///C:/Users/cornelia/Downloads/transport_ro%20(1).pdf
Provocări viitoare
• În ceea ce privește infrastructura, obiectivul este
acela de a finaliza rețeaua transeuropeană de
transport, de a integra mai bine transportul rutier,
feroviar, aerian și pe apă (maritim și fluvial) pentru a
crea un lanț logistic fără probleme de continuitate, de
a elimina principalele blocaje și de a construi verigile
lipsă, în special la nivel transfrontalier. Infrastructura
de transport a Europei trebuie modernizată și
întreținută, iar fondurile necesare trebuie asigurate
atât din surse publice, cât și private.
• Deși s-au făcut progrese mari în direcția finalizării
pieței interne a transporturilor, în sectoare precum
cel rutier și feroviar mai sunt încă multe de făcut
pentru a deschide piețele și pentru a asigura o
concurență loială și deschisă.
file:///C:/Users/cornelia/Downloads/transport_ro%20(1).pdf
Obiective
• Concentrarea, la nivelul întregii Europe, pe
realizarea unor conexiuni optime între diferitele
moduri de transport: rutier, feroviar, aerian și pe apă
(maritim și fluvial).
• Continuarea lucrărilor la rețeaua transeuropeană de
transport și realizarea unor conexiuni de foarte bună
calitate necesare pentru dezvoltarea pieței interne în
beneficiul călătorilor.
• Promovarea investițiilor în transporturi prin
asigurarea existenței unor cadre de reglementare
adecvate la nivel național și european.
• Elaborarea unor instrumente de finanțare
inovatoare pentru infrastructura de transport;
exploatarea optimă a instrumentelor disponibile deja
în cadrul Mecanismului pentru interconectarea
Europei; identificarea unor modalități de completare
file:///C:/Users/cornelia/Downloads/transport_ro%20(1).pdf
Obiective
• Promovarea unei integrări a diferitelor sectoare de
transport care să se bazeze din ce în ce mai mult pe
finanțarea nediscriminatorie a costurilor generale ale
infrastructurii de către cei care o utilizează: principiul
„utilizatorul plătește”.
• Elaborarea unor standarde europene comune în
materie de siguranță și securitate a transporturilor;
consolidarea rolului și influenței Europei în
transporturile internaționale.
• Continuarea lucrărilor în vederea finalizării
proiectului „Cerul unic european” și încheierea
negocierilor referitoare la cel de al patrulea pachet
feroviar.
• Colaborarea cu principalele întreprinderi din acest
sector în cadrul unor parteneriate de tip public-privat
precum SESAR și „Shift 2 Rail” pentru a introduce, pe
file:///C:/Users/cornelia/Downloads/transport_ro%20(1).pdf
Până în 2025, vor fi necesare aproximativ 1 milion de stații
publice de reîncărcare și alimentare cu combustibil pentru
cele 13 milioane de vehicule cu emisii zero și cu emisii
reduse preconizate pe drumurile europene.
Comisia Europeană sprijină și finanțează desfășurarea
punctelor de reîncărcare și realimentare în care există
lacune persistente, în special pentru călătoriile pe distanțe
lungi și zonele mai puțin dens populate.
Atingerea obiectivelor climatice ambițioase necesită, de
asemenea, trecerea la moduri de transport mai durabile,
cum ar fi calea ferată și căile navigabile interioare.
Transportul multimodal - combinarea diferitelor moduri
de transport pe parcursul unei călătorii, poate crește
gradul de sustenabilitate. Directiva privind transportul
combinat este concepută pentru a sprijini operațiunile de
transport multimodal de marfă care implică transportul
feroviar și pe apă, inclusiv transportul maritim pe distanțe
scurte.
https://ec.europa.eu/transport/themes/sustainable_en
Comisia Europeană va propune standarde mai stricte
privind emisiile de poluanți atmosferici pentru
vehiculele cu motor cu combustie.
Aceasta și-a propus să revizuiască, până în iunie 2021,
legislația privind standardele de performanță a
emisiilor de CO2 pentru autoturisme și autoutilitare,
pentru a asigura o cale clară începând cu 2025 către
mobilitatea cu emisii zero.
De asemenea, va lua măsuri în ceea ce privește
transportul maritim, inclusiv pentru a reglementa
accesul celor mai poluante nave la porturile UE și
pentru a obliga navele ancorate să utilizeze
electricitatea de la mal. În mod similar, calitatea
aerului ar trebui îmbunătățită în apropierea
aeroporturilor prin combaterea emisiilor de poluanți
de către avioane și operațiunile aeroportuare.

