10 paşi

spre integritate

Tatiana MOSTOVEI
Direcţia Generală Prevenirea Corupţiei
Centrul Naţional Anticorupţie
Ce conţine această prezentare

 Noţiunea corupţiei
 Corupere activă/pasivă
 Modalităţi de sesizare a cazurilor de
corupţie
Cadrul normativ
 Codul penal
 Codul de procedură penală
 Codul contravenţional
 Legea integrităţii nr.82/2017
 Hotărârea PCSJ Cu privire la aplicarea legislaţiei
referitoare la răspunderea penală pentru
infracţiunile de corupţie nr.11/2014
corupţie –
utilizare a funcţiei, contrar legii, în interes privat
Activitate vulnerabilă?
Activitate vulnerabilă –
activitate profesională a
agentului public, a cărei
desfăşurare este ameninţată
de riscuri de corupţie
Activităţi vulnerabile

 Contacte frecvente cu exteriorul instituţiei, cu

diverse categorii de beneficiari
 Gestionarea informaţiei – deţinerea şi
utilizarea informaţiei, accesul la informaţii
confidenţiale, gestionarea informaţiilor
clasificate etc.
Activităţi vulnerabile

 Gestionarea şi funcţionarea bunurilor aflate în

administrare şi a bazei materiale
 Acordarea unor aprobări, autorizaţii ori acordarea de
drepturi (eliberarea de licenţe, permise de conducere,
paşapoarte, buletine de identitate, autorizări,
certificate etc.);
 Îndeplinirea funcţiilor de control, monitorizare,
evaluare şi consiliere
 Competenţă decizională exclusivă
Funcţii sensibile (SNCI nr.12)

 Entitatea publică elaborează şi implementează o

politică adecvată privind funcţiile sensibile

 Funcţia sensibilă prezintă riscuri semnificative de

delapidare/fraudă/corupţie, posturi cu atribuţii de
control ori dispoziţie şi/ori efectuează activităţi în
relaţie directă cu cetăţeanul ori agentul economic
Riscul mituirii?
 Neadmiterea şi denunţarea cazurilor de corupţie

Agentul public are următoarele obligaţii:

a) să refuze expres încercarea de implicare a sa în manifestări de
corupţie şi să atenţioneze, după posibilitate, persoana asupra
caracterului ilegal al acestei încercări;
b) să se asigure cu martori, inclusiv dintre colegii de serviciu, după
posibilitate;
c) să informeze neîntîrziat CNA;
d) să îşi exercite activitatea profesională în mod corespunzător, în
special cea pentru care s-a încercat implicarea sa în manifestarea
de corupţie.

(art.18 Legea integrităţii)

Art.324 CP Corupere pasivă
Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal
sau prin mijlocitor, de către o persoană publică
de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub
orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau
pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei
ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu
ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei
acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar
acesteia
Art.325 CP Corupere activă
Promisiunea, oferirea sau darea, personal sau
prin mijlocitor, unei persoane publice de bunuri,
servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă,
ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu ori
pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei
acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar
acesteia
 Art.315. CC Primirea de recompensă nelegitimă sau
de folos material

Primirea (luarea) în exerciţiul funcţiunii de

recompensă nelegitimă sau de folos material,
dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive
ale infracţiunii,
se sancţionează cu amendă de la 60 la 300 de
unităţi convenţionale aplicată persoanei cu
funcţie de răspundere cu privarea de dreptul de
a ocupa funcţii în serviciul public pe un termen
de la 3 luni la un an.
 Corupere pasivă Corupere activă
Pretinderea, acceptarea Promisiunea, oferirea
sau primirea sau darea
Sau acceptarea ofertei
ori promisiunii
bunuri, servicii, privilegii bunuri, servicii, privilegii
sau avantaje sau avantaje

pentru a îndeplini sau nu pentru a îndeplini sau nu

ori pentru a întîrzia sau ori pentru a întîrzia sau
a grăbi îndeplinirea unei a grăbi îndeplinirea unei
acţiuni acţiuni
Pretindere, acceptare, primire

