Analiza cheltuielilor cu

salariile personalului

Facultatea de Management

An III
 Probleme abordate :

1. Abordări conceptuale, indicatori operaţionali

şi importanţă
2. Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
(fondului de salarii)
3. Analiza corelației dintre Salariul mediu anual
și Productivitatea medie anuală; consecințele
economice ale respectării / nerespectării
corelației de eficiență dintre cei doi indicatori
 1.1. Abordări conceptuale
Cheltuielile cu personalul reprezintă expresia valorică a
consumului total muncă sau altfel spus prețul forței de
muncă și al obligațiilor generate de asigurările și
protecția socială a salariaților.
În funcție de elementele componente ale cheltuielilor cu
personalul reflectate în contabilitatea financiară, se
întâlnesc:
– cheltuielile cu sumele datorate angajaților;
– cheltuielile privind contribuțiile la asigurările
sociale ale personalului;
– alte cheltuieli cu personalul.
 1.1. Abordări conceptuale

• Cheltuielile cu personalul includ:

1. "Cheltuieli cu salariile personalului“:
- valoarea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului,
- drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exercițiului
încheiat,
- sumele clarificate înregistrate pe cheltuieli.

2. "Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților"

- contravaloarea avantajelor în natură acordate salariaților;
- valoarea tichetelor acordate salariaților.

3. "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială"

- pensiile și alte drepturi cuvenite pensionarilor, potrivit legii;
- sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecția socială ;
- contribuția unității la asigurările sociale și de sănătate;
- sume reprezentând alte drepturi de asigurări sociale, potrivit legii;
- contribuția unității la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj ;
- contribuția unității la fondurile de pensii facultative;
- contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate,
- contribuția unității la asigurările de viață.
 1.1. Abordări conceptuale
Cheltuielile cu salariile reprezintă cea mai
importantă componentă a cheltuielilor cu
personalul.

Din perspectiva întreprinderilor*, forţa de muncă reprezintă

un cost (costul forței de muncă) care cuprinde nu numai
remunerațiile și salariile plătite angajaților, ci și costurile nesalariale
în special, contribuțiile sociale plătibile de către angajator.

Deoarece deţin ponderea cea mai importantă în totalul

cheltuielilor cu personalul, în prezentul capitol, studiul se va
rezuma la analiza cheltuielilor cu salariile.
*https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Wages_and_labour_costs/ro
 1.2. Indicatori operaţionali
• Indicatori de mărime absolută: preluaţi din documentele contabile
INDICATORI SINONIMI SIMBOL Unitate de măsură
Cheltuieli cu salariile Cs Lei sau Mii lei
Fondul de salarii Fs Lei sau Mii lei

• Indicatori de mărime relativă: determinaţi ca un raport între

suma cheltuielilor cu salariile şi cifra de afaceri (rată, exprimată la
1000)
INDICATORI SINONIMI SIMBOL Unitate de măsură
Rata cheltuielilor cu salariile Rs Lei la 1000 sau Lei la mie
Cheltuieli cu salariile la 1000 lei CA Lei la 1000 sau Lei la mie
Nivelul Cheltuielilor cu salariile la 1000 lei CA Lei la 1000 sau Lei la mie

INDICATOR SIMBOL Mod de calcul Unitate de măsură

Indicele de corelaţie Ic -
 1.3. Importanţa
Analiza cheltuielilor cu salariile evidenţiază
eficienţa utilizării resurselor umane .

Eficiența utilizării personalului crește atunci când dinamica indicatorilor de performanță

(ICA, IVA, IQe, IPr) devansează dinamica cheltuielilor cu salariile (IFS, IChP) (ChP –
cheltuielile cu personalul)

Deci, respectarea corelaţiei:

IQe, VA, CA... >IFS  creșterea eficienței economice.

 2. Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
(fondului de salarii)
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile se poate realiza, ca și în cazul celorlalte categorii
de cheltuieli, din două perspective:

 Fie în mărime absolută, prin indicatorul Fond de salarii FS denumit şi Cheltuieli cu

saliile CS (lei sau mii lei)
 Fie în mărime relativă prin indicatorul Rata de eficiență a cheltuielilor cu salariile RS
denumit şi Cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceriCs1000 (lei la
mie),determinat pe baza relației:
F
RS  S  1000 unde:
CA
RS – Rata de eficiență a cheltuielilor cu salariile sau Cheltuielile cu salariile la 1000 lei
cifră de afaceri.
FS – Cheltuielile cu salariile sau Fondul de salarii.
În mărime absolută, analiza cheltuielilor cu salariile (FS, CS) poate fi realizată pe baza
următoarelor modele economice:

Modelul 1.

