ANEXELE FETALE:

PLACENTA, LICHIDUL
AMNIOTIC, CORDONUL
OMBILICAL
PLACENTA LA TERMEN ESTE DE TIP HEMOCORIAL : nu există o Camera interviloasă are o capacitate de 200
comunicare directă între sistemele circulatorii matern și fetal.
ml, iar debitul sangvin este de 600 ml/min.
La termen măsoară aproximativ 20 cm în diametru, are o grosime
medie de 3,5 cm și o greutate de 500 -600 g. Circulația maternă se face prin ramificațiile
Raportul G placentară/G fetală scade progresiv pe parcursul sarcinii, la arterei uterine, sângele eliminându-se prin jetul
termen fiind de 1/6 din greutatea fatului.
Borell și fiind aspirat în venele utero-
placentare datorită diferențelor de presiune
După săpt. 36 placenta nu mai crește în greutate.
hidrostatică.
PLACENTA ARE 2 FEȚE :
- fetală, acoperită de amnios, fața de inserție a cordonului ombilical
- maternă, lucioasă, mată, albicioasă. Circulația în lacunele sanguine este lentă.

PLACENTA PREZINĂ LOBI ȘI COTILEDOANE (15 -30) ; există

aprox. 80 sisteme tambur. Wilkin Circulația fetală se face prin vasele vilozitare
cu o presiune de aprox. 35 mmHg. Aceste vase
Structura internă prezintă 2 plăci :
rămân deschise în timpul contracției uterine.
- placa corială – spre făt
- placa bazală – spre mamă.

Unitatea morfofuncțională este sistemul tambur Wilkin.

 • Circulatia placentara
• Factorii de reglare ai circulației placentare sunt :
- materni :
- TA maternă
- Drenajul sângelui matern
- Contracția uterină
- Echilibrul fluidocoagulant
-fetali :
-starea de tensiune a vilozităților
-contracția fibrelor netede din vasele vilozitare.
• Aproape de termen are loc • Placenta la termen
o ”îmbătrânire” a placentei cu
depuneri fibroase intravilozitar și
perivilozitar, cu formarea de
infarcte recente sau vechi.

Îmbătrânirea placentară duce la

insuficiență placentară cu
alterarea progresivă a
schimburilor materno-fetale.
• În anumite cazuri placenta este foarte aderentă de situsul
de implantare, astfel încât spațiul fiziologic de clivaj de
• Aderența anormală poate
la nivelul deciduei lipsește. aparține :
• Formele particulare de aderență sunt :
- acreta – penetrarea vilozităților placentare în
porțiunea superficială a miometrului - tuturor cotiledoanelor – acreta totală
- increta – invadarea miometrului în toată grosimea sa
- percreta – invadarea miometrului și depășirea lui,
ajungând până la seroasă. - câtorva cotiledoane – acreta
parțială

- unui singur cotiledon – acreta focală

• Funcțiile placentei sunt:
FUNCȚIA DE SCHIMB MATERNO-FETAL
1. Schimburi gazoase
-Mecanismul de difuziune al oxigenului constă în
trecerea de la o presiune mare la o presiune mică (difuziune
simplă)
-Hemoglobina nu trece bariera placentară
-Dioxidul de carbon traversează placenta în sens
invers, presiunea acestuia fiind dependentă de pH și de curba
de disociere a hemoglobinei, intervenind și sistemele tampon
2. Transfer al apei, electroliților și substanțelor minerale
3. Schimburile substanțelor nutritive:
- Glucide
- Lipide și acizi grași
- Proteine și aminoacizi
- Vitamine
4. Agenți patogeni
- Placenta constituie o barieră în calea microbilor, dar când infecția
este mare, spre termen, trec colibacili, streptococul, pneumococul,
toxoplasma;
- bacilul Koch trece foarte rar
- spirocheta traversează placenta după luna a 5-a
- virusurile traversează ușor placenta
- toxinele microbiene trec placenta
- Anticorpii specifici (gamaglobulinele) trec placenta, dând imunitate
pasivă
- Imunoglobulinele G trec rapid
- IgM, IgA nu trec bariera placentară, fiind macromolecule
- Ac. Anti-Rh trec de la mamă la făt și pot da izoimunizare fetală cu
anemia hemolitică a nou-născutului și chiar anasarcă feto-
placentară(edem generalizat intern al placentei si fetusului, al carui
finalitate este ascita)
5. Transfer al substanțelor medicamentoase
- Trec prin placentă alcoolul, sulfamidele, opiaceele, barbituricele,
antibioticele, antitiroidienele, antidiabeticele
FUNCȚIA
IMUNOLOGICĂ
Placenta este implicată în
reacțiile imunologice de tolerare
a fătului ce reprezintă o
adevărată alogrefă pentru mamă.
Depozitele de fibrinoid la nivelul
plăcii bazale sub forma striațiilor
Rohr și Nitabuch sunt
considerate expresii ale unor
reacții imunologice.
FUNCȚIA ENDOCRINĂ
Placenta produce următorii hormoni:
HCG – gonadotropina corionică umană
- Apare în ziua a 10-a de gestație
- Crește rapid până în ziua 66-80, valoarea variind cu vârsta de sarcină
- Crește masiv în sarcina gemelară sau în boala trofoblastică
Rolul hormonului este :
- Stimulează metabolismul sterolic ( estrogeni și progesteron)
- Rol în reacția imunologică
- Reglarea sistemului estrogenic placentar
HCT – Human Chorionic Thyrotropin
- Rol în dezvoltarea fătului
HLP – hormonal lactogen placentar
- Este un hormon proteic
- Are rol în producerea colostrului șI acțiune metabolică
PSP – proteinele specifice de sarcină
- Au fost identificate peste 20 de proteine placentare
Prolactina
- Reglementează osmolaritatea lichidului amniotic
- Stimulează producerea surfactantului în pneumocitele alveolare pulmonare ale fătului
ESTROGENII