 Pretinderea - cerere, solicitare insistentă ori pretenţie,

care se poate manifesta verbal, în scris sau în formă
concludentă, fiind inteligibilă pentru cel căruia i se
adresează
 Acceptarea - consimţirea sau aprobarea expresă sau
tacită a obiectului remuneraţiei ilicite
 Primirea - luarea în posesie, obţinerea, încasare de
bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce
nu i se cuvin coruptului de la corupător
Extorcarea
 punerea victimei în situaţia care o determină să transmită
remuneraţia ilicită, (crearea de obstacole )

 ameninţarea cu lezarea intereselor legitime sau ilegitime ale

victimei (nu lezarea efectivă), (pretinderea de către … a
remuneraţiei ilicite însoţită de ameninţarea cu refuzul …)

 nesatisfacerea solicitării victimei, astfel încît aceasta este

nevoită să transmită remuneraţia ilicită către corupt, pentru a
evita lezarea unor interese legitime sau ilegitime ale victimei
(de exemplu, omisiunea de a repartiza spre expertizare comisiei de
experţi pe ramuri ştiinţifice, invocîndu-se artificial motive de
imposibilitate de examinare a rezultatelor … numărul impunător de
solicitanţi a gradului de dezabilitate etc.)
BUNURI (art.285 Cod civil)
 toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau
colective şi drepturile patrimoniale
 se referă în egală măsură la lucruri, cît şi la drepturi
patrimoniale, care pot fi reale şi obligaţionale
 nu contează dacă bunul ce constituie remuneraţia
ilicită face parte din categoria de bunuri care se află în
circuitul civil general sau este supus unui regim special
de circulaţie (substanţe narcotice sau psihotrope, arme
ori muniţii etc.)
 Servicii:

- de transport
- de turism
- de asigurări
- de comunicaţie
- de instruire
- servicii juridice
- de asistenţă
medicală
- de publicitate etc.
presupune o scutire
de obligaţii (către
stat) ori, după caz,
oferirea de drepturi
sau distincţii sociale
care se acordă în
situaţii speciale
un folos, o favoare avînd o natură patrimonială
sau nepatrimonială, fiind materializate ori
nematerializate, constînd în: premii, vacanţe,
împrumuturi de bani fără dobîndă, accelerarea
tratării unui bolnav, perspective mai bune în
carieră etc.
remuneraţia (bunuri, servicii, privilegii sau
avantaje) nu i se cuvine persoanei publice,
(în continuare corupt), adică nu-i este legal
datorată
Mulţumire-Cadou-Mită ?
Remuneraţia ilicită (mita) -
constituie un contraechivalent al conduitei
pe care coruptul se angajează să o
adopte, conduită ce se concretizează
alternativ în: îndeplinirea sau
neîndeplinirea, întîrzierea sau grăbirea
îndeplinirii unei acţiuni în exercitarea
funcţiei sale sau contrar acesteia
10 paşi anti-mită
1. Evitaţi discuţiile între patru ochi cu persoana
2. Nici odată nu acceptaţi cadouri, servicii, beneficii din partea
persoanei
3. Refuzaţi ferm – nu acceptaţi, atenţionaţi persoana asupra
caracterului ilegal al acestei acţiuni/încercări
4. Asiguraţi-vă cu martori
5. Nu lăsaţi niciodată făptuitorul singur
6. Securizaţi scena faptei, materialul probator
7. Informaţi superiorul şi securitatea internă chiar şi despre propunerile
efectuate
8. Informaţi CNA (0800 55555)
9. Puteţi reţine făptuitorul, bazându-vă pe dreptul cetăţeanului de a
prinde persoana bănuită de săvârşirea infracţiunii (art. 168 CPP)
10. Cooperaţi cu autoritatea anticorupţie competentă pentru a clarifica
circumstanţele incidentului
 denunţul
art. 263 CPP
(1) Plîngerea este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică
căreia i s-a cauzat un prejudiciu prin infracţiune.
(2) Denunţul este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică
despre săvîrşirea unei infracţiuni.
(3) Plîngerea sau, după caz, denunţul trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea
şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plîngerii sau
denunţului, indicarea făptuitorului, dacă acesta este cunoscut, şi a mijloacelor de
probă.

(7) Persoanei care face denunţ sau plîngere i se explică răspunderea pe care o
poartă în caz dacă denunţul sau plîngerea este intenţionat calomnios/oasă, fapt
care se consemnează în procesul-verbal sau, după caz, în conţinutul denunţului
sau al plîngerii şi se confirmă prin semnătura persoanei care a făcut denunţul
sau plîngerea.
(8) Plîngerile şi denunţurile anonime nu pot servi temei pentru pornirea urmăririi penale,
însă, în urma controlului efectuat în temeiul acestor plîngeri sau denunţuri, organul de
urmărire penală se poate autosesiza în vederea urmăririi penale.
Mulţumesc pentru atenţie !!!