FS  N S  S a
unde:
Sa  tSh
în care:
N S - numărul mediu de personal
S a - salariul mediu anual
t – timpul mediu de lucru (ore)
S h - salariul mediu orar
NS
Schema de analiză factorială este următoarea: FS t
Sa
Sh
Din relațiile precedente se poate observa că fondul de salarii se află în relații de directă
proportionalitate cu dimensiunea personalului, timpul lucrat și mărimea salariului mediu.
 Modelul 2.
FS  N S  S a dar se stie si ca
FS N Sa 1
RS   1000  RS  S  1000  S a  W a  RS unde W a  t  W h
CA N S W a 1000
în care.
RS - cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri Schema factorială
este:
NS
t
FS Wa
Sa Wh
RS

Modelul 3.
CA FS CA
FS  N S   în care  W a reprezintă productivitatea medie anuală și poate fi
N S CA NS
determinată pe baza modelului W a  t W h
FS
- cheltuieli cu salariile la un leu cifră de afaceri
CA
FS
= cs
CA
Pentru exemplificarea metodologiei de analiză se vor utiliza datele din tabelul următor.

Nr. Indicatori S Po P1 I(%)

crt.
1 Fondul de salarii (cheltuieli cu salariile) FS 9 240 000 8 553 600 90,6
2 Cifra de afaceri CA 66 000 000 71 280 000 108
3 Număr mediu de salariați (persoane) NS 110 100 90,9
4 Timpul mediu de lucru (ore) t 2 000 1980 99
5 Fond total de timp de muncă (ore) T 220 000 198 000 90
6 Salariul mediu anual Sa 84 000 85 536 101,8
7 Productivitatea medie anuală Wa 600 000 712 800 118,8
8 Salariul mediu orar Sh 42 43,2 102,8
9 Productivitatea medie orară Wh 300 360 120
10 Cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră 140 120 Rs85,7
de afaceri (lei %o)
Notă* Indicatorii marcaţi în Verde constituie datele iniţiale de intrare (ceilalţi indicatori din
tabel sunt derivaţi, deci au rezultat din prelucrarea indicatorilor iniţiali).
Relaţii de calcul al indicatorilor derivaţi
T
t 
Ns
CA
Wa 
Ns
Wa
Wh 
t
Fs
Sa 
Ns
Sa
Sh 
t
Fs
Rs   1000
CA
Pentru analiza factorială se va utilize Modelul 1. Deoarece între factorii de influență există
relații deterministe de tip produs și/sau raport, se va aplica metoda substituțiilor în lanț
(metoda iterării).

I Modificarea fondului de salarii:

Fs  Fs1  Fs0  8553 600  9240 000  686, 4 mii lei (9,4%)
II. Influenţa factorilor de acţiune:
1. Numărul mediu de salariaţi
Ns Fs  ( N s1  N s0 )  S a 0  (100  110 )  84000  840 mii lei
2. Salariul mediu anual:

 Sa Fs  Ns1 ( S a1  S a 0 )  100  (85 536  84000)  153,6 mii lei din care datorită:
2.1. Timpului mediu de lucru:
Fs
t  Ns1 (t 1  t 0 )  Sh 0  100  (1980  2000)  42  84 mii lei
2.2. Salariului mediu orar:
Fs
 S h  Ns1  t1 ( S h1  S h 0 )  100  1980  (43,2  42)
 237,6 mii lei
III. Interpretarea economică a rezultatelor:
Comparativ cu perioada de bază, cheltuielile cu salariile s-au diminuat cu 686,4 mii lei,
echivalent cu -9,4%. Din punct de vedere factorial, explicaţiile modificării fondului de salarii
sunt următoarele:
1. Reducerea numărului de angajaţi cu 10 persoane, în condiţiile unui salariu mediu anual
considerat constant pentru ambele perioade de analiză, a generat o scădere a cheluielilor cu
salariile cu 840 mii lei, influenţă normală din punct de vedere economic deoarece factorul
cantitativ afectează direct proporţional evoluţia fenomenului cercetat. În condiţiile unei
capacităţi de producţie date, reducerea numărului de salariaţi poate echivala cu o scădere a
gradului de utilizare a capacităţii maxim disponibile. Dacă reducerea personalului a fost
corelată cu anumite condiţii ale pieţei (reducerea cererii de produse, de exemplu), cu
retehnologizarea companiei, cu alte politici de eficientizarea a activităţii, decizia poate fi
considerată favorabilă, deoarece se reflectă în scăderea cheltuielilor cu personalul şi în final,
în indicatorii de rezultate şi poziţie financiară.
2. Salariul mediu anual a crescut cu 1,8% şi a determinat o creştere a cheltuielilor cu salariile
cu 153, 6 mii lei. Majorarea salariilor poate fi cauzată de: indexări, creşterea gradului de
calificare, creşterea eficienţei personalului, modifiarea structurii personalului în favoarea
ponderii grupelor mai calificare sau cu vechime mai mare în câmpul muncii etc. Analiza va fi
detaliată pentru identificarea cauzelor reale ale modificării salariului mediu.
Extinderea analizei pe factori de gradul al doilea poate oferi explicaţii suplimentare:
2.1. O reducere a timpului de lucru în medie cu 20 ore/salariat a influenţat mărimea
salariului mediu anual carea se află în directă dependenţă cu timpul efectiv lucrat dar
şi mărimea cheltuielilor cu salariile la nivel de întreprindere care s-au redus cu 84 mii
lei. La nivelul întreprinderii, timpul lucrat s-a redus cu 2000 ore şi în condiţiile unui
salariu mediu orar de 42 lei, s-a înregistrat economia de salarii sus-menţionată.
Reducerea timpului de lucru se poate considera normală doar dacă este datorată unor
cauze care ţin de eficientizarea activităţii întreprinderii.
2.2. Salariul mediu orar a crescut cu 2,8% şi a determinat o creştere a fondului total de
salarii cu 237,6 mii lei. Creşterea remuneraţiei trebuie analizată şi asociată cu creşterea
eficienţei muncii şi cu anumite cauze care nu ţin de activitatea firmei (inflaţia,
concurenţa pe piaţa muncii etc.).
Concluzie : Pe ansamblu, activitatea întreprinderii poate fi apreciată pozitiv deoarece,
cheltuielile salariale s-au redus pe seama scăderii factorilor cantitativi, pe fondul creşterii
cifrei de afaceri, deci a sporirii eficienţei muncii.
Căi de eficeintizare a cheltuielilor cu salariile :
 dimensionarea optimă a personalului,
 reducerea pierderilor de timp de muncă,
 alinierea salariilor medii la nivelul pieţei,
 asigurarea unui echilibrul între potenţialul uman şi cel material, de natura
echipamentelor etc.
 3. Analiza corelației dintre Salariul mediu anual și Productivitatea medie anuală;
consecințele economice ale respectării / nerespectării corelației de eficiență dintre cei
doi indicatori.

Orice societate, indiferent de profil, mărime

sau formă de proprietate este interesată
constant de îmbunătățirea eficienței
economice. Creșterea într-un ritm superior a
performanțelor economice (Qe, Qf, CA, VA)
comparativ cu ritmul de creștere a
cheltuielilor cu salariile semnifică din punct
de vedere economic o îmbunătățire a
eficienței utilizării resurselor umane.
Dacă se vor considera ca indicatori în analiza eficienței personalului:
 Cifra de afaceri drept performanță,
 Fondul de salarii - efort al întreprinderii pentru remunerarea personalului,
atunci, pentru respectrea condiţiei de eficienţă este necesară CORELAŢIA:
CA Fs
I CA  I FS  1  100  1  100
CA0 Fs0
Pentru aprecierea relației dintre cei doi indicatori, literatura de specialitate recomandă calculul
indicelui de corelație conform relației:
I I  100
I C  FS sau I C  FS cea de-a doua formulă utilizându-se numai atunci când ambii indici (ICA
I CA I CA  100
și IFS) au valori mai mari decât 100.

I <1, respectiv I CA
Situatia este favorabilă atunci când C
 I FS
O corelație similară poate fi analizată și la nivelul activității unui salariat, urmărindu-se
eficiența prin compararea evoluției productivității muncii și a salariului mediu anual. Astfel,
pornind de la relațiile:
CA= Ns  W a
Fs  Ns  Sa ,
se deduce că eficiența economică va crește dacă,

I CA  I FS sau I W a  I Sa

Corelația dintre dinamica productivitatii muncii și cea a salariului mediu este dată de relația:

I Sa
(1) I C 
I Wa
sau
I SA  100
( 2) I C 
I Wa  100

cu aceeași condiție în cazul formulei (2), RESPECTIV,: ISa>100 și IWa>100. Și în acest caz se
apreciază pozitiv un indice de corelație cu valori subunitare.

Dacă IC<1 atunci I W a  I Sa .