ACTH-UL PLACENTAR
- Determină activitatea sistemului enzimatic
- Acționează asupra metabolismului energetic - Pentru fiecare releasing-hormon hipotalamic
- Creșterea sintezei proteice placenta produce un correspondent
- Creșterea retenției hidrice
- Dezvoltarea alveolelor pulmonare fetale
- Suprimarea secreției gonadotropilor hipofizari (FSH, LF)

PROGESTERONUL
- Este secretat la început de corpul galben de sarcină, apoi de
placentă INHIBINA
- Sinteza lui de către placentă va porni de la colesterol - Este produsă atât de placentă cât și de foliculul
- Se elimină ca pregnandiol în urină
ovarian și testicul.
- Reduce excitabilitatea musculară
- Relaxant muscular uterin, intestinal, ureteral
- Inhibă eliberarea FSH de către hipofiză și astfel
- Hipertermiant (crește temperatura în sarcină) determină suprimarea ovulației în sarcină.
• Membranele oului
Oul uman prezintă o componentă membranoasă. Cavitatea pe care o
delimitează membranele conține lichidul amniotic în care plutește fătul.

Oul uman prezintă 2 structuri membranoase, iar unii autori descriu și o a 3-

a :
- amniosul – în interior, în contact cu lichidul amniotic
- corionul
- caduca ovulară, care la termen este reprezentată de un înveliș subțire ce
dublează corionul.
• LICHIDUL AMNIOTIC
Lichidul amniotic este un produs biologic care umple cavitatea amniotică, constituind
mediul ambiant al fătului și permițându-i acestuia mobilitatea în cavitatea uterină.
• ARE ROL ÎN :
- protecția mecanică a fătului • Macroscopic are un aspect diferit :
- nutriția fătului
- clar în primele luni de sarcină
- maturarea fătului
- apoi opalescent datorită conținutului de
- permite acomodarea prezentației
sebum produs de glandele sebacee fetale.
- asigură izolarea termică a fătului
- împiedică ascensionarea germenilor prin efectul bactericid
- formează punga apelor
- Conține apă 99,4%, NaCl 0,71%,
- lubrefiant în interiorul canalului de naștere. substanțe organice 0,25%.

• Originea lichidului amniotic este mixtă: fetală și maternă. • Are :

- un miros fad,
Secreția lichidului amniotic este asigurată atât de - densitate de aprox. 1.007 și
• placentă și membrane, - PH ușor alcalin :7,4.
• de mamă, prin transudarea lichidului de proveniență plasmatică maternă, cât și - LA circulă foarte rapid, fiind complet
• de făt și cordonul ombilical. înlocuit în 2-9 ore.
• La începutul sarcinii volumul LA este mai mare decât volumul fetal, pentru ca acestea să
devină egale în săpt. a 20-a, după care volumul LA va fi mai mic decât volumul fetal.

Volumul LA este maxim în săpt. a 34-a , iar la termen este de aprox. 500-800 ml.

Există 2 concepții cu privire la circulația
LA:
• Circulația LA s-ar realiza printr-un turn-
over foarte rapid al apei, la începutul
sarcinii prin tegumentele fetale
permeabile, iar în a 2-a parte a sarcinii,
ca urmare a cheratinizării pielii fetale,
rolul să fie preluat de cordonul
ombilical.
• Circulația LA s-ar realiza prin secreția și
absorbția acestuia datorită organelor
fetale in utero. Fătul înghite lichid și îl
elimină prin secrețiile renale.
FACTORII CARE REGLEAZĂ VOLUMUL LA SUNT :
- DEGLUTIȚIA FETALĂ
- absența ei (ca în anencefalie) se asociază cu HIDRAMNIOS.
- Fătul începe să înghită LA la 11 săpt.
- EXCREȚIA FETALĂ
- prezența unei malformații renale ce împiedică eliminarea urinii (agenezia renală),
determină întârzierea keratinizării pielii fetale și OLIGOAMNIOS
- SECREȚIILE TRACTULUI RESPIRATOR FETAL
- fătul înghite, inhalează și produce LA prin alveole
- SECREȚIILE TEGUMENTARE ȘI DE LA NIVELUL MUCOASELOR
• Analiza LA ne dă informații asupra creșterii și dezvoltării fetale :
- în prima jumătate a sarcinii asupra chimiei lichidului extracelular fetal
- în a 2-a jumătate a sarcinii asupra dezvoltării funcției renale, pulmonare, asupra dezvoltării
morfologice a pielii și mucoaselor fetale, fenomene strâns legate de maturarea fetală.
• CORDONUL OMBILICAL • Prezintă obișnuit 2 artere și o venă.
Cordonul ombilical se întinde între
ombilicul fătului și placa corială(spre fat) a
De obicei, la începutul dezvoltării
placentei.
La exterior are culoare albă și este
embrionare, vena ombilicală dreaptă
acoperit de amnios. dispare, rămânând doar vena
Are un diametru de aprox. 2 cm și o ombilicală stângă.
lungime de aprox. 55 cm. Cordonul cu o Pe secțiune transversală cele 2
lungime mai mică de 32 cm este considerat
artere au diametrul mai mic decât
cordon scurt.
vena.
Matricea extracelulară formată dintr-un
țesut conjunctiv special este reprezentată de Arterele ombilicale prezintă la
gelatina Wharton. nivelul lumenului valvele Hoboken.