Fizică Tehnologică

Anul IV
Petcu George-Denis
Dobre Alexandru Constantin
Mărgărit Iany-Costin

MODELUL INTERPOL DE DISPERSIE A

NOXELOR CHIMICE IN SPATIILE DE LUCRU SI
UTILIZAREA SA IN STUDIUL POLUARII
INTERIOARE INTR-O TOPITORIE DE ALIAJE
FEROASE

1. Teoria modelului

In scopul evaluarii rapide a starii de poluare dintr-o hala industriala a fost

propus modelul INTERPOL.
Modelul INTERPOL realizat pentru dispersia poluanţilor gazoşi in spaţii
închise foloseşte doua ipoteze principale de lucru :
- diferitele specii de poluanţi nu reacţionează chimic ;
- clădirea se poate împărţi in celule de volume definite, cu concentraţii
omogene, unde aerul si poluanţii sunt bine amestecaţi.

Cu ajutorul lui se poate evalua evoluţia in timp a concentraţiei unui poluant

gazos in interiorul unei hale de lucru, in functie de diversi parametri legati
de procesul de productie. Programul de calcul INTERPOL propus,
furnizează atât fişiere numerice cat si grafice ale variaţiilor in timp ale
concentraţiilor poluantului in toate celulele de volume definite. Se pot
construi astfel diagrame sintetice care reprezintă variaţia in timp a
concentraţiilor de poluant in diferite celule dar si în vecinătatea celulelor şi
în toata hala. Deci programul INTERPOL poate furniza, de asemenea valori
instantanee globale ale concentraţiilor de poluant in zonele halei.

Variaţia în timp a concentraţiei unui poluant in interiorul unei celule de

volum Vcel este descrisăde următoarea ecuaţie:
 (1)

unde:
- C este concentraţia de poluant în celula considerata;
- S(t) este sursa totală de poluant (debitul masic total) - egala cu suma dintre
emisia din celula considerata şi contribuţia datorată advecţiei din alte celule
învecinate;
- L(t) este suma pierderilor (conţinând contribuţia advecţiei din celula considerată
spre cele învecinate si contribuţia ventilaţiei).

2. Datele de intrare ale modelului si marimile calculate

Modelul considera o hala de productie cu cinci cuptoare de topitorie, fiecare cu
caracteristici tehnologice diferite, plasate in linie. Fiecarui cuptor ii corespunde
cate o celula de lucru si cate o coloana de celule pe verticala, asa cum se arata
schematic in Figura 1. Celulele sunt denumite cu simbolurile Cindice, iar
cuptoarele sunt reprezentate prin cercuri. In celulele de la nivelul al treilea sunt
considerate gurile de aspiratie ale sistemului de ventilatie, reprezentate in Figura 1
prin patrate. Exteriorul este abstractizat ca o celula virtuala de indice 0, cu o
concentratie de poluant constanta in timp, egala cu concentratia de fond din
exteriorul halei.

Figura 1: Schema de lucru a partitionarii halei de topitorie cu cinci cuptoare. Cercurile reprezinta gurile de
evacuare ale cuptoarelor, iar dreptunghiurile reprezinta prizele sistemului de ventilatie. Exteriorul este
socotit ca o celula separata, cu concentratie de poluant constanta, indexata cu numarul 0
Modelul de dispersie are urmatoarele caracteristici:
- se bazează pe date de intrare uşor de procurat/determinat de către
potenţialii utilizatori;
- se adaptateaza usor pentru situatii variabile (de exemplu pentru
funcţionarea uneia/mai multor surse simultan, cu diverse regimuri de
emisie);
- se prezinta sub forma unui program MATHCAD, fiind astfel usor de
utilizat si de modificat dupa necesitatile concrete.

Ca date de intrare, modelul INTERPOL foloseste urmatorii parametri:

- producţiile specifice ale surselor din fiecare celula (debite masice);
- debitele volumice ale curenţilor de aer dintre celulele vecine;
- debitele volumice de advecţie din exterior in fiecare celula;
- debitele de evacuare prin ventilaţie din fiecare celula;
- concentraţia de fond a poluantului respectiv in interiorul clădirii;
- concentraţia de fond a poluantului respectiv in exterior (considerata
constanta).

3 Experimentarea modelului INTERPOL

In scopul ilustrarii modului de functionare a modelului de calcul au fost
efectuate experimente numerice folosind ca amplasament generic topitoria
FERAL din Tulcea, unde se produc feroaliaje.
Caracterizarea spaţiului de dispersie

Pentru descrierea zonei de modelare s-a folosit planul de construcţie al halei

si datele de debit pentru instalaţia de ventilaţie cuprinse in planurile
construcţiei. Astfel, volumul total al zonei de modelare este de 195.000 m 3
si suprafaţa totala interioara (pereti, podea, tavan) corespunzătoare este de
17.700 m2.
Suprafeţele interioare sunt din materiale specifice (beton, tabla zincata si
folii de policarbonat.
Iluminatul la interior se face cu lămpi fluorescente.
Sistemul de ventilaţie asigura captarea locala si exhaustarea poluanţilor de la
fiecare cuptor. Debitul total al instalaţiei este 5×350.000 Nm 3/h, adica
1.750.000 Nm3/h (debitele volumice se exprima in Nm3/h, adica in m3/h in
conditii normale). Sistemul de ventilaţie este dotat cu filtre destinate numai
pentru reţinerea pulberilor.
S-a stabilit ca volumul celulei in care concentraţia poluantului poate fi
considerată omogenă este corespunzător dimensiunilor de 2m×4m×2m,
respectiv 16 m3.