Când indicele de corelaţie este subunitar, cu cât valoarea ACESTUIA se va îndepărta mai
mult de 1, cu atât ritmul de creștere a productivității muncii va fi mai mare decât cel al
salariului, iar societatea va înregistra creșteri ale indicatorilor de rentabilitate, prin economiile
obţinute de la fondul de salarii.

În concluzie, eficiența personalului crește dacă:

1. I CA  I Fs deci IC<1
sau
2. I W a  I Sa deci IC<1.
Respectarea corelației de eficienţă dintre dinamica productivității muncii și dinamica
salariului mediu (respectiv dintre dinamica cifrei de afaceri și dinamica fondului de salarii)
va genera urmatoarele consecinţe economice:
1. Reducerea relativă a cheltuielilor cu salariile, exprimata prin cheltuieli cu salariile la
1000 lei cifră de afaceri
Modelul de analiză este următorul (unul din cele două preuzentate mai jos):
F
1. RS  S  1000 sau
CA
S F  Ns  S a
2. RS  a  1000 unde S
Wa CA  Ns  W a
CA Wa
RS sau RS
Fs Sa
Reducerea relativă a cheltuielilor cu salariile va fi, conform metodei substituţiilor în
lant:
Fs1 Fs
I. RS  Rs1  Rs 0   1000  0  1000
CA1 CA0
Dacă I CA  I Fs  Rs1  Rs 0  Rs  0  I RS  100
Sa1 Sa
II. RS  Rs1  Rs 0   1000  0  1000
Wa 1 Wa 0
Dacă I Sa  I Wa  Rs  0  Rs1  Rs 0
 2. Realizarea de economii la fondul de salarii
Respectarea corelației de eficiență, IC<1 deci, I C A  I Fs sau IC<1 deci, I W a  I Sa conduce,
așa cum am precizat, la o scădere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri
( Rs  0 ).
Utilizând modelul de calcul al cheltuielilor cu salariile:
1
Fs  CA  Rs 
1000

CA
Fs , se poate calcula economia pe care întreprinderea o obţine ca efect al scăderii
Rs
ratei cheltuielilor cu salariile.

1
E  Rs Fs  CA1 ( Rs1  Rs0 ) 
1000
Deoarece Rs  0  Rs Fs   x mii lei
Deci scăderea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri se reflectă într-o
economie la fondul de salarii regăsită ulterior în indicatorii de rentabilitate.
În cazul în care corelația nu se respectă (deci se va înregistra IC>1), societatea se va confrunta
cu depășiri relative la fondul de salarii, cu efecte negative asupra indicelui de rentabilitate și
poziție financiară.
Folosind datele din tabelul de mai sus se va exemplifica metodologia. Indicele de corelație va
fi:
I Fs 90,6
IC    0,8571
I CA 108
I Sa 101,8
IC    0,8571
I Wa 118 ,8

Respectarea corelației dintre dinamica cifrei de afaceri și dinamica fondului de salarii a

condus la obținerea unui indice de corelație subunitar
I CA  I Fs  I C  1
În mod analog, depășirea ritmului de creștere al salariului mediu anual de către cel al
productivității medii anuale, conduce la același rezultat I Sa  IWa  I C  1
Consecințele economice ale corelației dintre efecte și eforturi sunt în acest caz următoarele:
I. Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri
FS Rs0  140lei la mie
RS   1000
CA Rs1  120lei la mie
RS  Rs1  Rs0  120  140  20 lei la mie
1. Influența modificării productivității muncii
Sa Sa
2. Wa Rs  0  1000  0  1000  142,85  88,33  22,15 lei la mie
Wa1 Wa 0
2. Influența salariului mediu
Sa Sa
Sa Rs  1 1000  0 1000  120  117 ,85  2,15 lei la mie
Wa 1 Wa 1
Modificarea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri a fost determinată de influența
productivității medii anuale și a salariului mediu anual în sensuri și cu intensități diferite.
Astfel creșterea productivității muncii cu 18,8% în condițiile menținerii constante a salariului
mediu anual a condus la reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri cu 22,15
lei la mie.
Creșterea salariului mediu cu 1,8% a majorat rata cheltuielilor cu salariile cu 2,15 lei la mie.
Deoarece I Sa  I Wa , eficiența muncii a crescut prin scăderea cheltuielilor cu salariile la 1000
lei cifră de afaceri cu 20 lei la mie.

II. Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri va conduce la obținerea unei
economii relative la fondul de salarii
1 1
E  Rs Fs  CA1  ( Rs1  Rs0 )   71280000  (120  140)   1425,6 mii lei
1000 1000
Va multumesc!