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52019DC0640
În decembrie 2020, Comisia Europeană a
prezentat „Strategia de mobilitate durabilă și
inteligentă”, alături de un plan de acțiune
format din 82 de inițiative, care vor ghida
activitatea în următorii patru ani.
Pentru a atinge obiectivele climatice, emisiile
din sectorul transporturilor trebuie să aibă o
tendință descendentă clară. Strategia
urmărește schimbarea modului în care
oamenii și mărfurile se deplasează în întreaga
Europă, facilitând combinarea diferitelor
moduri de transport într-o singură călătorie.
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_2329
„Strategia de mobilitate durabilă și
inteligentă”
Până în 2030 ► cel puțin 30 de milioane de
mașini cu emisii zero vor fi în funcțiune pe
drumurile europene; 100 de orașe europene
vor fi neutre din punct de vedere climatic;
traficul feroviar de mare viteză se va dubla în
toată Europa; deplasările colective programate
pentru călătorii sub 500 km ar trebui să fie
neutre din punct de vedere al emisiilor de
carbon; mobilitatea automată va fi
implementată la scară largă; navele maritime
cu emisii zero vor fi pregătite pentru piață.
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_2329
„Strategia de mobilitate durabilă și
inteligentă”
Până în 2035 ► avioanele mari cu emisii zero
vor fi pregătite pentru piață.
Până în 2050 ► aproape toate mașinile,
camionetele, autobuzele, precum și vehiculele
grele noi vor avea emisii zero; traficul feroviar
de marfă se va dubla; rețeaua transeuropeană
de transport multimodală (TEN-T) va fi pe
deplin operațională, pentru realizarea unui
transport durabil și inteligent, cu
conectivitate de mare viteză.
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_2329
https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200421-1
https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200421-1
https://www.acea.be/statistics/tag/category/vehicles-per-capita-by-country
În România, strategia privind dezvoltarea
transportului vizează, pentru transportul feroviar

Reorganizarea activității societăților comerciale feroviare din România

conform directivelor U.E.

Stabilirea strategiilor pentru optimizarea costurilor și funcționarea

în condiții de eficiență economică

Promovarea transportului feroviar de mărfuri și călători

Eliminarea punctelor periculoase și a restricțiilor de viteză de pe

infrastructura feroviară publică

Parteneriate privind gestionarea patrimoniului auxiliar, telecomunica ții

pe suport de fibră optică, mecanizarea căii, servicii informatice etc.
În România, strategia privind dezvoltarea
transportului vizează, pentru transportul rutier

Intercorelarea și interoperabilitatea re țelei de

drumuri din România cu cea din U.E.

Corelarea dezvoltării rețelei de drumuri

publice cu prioritățile dezvoltării economice

Îmbunătățirea indicatorilor calitativi

În România, strategia privind dezvoltarea
transportului vizează, pentru transportul naval

Folosirea avantajului competitiv al Dunării

Dezvoltarea capacităților de operare și depozitare în

porturile Dunării

Dezvoltarea și intensificarea traficului de mărfuri în tranzit

prin porturi

Dezvoltarea turismului de croazieră pe Dunăre

Modernizarea și dezvoltarea flotei fluviale și maritime

Stimularea inițiativei private

În România, strategia privind dezvoltarea
transportului vizează, pentru transportul aerian

Siguranța și securitatea transportului

Luarea în considerare a interesului

utilizatorilor

Realizarea unei structuri bine definite a

reglementărilor

Conceperea de politici obligatorii, cu

consultarea tuturor categoriilor de utilizatori