CURENTELE

CURENTELELITERARE
LITERARE
**sunt
suntmişcări
mişcăriliterare
literaredintr-o
dintr-oanumită
anumităperioadă
perioadăsocial-
social-
istorică,
istorică,reunind
reunindscriitori
scriitoricare
careîmpărtăşesc
împărtăşescprincipii
principii
estetice
estetice similare – programul estetic (manifestulliterar)
similare – programul estetic (manifestul literar)
fiind liantul pentru scriitori cu înclinaţii şi opţiuni
fiind liantul pentru scriitori cu înclinaţii şi opţiuni
similare,
similare,program
programformulat
formulatpe pebaza
bazaunor
unorprincipii
principii
ideologice, filosofice, stilistice, tematice.
ideologice, filosofice, stilistice, tematice.
*acoperă
*acoperăperioade
perioadeample
ampleşişicontexte
contextegeografice
geograficeşişi
culturale
culturalelargi,
largi,internaţionale,
internaţionale,deosebindu-se
deosebindu-seastfel
astfeldede
grupări, cenacluri sau societăţi literare
grupări, cenacluri sau societăţi literare
*nu
*nuexistă
existăînînstare
starepură,
pură,între
întreele
eleapărând
apărândinterferenţe,
interferenţe,
iar
iar opera unui mare autor nu poate fi subsumatăunui
opera unui mare autor nu poate fi subsumată unui
singur
singur
curent
curent
CLASICISMU MODERNISMUL
MODERNISMUL
CLASICISMU
LL
ROMANTISMUL
ROMANTISMUL NEOMODERNISMU
NEOMODERNISMU
LL
EXP
EXPRE
RESIO
SIONIS
NISMU
MULL
REALISMUL
REALISMUL

POSTMODERNISMU
POSTMODERNISMU
SIMBOLISMU
SIMBOLISMU LL
LL
TRADIŢIONALISMU
TRADIŢIONALISMU
L
 CLASICISMUL
CLASICISMUL
--sec.
sec.XII-XVIII
XII-XVIII- -
*trăsături:
*trăsături:admiraţia
admiraţiapentru
pentru
antici, rigoarea
antici, rigoarea
compoziţională,
compoziţională,gustul gustuldreptei
dreptei
măsuri, puritatea şi claritatea
măsuri, puritatea şi claritatea
stilului,
stilului,tinderea
tindereacătre
către
perfecţiune,
perfecţiune, lipsade
lipsa defantezie,
fantezie,
puritatea genurilor,caracterele
puritatea genurilor,caracterele
(avarul,
(avarul,ipocritul,
ipocritul,orgoliosul
orgoliosul
etc)
etc)
*specii
*speciicultivate:
cultivate:tragedia,
tragedia,
comedia;
comedia; oda, poeziicu
oda, poezii cu
formă fixă, fabula, satira,
formă fixă, fabula, satira,
epopeea
epopeea
*reprezentanţi:
*reprezentanţi:
-lit.
-lit.univ.
univ.Boileau,
Boileau,Racine,
Racine,La La
Fontaine, La Bruyere
Fontaine, La Bruyere
-lit.
-lit.rom.
rom.C. C.Negruzzi,
Negruzzi,Gr. Gr.
Alexandrescu
Alexandrescu
ROMANTISMUL- prima jumătate a
sec. al XIX-lea

*trăsături: primatul fanteziei,

subiectivitatea, respingerea regulilor,
fascinaţia misterului, excepţionalului,
antiteza (trecut-prezent, înger-demon,
fizic-metafizic, infinit-finit, eros-Thanatos,
în construcţia personajelor etc.), culoarea
locală, interesul pentru folclor, mituri,
istorie, natură, spaţii exotice, evadarea
din realitatea mizeră în vis, trecut,
fantezie, personaje din toate categoriile
sociale, limbaj popular, arhaic,
introducerea unor categorii estetice:
urâtul, grotescul, macabrul etc., victoria
pasiunii în detrimentul raţiunii;

*teme şi motive: iubirea, natura, obsesia

idealului, neliniştea infinitului, sondarea
sufletului şi a psihicului, meditaţia
filosofică, ruinele, mormintele

*specii cultivate: drama, meditaţia,

elegia, romanţa, legenda, balada,
poemul, nuvela istorică, fantastică
*reprezentanţi:
-lit. univ. Hugo, Musset, Novalis, Byron,
Shelley, Keats, Puşkin
-Lit.rom. Negruzzi, Alexandrescu,
Eminescu, Alecsandri, Coşbuc,
REALISMUL – mijlocul sec. al XIX-lea
*trăsături: răsfrângerea obiectivă, veridică a realităţii, repudierea idealizării,
atitudinea critică faţă de societate, preocuparea pentru social, interesul pentru
amănuntul plasticizant (tehnica detaliului, descrieri minuţioase), tipicitatea
acţiunilor şi a personajelor, prezentarea “banalităţii” cotidiene, sobrietate,
stil impersonal, aspecte ale societăţii contemporane, analiza psihologică,

*teme şi motive: lupta între grupuri, clase sociale, banul, moştenirea, zestrea,
parvenirea
*specii cultivate: romanul, comedia, drama, nuvela etc.

