PROTECȚIE SOCIALĂ - PROTECȚIE SPECIALĂ

PRESTAȚII SOCIALE ȘI SERVICII SOCIALE

 Nevoia socială reprezintă ansamblul de
cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru
asigurarea condiţiilor strict necesare de viaţă, în
vederea asigurării participării sociale sau, după
caz, a integrării sociale.
 Nevoia specială reprezintă ansamblul de
cerinţe indispensabile pentru asigurarea
integrării sociale a persoanelor care, din cauza
afecţiunilor de sănătate, genetice sau dobândite
pe parcursul vieţii, prezintă o dizabilitate,
precum şi a persoanelor care, din diverse motive
de natură socială, sunt dezavantajate în
dezvoltarea personală.
 Protecţia socială reprezintă un ansamblu de
măsuri şi acţiuni care au ca scop asigurarea unui
anumit nivel de bunăstare şi securitate socială
pentru întreaga populaţie şi în mod special
pentru anumite grupuri sociale.
Protecţia socială cuprinde două componente
de bază: asigurările sociale în sistem contributiv
şi asistenţa socială noncontributivă.
 Protecţia specială a copilului se defineşte ca
fiind ansamblul de beneficii de asistenţă socială
şi servicii sociale, precum şi programe, măsuri şi
acţiuni complementare destinate îngrijirii şi
dezvoltării copilului lipsit temporar sau definitiv,
de ocrotirea părinţilor ori a copilului care nu
poate fi lăsat în grija acestora, în vederea
protejării intereselor sale.
 Beneficiile de asistenţă socială sunt măsuri
de redistribuire financiară/materială destinate
persoanelor sau familiilor care întrunesc
condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege

Beneficiarul reprezintă persoana care

primeşte beneficii de asistenţă socială şi/sau,
după caz, servicii sociale;
 Măsurile de asistenţă socială se împart în
prestaţii de asistenţă socială (alocaţii familiale,
ajutoare şi indemnizaţii) şi servicii sociale.
Sistemul de asistenţă socială din România are
un specific aparte faţă de alte ţări europene, prin
faptul că el reuneşte atât alocaţiile şi ajutoarele
sociale (prestaţiile sociale), cât şi serviciile sociale.
Finanţarea prestaţiilor de asistenţă socială se
realizează, în principal, din bugetul de stat şi din
bugetele locale, conform legilor speciale care
reglementează acordarea acestor prestaţii.
Prestaţiile de asistenţă socială reprezintă
transferuri financiare care pot fi acordate pe o
perioadă determinată, şi cuprind: alocaţii
familiale, ajutoare sociale, indemnizaţii.
Ajutoarele sunt prestaţii acordate în bani şi în
natură persoanelor sau familiilor ale căror
venituri sunt insuficiente pentru acoperirea
nevoilor minime.
Indemnizaţiile se acordă persoanelor pentru
favorizarea incluziunii sociale şi asigurării unei
vieţi autonome.
 Sistemul de asistenţă socială, din ţara noastră,
prevede:
1. Alocaţia de stat pentru copii, pentru toţi copiii până
la împlinirea vârstei de 16 ani, sau de 18 ani, dacă
urmează una din formele de învăţământ prevăzute de
lege. Pentru copiii cu deficienţe, alocaţia de stat este
majorată cu 100%;
2. Alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii se
acordă familiilor care au în întreţinere doi sau mai mulţi
copii, în vârstă de până la 16 sau 18 ani, dacă urmează
cursurile de zi ale unei instituţii de stat sau sunt
încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, familiilor
cetăţenilor străini sau apatrizi care locuiesc în România;
3. Alocaţia de întreţinere pentru copiii aflaţi în
plasament sau încredinţare;
4. Alocaţia pentru copiii nou-născuţi;
5. Ajutorul social, pentru persoanele sau familiile
fără venituri sau cu venituri mici, pe perioada în
care nu îşi pot asigura un minim de trai;
6. Ajutorul pentru încălzirea locuinţei, în funcţie
de veniturile familiei;
7. Ajutorul de urgenţă, pentru persoanele sau
familiile aflate în situaţii de necesitate din cauza
calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor ş.a.;
8. Ajutorul pentru acoperirea unei părţi din
cheltuielile de înmormântare, pentru cei din
familiile beneficiare de ajutor social;
9. Ajutorul rambursabil pentru persoanele
refugiate;
10. Drepturi şi facilităţi acordate persoanelor cu deficiențe
acces liber şi egal la orice instituţie de învăţământ obişnuit;
şcolarizare la domiciliu;
alocaţie majorată cu 100% pentru copii;
alocaţie de întreţinere a copiilor cu dizabilități aflaţi în
plasament familial sau încredinţaţi majorată cu 50%;
locuri de odihnă gratuite în tabere;
bilete gratuite la spectacole, muzee;
obţinerea gratuită a protezelor, cârjelor, cărucioarelor;
gratuitatea transportului urban în comun;
gratuitatea transportului interurban pentru un număr de
călătorii;
alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu SIDA
 Serviciile sociale reprezintă ansamblul
complex de măsuri şi acţiuni, realizate pentru a
răspunde nevoilor sociale ale persoanelor,
familiilor, grupurilor sau comunităţilor în
vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de
dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă
pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea
coeziunii sociale. Finanţarea serviciilor sociale se
realizează, în principal, din bugetele locale,
bugetul de stat, contribuţiile beneficiarilor,
sponsorizări şi donaţii.
 În funcţie de specificul activităţii, serviciile
sociale pot fi grupate în două mari categorii:
- servicii cu caracter primar, care au drept scop
prevenirea sau limitarea unor situaţii de
dificultate sau vulnerabilitate ce pot duce la
marginalizarea sau excluziunea socială ;
- servicii specializate, cu activităţi de menţinere,
refacere sau dezvoltare a capacităţilor
individuale, pentru depăşirea unei situaţii de
nevoie socială.
 În ţara noastră funcționează următoarele tipuri de servicii şi
instituţii, oferite de sistemul public sau de instituţiile aparţinând
organizaţiilor nonguvernamentale:

Instituţii şi servicii pentru minori:

- Centrele de primire a minorului, unităţi care oferă adăpost pe
termen scurt pentru copiii aflaţi în situaţii de urgenţă,
realizează evaluarea iniţială a situaţiei copilului şi demarează
procedurile de protecţie socială ulterioară;

- Centrele de plasament de tip familial, reprezentând unităţi

rezidenţiale de îngrijire în comunitate, pe termen scurt/mediu,
a copiilor aflaţi în dificultate, până la reintegrarea familială sau
la identificarea unei familii pentru plasament;
- Centre de pregătire şi sprijinire a integrării şi
reintegrării copilului în familie, destinate
pregătirii reintegrării copilului în familia naturală
sau a promovării alternativelor de tip familial
(adopţie, plasament);
- Servicii de consiliere pentru elevi, aflate în
şcoli sau în centrele de asistenţă
psihopedagogică;
- Servicii de îngrijire acordate de asistenţii
maternali profesionişti.
 Servicii pentru familiile aflate în dificultate
- Centrele maternale, care adăpostesc temporar
tinere mame necăsătorite şi copiii acestora, în scopul
prevenirii abandonului, prin consiliere, asistenţă şi
educaţie parentală;
- Centre ce consiliere şi sprijin pentru părinţi, pentru
a preveni abandonul şi instituţionalizarea copiilor;
¬ Servicii de consiliere a femeii gravide şi de
planificare familială. Funcţionează ca servicii mobile,
mai ales pentru cei aflaţi în zone izolate sau la sate,
pentru a identifica mamele cu situaţii de risc şi a
preveni naşterile nedorite, abandonul copiilor.
 Servicii pentru persoanele cu dizabilităţi

- Centre şcolare specializate pentru copii cu

diferite forme de deficienţă (mintale, senzoriale,
multiple, etc.);
- Servicii de terapie logopedică, în centre
logopedice interşcolare sau cabinetele
logopedice şcolare, pentru cei cu dificultăţi de
limbaj şi comunicare;
- Centre de zi pentru îngrijirea, educarea şi
recuperarea copiilor cu nevoi speciale, cu
diferite tipuri de deficienţe sau proveniţi din
medii sociale defavorizate, din familii aflate în
situaţii de risc;
- Centre de plasament pentru copiii cu
deficienţe severe, care oferă îngrijire de tip
rezidenţial pentru copiii abandonaţi sau pentru
cei care nu au acces la servicii de recuperare;
- Ateliere de lucru protejate pentru persoane cu
dizabilităţi.
 Instituţii şi servicii pentru persoane vârstnice
- Centre rezidenţiale pentru persoane în
vârstă, pentru persoane care prezintă risc social,
de sănătate sau material;
- Servicii de îngrijire la domiciliu a
persoanelor vârstnice, sau în regim rezidenţial
( spitale pentru bolnavi cronic, adăposturi
pentru pensionari ş.a.)
 Servicii pentru persoanele cu dificultăţi
economice şi de adaptare
- Cantina de ajutor social, de ale cărei
servicii pot beneficia: copiii până la 18 ani aflaţi
în întreţinerea familiilor cu venituri mici, tinerii
aflai în situaţii de risc, persoane cu handicap,
bolnavi cronici, persoanele care beneficiază de
ajutor social, pensionarii care nu se pot
gospodări singuri;
- Servicii de asistenţă şi sprijin pentru tinerii de
peste 18 ani care îşi continuă studiile, constând
în consiliere şi sprijin pentru cei care părăsesc
sistemul de protecţie a copilului şi au nevoie de
ajutor în continuarea studiilor, calificarea pentru
o meserie sau găsirea unui loc de muncă;
- Servicii de orientare, supraveghere şi sprijinire
a reintegrării sociale a copilului delincvent;
- Centre de reeducare pentru copii delincvenţi,
pentru cei privaţi de libertate.
 Instituţii şi servicii de asistenţă socială
comunitară
- Centre de zi/centre sociale/centre de
resocializare, servicii fără cazare pe timpul
nopţii, pentru persoane care se deplasează sau
sunt deplasaţi la sediul centrului (pensionari,
persoane cu deficienţe fizice sau psihice,
persoane cu risc de excludere socială ş.a.);
- Servicii de consiliere telefonică sau de alt tip;
- Servicii sociale de tip adăpost pentru noapte;
- Centre de voluntariat, care se ocupă cu
informarea, recrutarea, pregătirea membrilor
comunităţii pentru activităţi de voluntariat în
domeniul social;
- Centre de consiliere, informare, asistenţă
psihologică şi socială pentru prevenirea
situaţiilor de risc social.
Tema:
De studiat art 6 din legea 292/2011 – Legea
Asistenței sociale