Dimensiunile celulei cu volum determinat au fost luate in consideraţie la

calculul debitelor volumetrice si la calculul coeficienţilor de difuzie.
Debitele volumetrice de transfer intre celule s-au determinat pentru un
număr de 11 interfete intre perechi tipice de celule, valorile medii
extrapolându-se pentru celulele din aceeaşi categorie (tabelul 1).

Nr. crt Simbol celule CVD, între Viteza medie a Debitul

care se efectueaza transferul
curenților de aer volumetric
de noxe dinre celule (Nm3/s)
(m/S)
1 C0-C1 0,1 0,8
2 C1-C2 0,1 0,8
3 C6-C7 0,2 0,8
4 C11-C12 0,2 1,6
5 C16-C17 0,4 2,4
6 C1-C6 0,4 3,2
7 C6-C11 0,3 2,4
8 C11-C16 0,2 1,6
9 C2-C7 0,5 3,2
10 C7-C12 0,4 2,4
11 C12-C17 0,2 1,8
Tabelul 1: Debitele volumetrice de transfer dintre celulele cu volum
determinat

Valorile medii pentru viteze s-au situat in intervalul 0,1- 0,4 m/s, iar
suprafaţa interfetei de transfer intre doua celule este de 8 m3.

Timpii tehnologici

Un ciclu de funcţionare al fiecărui cuptor are doua etape distincte: o etapa de

încărcare si procesare a materiei prime (de durata Tc) si o etapa de deşarjare
(de durata Td). Cuptoarele nu intra in funcţiune simultan, ci sunt operate la
intervale egale de timp Δt.
S-a considerat ca ordinea de intrare in funcţiune a cuptoarelor corespunde
poziţiilor acestora pe diagrama halei (Figura 1), adică intra mai întâi in
funcţiune cuptorul 1, apoi 2, 3 si aşa mai departe.
Sursele pentru fiecare tip de poluant in parte se considera la nivelul gurilor
de deşarjare a topiturii si se considera cunoscute emisiile în unitatea de timp.
Fiecare sursa este modelata cu intensitate constanta pe timpul deşarjării si cu
intensitate nula pe in cealaltă faza de funcţionare a cuptorului respectiv.
Opţional se poate construi un model de sursa variabila pe timpul deşarjarii.

Timpii necesari aplicării modelului de dispersie in cazul mai multor surse de

emisie au fost stabiliţi împreună cu operatorii, valorile medii fiind
următoarele :
- durata unei deşarjări, Td: aproximativ 30 minute;
- intervalul de timp dintre doua deşarjări succesive la acelaşi cuptor, T c:
aproximativ 180 min ;
- decalajul de timp între intrarea in functiune funcţionarea a două cuptoare,
Δt: aproximativ 20minute.