*reprezentanţi:
-lit. univ. : Balzac, Stendhal, Flaubert, Dickens, Tolstoi
-lit.rom. : Slavici, Caragiale, N. Filimon, Rebreanu, Călinescu, M. Preda
SIMBOLISMUL – sfârşitul sec. al XIX-lea

*trăsături: propune o nouă viziune poetică ce decurge

din intuirea complexităţii lumii şi a “universalei analogii”,
raportul dintre simbol şi eul poetic nu este exprimat, ci
sugerat, deci, sugestia este o modalitate obligatorie,
exprimă stări sufleteşti specifice acestui curent: spleen-
ul, angoasa, disperarea, oboseala psihică, apăsarea
sufletească, nevroza, cultivarea corespondenţelor,
sinesteziilor, muzicalitatea
versurilor, laitmotive, repetiţii, aliteraţii, cromatica,
olfactivul, versul liber
*teme şi motive: condiţia nefericită a poetului într-o
societate superficială, meschină, incapabilă să
aprecieze arta adevărată, oraşul de provincie sufocant,
tema anotimpurilor dezintegratoare de materie, iubirea,
moartea, motivul instrumentelor muzicale, solitudinea,
evadarea, ploaia, nevroza, spleen-ul
*reprezentanţi:
-în lit. univ.: Baudelaire, Verlaine, Mallarme, T.S. Eliot
-în lit. rom.: Macedonski, Ştefan Petică, Dimitrie
Anghel, Bacovia, Ion Minulescu
EXPRESIONISMUL
EXPRESIONISMUL––înainte
înainteşişi
în
întimpul
timpulprimului
primuluirăzboi
războimondial
mondial

*trăsături:
*trăsături:negarea
negareaartei artei
tradiţionale,
tradiţionale, descătuşareaafectivă,
descătuşarea afectivă,
patosul
patosultrăirii,
trăirii,împins
împinslalaţipăt,
ţipăt,tehnica
tehnica
halucinării, interesul
halucinării, interesul pentrupentru
patologic,
patologic,stihialitatea
stihialitateaviziunii,
viziunii,
tragismul condiţiei existenţiale,
tragismul condiţiei existenţiale,
aspiraţia
aspiraţiaspre
spreoosinteză
sintezăaaculturii,
culturii,
imagini
imaginipoetice
poeticevii, vii,stranii,
stranii,
contrastante,
contrastante, limbajviolent,
limbaj violent,şocant
şocant
*teme şi motive: tristeţea
*teme şi motive: tristeţea şi şi
neliniştea
nelinişteametafizică,
metafizică,disperarea,
disperarea,
absenţa,
absenţa,neantul,
neantul,moartea,
moartea,
dezagregarea
dezagregareaeului, eului,natura
natura
halucinantă
halucinantă
*reprezentanţi:
*reprezentanţi:
-în
-înlit.
lit.univ.
univ.Gottfried
GottfriedBenn,
Benn,
Georg
GeorgTrakl,
Trakl,Kafka
Kafka
-în lit. rom. Blaga, Arghezi,
-în lit. rom. Blaga, Arghezi,
V.
V.Voiculescu
Voiculescu
TRADIŢIONALISMUL – perioada interbelică
*trăsături: apărarea românismului, a specificului naţional, a ortodoxismului (cerul spiritualităţii
româneşti), a vieţii autohtone; istoria, folclorul şi natura patriei sunt domenii relevante ale
specificului unui popor, împotriva nihilismului europenizant, conservarea tradiţiei
*reprezentanţi: Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Ion Pillat, Arghezi, Blaga
MODERNISMUL ŞI AVANGARDISMUL – începutul secolului XX

*trăsături: fundamentat teoretic de gândirea lui Nietzsche, Bergson, teoria relativităţii a lui
Einstein, are ca principiu de bază schimbarea, negarea, distrugerea; intelectualizarea,
metaforismul, subiectivismul – ca viziune asupra lumii, cultivarea versului liber

*reprezentanţi: Proust, Kafka, Joyce, Virginia Woolf,

Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia
NEOMODERNISMUL
NEOMODERNISMUL––perioada
perioadade
dedupă
dupăcel
celde-al
de-aldoilea
doilearăzboi
războimondial
mondial

*trăsături:
*trăsături:poezia
poeziacontrariază
contrariazăpermanent
permanentaşteptările
aşteptărilecititorului,
cititorului,lupta
luptasinelui
sineluicu
cu
sinele,
sinele,cunoaşterea
cunoaştereadeplină
deplinănumai
numaiprin
prinpoezie,
poezie,intelectualismul,
intelectualismul,reinterpretarea
reinterpretarea
miturilor,
miturilor, ironia, spiritul ludic, reprezentarea abstracţiilor în formăconcretă
ironia, spiritul ludic, reprezentarea abstracţiilor în formă concretăare
areca
ca
efect plăsmuirea unui univers poetic original, cu un imaginar poetic
efect plăsmuirea unui univers poetic original, cu un imaginar poetic inedit, inedit,
ambiguitatea
ambiguitatealimbajului,
limbajului,ermetismul
ermetismulexpresiei,
expresiei,subtilitatea
subtilitateametaforei,
metaforei,lupta
luptacu
cu
verbul
verbul(redefinirea
(redefinireapoeticului)
poeticului)

*reprezentanţi:
*reprezentanţi:Nichita
NichitaStănescu,
Stănescu,Ştefan
ŞtefanAugustin
AugustinDoinaş,
Doinaş,Marin
MarinSorescu,
Sorescu,
Leonid Dimov
Leonid Dimov
POSTMODERNISMUL- sf. sec. XX
*trăsături:
intertextualitatea,metatextualitatea,
desolemnizarea discursului, valorificarea
prozaismului, refuzul stilului înalt, ironia şi
parodia stilurilor poetice consacrate,
poetica concretului, banalului
*reprezentanţi: Mircea Cărtărescu,
Mircea Nedelciu, Radu Petrescu