Transformatorul Real Monofazat

Petcu George-Denis
Electricitate și Magnetism
1.02.2021
Transformatoare electrice
Transformatorul electric este o mașină electrică fără piese în mișcare, care transferă energia
electrică de la circuitul primar la circuitul secundar, modificând parametrii tensiunilor și
curenților prin fenomen de inducție electromagnetică (Fig 11.1)

Miezul magnetic, constituit din coloane și juguri, este realizat din tole de otel electrotehnic
izolate între ele pentru a se împiedica apariția curenților turbionari.
Pe coloane sunt bobinate înfășurările primară (N1 spire) și secundară (cu N2 spire) realizate
din conductori izolați, în general de Cupru.
Transformatorul real monofazat
Conform teoriei tehnice a transformatorului, trebuie să fie luate in
considerare:
• Dispersiunea magnetică corespunzătoare cuplajului magnetic
imperfect al circuitelor
• Căderile de tensiune în rezistențele circuitelor
• Tensiunea magnetomotoare nenulă de-a lungul miezului magnetic și
pierderile de putere prin histerezis si curenți turbionari în miezul
feromagnetic
Acestora le corespund elemente de circuit care completeaza schema
echivalentă cu transformator ideal.
Ecuațiile și schema echivalentă a
transformatorului real

Liniile câmpului magnetic de dispersiune (11.4a) se închid prin aer, mediu

magnetic liniar cu reluctanță magnetică mare și de aceea fluxul magnetic de
dispersiune este proporțional cu intensitatea curentului electric din circuitul
respectiv și deci are acelasi efect în circuitul electric ca și fluxul magnetic al unei
bobine serie care ar avea aceeași inductanță de dispersiune (11.4b).
În regim sinusoidal, efectul dispersiunii magnetice se echivalează prin cel al
reactanțelor de dispersiune serie corespunzătoare fluxurilor de dispersiune,
separate de cele utile.
Fluxul util variabil induce tensiuni electromotoare în circuitele
electrice încât pentru bornele corespunzătoare reprezentate in Fig
11.4 sunt valabile urmatoarele expresii ale tensiunilor complexe:
 -E1 = jωN1Φu,
 -E2 = jωN2Φu

Tensiunea magnetomotoare rezultantă de-a lungul miezului

feromagnetic, N1I1 - N2I2 exprimată ca echivalența unei
solenații dată de un circuit electric cu același număr de spire N1,
ca și circuitul primar, este: N
2

• N1I10 = N1I1 - N2I2 , I10 = I1 – IN2

1
Conform legii circuitului magnetic, fluxul fascicular Φu este
proporțional cu tensiunea magnetomotoare și deci,
N1 I10
 N1Φu = N1 = L10I10
Ru
Ru reprezintă reluctanța magnetică a tubului de flux util
L10 reprezintă inductivitatea utilă (de magnetizare) a circuitului
primar.
Ecuațiile tensiunilor se scriu sub forma:
 E1 = jω L10I10 = jX10 I10 = -E2 N1
N2

X10 = ωL10 reprezintă de magnetizare a transformatorului.

 N
Folosind ecuația curentului I10 = I1 - N2 I2 și ținând seama de
1

căderile de tensiune în rezistențele și reactanțele de dispersiune

ale circuitelor, rezultă schema echivalentă cu transformator ideal,
precum în figura 11.5a:

N2
N1
Deoarece in regimul cu flux magnetic sinusoidal, pierderile de Fier
pot fi considerate ca proporționale cu pătratul amplitudinii fluxului
magnetic util, în schema echivalentă, ele se echivaleaza printr-un
rezistor R10 cu pierderi de putere proporționale cu pătratul tensiunii
efective de la bornele reactanței de magnetizare X10 (valoarea
efectivă a acestei tensiuni este proporțională cu aceea a fluxului
magnetic util).

In schema din Fig. 11.5b s-a notat cu Z10 , impedanța transversală

echivalentă magnetizării și pierderilor din miezul feromagnetic în
regim cu flux magnetic sinusoidal. 2
N 
Impedanțele longitudinale: Z1 = R1 + jXσ1 și Z'2 = Z2  N  cu
1

Z2 = R2 + jXσ2 , au fost raportate la circuitul primar al

transformatorului.
Schema echivalentă cu evidențierea transformatorului ideal ca
element specific asociat transformatorului real și a parametrilor
de circuit, ce se pot atașa rețelei electrice în care funcționeaza
transformatorul, simplifică studiul rețelelor ce conțin
transformatoare electrice.
Pe baza schemei din Fig 11.5 se pot studia regimurile armonice
ale transformatorului, atât în domeniul liniar, cât si neliniar al
caracteristicii de magnetizare a Fierului (corespunzătoare
caracteristicii Volt-Amper a impedanței echivalente de
magnetizare Z10
Parametrii schemei echivalente se determină experimental din
încercarea la funcționarea în gol și în scurtcircuit.
Bibliografie
Victor Ciupină, „Electricitate și Magnetism vol. 2” -
2003