Pentru testarea modelului s-au folosit in prima instanta valori de surse si

concentratii de fond (in exterior si in interior) pentru un poluant gazos
generic. Concentratiile de poluant, ca functie de timp, in fiecare celula a
halei de productie pot fi astfel corelate in diverse moduri. Un exemplu este
prezentat in Figurile 2 si 3.
In Figura 2 este aratata evolutia in timp a concentratiilor de poluant gazos in
zona ocupata de majoritatea personalului, adica in celulele de la baza halei,
C1-C5. Se observa astfel cu usurinta mai multe aspecte interesante. In
primul rand, concentratiile prezinta oscilatii periodice in timp, corespunzator
ciclurilor de incarcare-descarcare ale fiecarui cuptor. De asemenea,
evolutiile diferitelor cuptoare sunt decalate in timp, datorita pornirii lor la
intervale de timp Δt. Maximele fiecarei curbe corespund momentelor de
incepere a desarjarii fiecarui cuptor. Exista de asemenea si maxime
secundare in fiecare curba, produse de inceputul desarjarii unor cuptoare
vecine. Minimele locale corespund momentelor dinaintea inceperii unei
desarjari si tind sa fie cu atat mai pronuntate cu cat decalajul in timp cu care
cuptoarele intra in functiune este mai mare. Concentratiile in zonele C2 si
C5 ale cuptoarelor 2 si 5 apar sensibil mai mari decat in celelalte zone. Acest
fapt se datoreaza considerarii, in mod demonstrativ, a surselor 2 si 5 mai
intense decat celelalte trei, ceea ce produce nu numai valori mai mari ale
concentratiilor in zonele C2 si C5, dar si influente vizibile asupra
concentratiilor din celelalte zone. In plus, datorita faptului ca termenii de
surse au fost intentionat exagerati, se observa cum toate curbele de
concentratie au o tendinta generala crescatoare. Acest aspect arata ca
termenii de sursa depasesc capacitatea de ventilatie a halei si noxele se
acumuleaza in timp.
Concluzia care se desprinde din aceasta analiza este ca puterea sistemului de
ventilatie si decalajul de timp cu care cuptoarele intra in functiune sunt
factorii cheie in mentinerea unui nivel mediu acceptabil al concentratiei de
poluant in zonele halei, pe tot timpul procesului de productie. Evident ca
necesitatea unei productivitati cat mai mari nu permite folosirea unui decalaj
prea mare de intrare in functiune intre cuptoarele topitoriei, iar cresterea
puterii sistemului de ventilatie se traduce in consumuri energetice si deci in
preturi de productie mai mari. In acest fel rezulta ca este necesara realizarea
unui compromis optim intre productivitate, pret de productie si nivelul de
poluare interna (care se reflecta in starea de sanatate a personalului
muncitor).
O analiza similara se poate face si pentru variatia concentratiilor pe
verticala, la diferite cote ale unui cuptor, de exemplu in celulele 3, 8, 13 si
18 ale cuptorului 3 (a se vedea Figura 1). Rezultatele calculului sunt
prezentate in Figura 3. Se observa o buna sincronizare a maximelor pentru
celula invecinata C8. Aceasta sincronizare, cat si concentratiile de poluant,
se reduc apreciabil cand distanta fata de celula in care este situata sursa
proxima este mai mare (intrucat coloana respectiva este influentata in mod
esential de cuptorul nr. 3).

Figura 3: Diagrama sintetică a evoluției în timp a concentrațiilor de poluant gazos pe

verticala cuptorului nr. 3 în celulele C3, C8, C13 și C18.

Programul propus poate furniza si valori instantanee globale ale

concentratiilor de poluant in zonele halei. Un exemplu este aratat in Figura
4, unde momentul selectat este la 130 minute de la pornirea primului cuptor
din hala de productie.
Pe verticala sunt figurate cele patru siruri de celule cu volum determinat. Pe
orizontala este figurata concetratia instantanee, calculata prin aplicarea
metodei de modelare a dispersiei, pentru fiecare din cele 5 cuptoare, la
momentul considerat. Lungimea fiecarei bare orizontale este proportionala
cu concentratia pe care o reprezinta, iar culorile formeaza un cod rapid de
ordonare a valorilor concentratiilor: o nuanta apropiata de rosu sugereaza o
concentratie mai ridicata si, pe masura ce culoarea se deplaseaza spre partea
albastra a spectrului, concentratia reprezentata este mai mica. Se observa
concetratii ridicate la nivelele inferioare ale halei si maxime pronuntate in
dreptul gurilor de evacuare ale cuptoarelor nr.2 si nr. 4, care, la
momentul considerat, se afla fie in etapa de desarjare, fie la scurt timp dupa
inceperea acesteia. La cotele superioare se observa scaderea semnificativa a
valorilor concentratiei pentru toate cuptoarele, ca urmare a actiunii de
exhaustare a noxelor prin gurile de captare ale sistemului de ventilare. De
asemenea, se observa o oarecare corelatie (asteptata, de altfel) a evolutiei
concentratiilor de poluant la nivelul al doilea cu cele de la primul nivel.
Aceasta corelatie este insa practic inexistenta cand se considera nivelurile 3
si 4 ale halei.

Trebuie precizat ca, in calculele efectuate pentru experimentarile modelului

propus s-au considerat toate sursele de intensitate constanta pe toata durata
desarjarii. Aceasta ipoteza poate duce la anumite supra-aprecieri ale
cantitatilor de poluant injectate in atmosfera pe timpul unei desarjari. In
realitate, durata injectiei de noxe este mult mai redusa si se poate imagina
un regim mai adecvat de emisie (adica o variatie a intensitatii sursei cu
timpul), de exemplu de forma gaussiana, sau in trepte.
Astfel, folosind un model de sursa gaussiana de tipul,

(2)

S max 1 are aceeasi valoare ca si cea

unde tm = 5 min si σ = 1 min, iar ∙
√2 π σ
considerata constanta in calculele precedente, se obtin rezultate similare
calitativ, dar cantitativ diferite de acestea.

In Figura 5 sunt prezentate concentratiile ca functie de timp pe verticala

cuptorului 1. Celelalte date de intrare sunt identice cu cele folosite anterior.
Se observa ca, la aceeasi putere de ventilatie, concentratiile de poluant
descresc mai rapid in timp. In schimb, diferentele de concentratii intre
diferitele nivele sunt mai mici decat in cazul considerarii sursei de
intensitate constanta. Acest aspect este vizibil si in prezentarea din Figura 6,
unde apar concentratiile instantanee pe verticala cuptorului 1, considerat ca
sursa gaussiana.