normală, pentru păstrarea sănătății și a capacității înalte de muncă e necesar: • de respectat regimul alimentar, • de folosit hrană bogată în proteine, lipide, glucide, substanțe minerale și vitamine. Organismul uman necesită: energie bazală, energie pentru ingerarea hranei, pentru termoreglare și pentru activitate musculară. • Activitatea musculară include orice efort, atât profesional, cât și neprofesional. • Consumul de energie pentru activități fizice include modul de efectuare a activității, durata ei, parametrii corpului, participarea întregului corp la activitate sau numai a unei părți a lui. ACTIVITĂȚILE DE MUNCĂ SE CLASIFICĂ ÎN URMĂTOARELE CATEGORII:
• profesiuni cu efort mic
• cu efort mediu • cu efort mare • cu efort foarte mare. Valoarea energetică pentru cei ce îndeplinesc un EFORT MIC este de: • 2100 kcal(femei) • 2800 kcal (bărbați) în 24 ore. În acest grup se includ profesiunile: dactilograf, contabil, ceasornicar, farmacist, laborant, croitor, coafor, dentist, șofer,. Valoarea energetică pentru persoanele cu ACTIVITATE MEDIE constituie • 2500 kcal (femei) • 3300 kcal (bărbați) în 24 ore. În acest grup se includ profesiunile: sudor, cizmar, cofetar, strungar, conductor de troleibuz ș.a. Valoarea energetică pentru cei ce depun EFORTURI MARI este de: • 2900 kcal (femei) • 3900 kcal (bărbați) în 24 ore. În acest grup se includ profesiunile: șlefuitor de marmoră, dogar, bucătar. • Valoarea energetică pentru activitate FOARTE MARE: • 3200 kcal (femei) • 3950 kcal (bărbați) în 24 ore: În acest grup se includ profesiunile: săpător, fochist, tăietor de lemne, sobar. POPULAȚIA APTĂ DE MUNCĂ ESTE ÎMPĂRȚITĂ ÎN FUNCȚIE DE MĂRIMEA CHLTUIELILOR ENERGETICE ÎN URMĂTOARELE GRUPE:
I – angajații în munca intelectuală,
activitate fizică foarte ușoară, coeficientul activității fizice = 1,4 (cadrele științifice, studenții specialităților umanitare, operatorii mașinilor electronice de calcul, controlorii, pedagogii, dispecerii etc.). II – salariații încadrați în munci ușoare, activitate fizică ușoară, coeficientul activității fizice = 1,6 (șoferii de troleibuz, lucrătorii la conveiere, cantaragiii, împachetătoarele, croitoresele, muncitorii din industria radioelectronică, agronomii, asistentele medicale, lucrătorii de telecomunicații, din sfera de deservire, vânzătorii mărfurilor de larg consum etc.). III – angajații în munci de grad mediu, cu o activitate fizică medie, coeficientul activității fizice = 1,9 (lăcătușii, ajustorii, acordorii, șoferii excavatoarelor și ai troleibuzelor, șoferii autobuzelor, medicii chirurgi, textiliștii, cizmarii, feroviarii, vânătorii de produse alimentare, lucrătorii în transporturile pe apă, lucrătorii uzinelor chimice, etc.). IV – salariații în munca fizică grea, ce depun eforturi fizice mari, coeficientul activității fizice = 2,2 (lucrătorii de construcții, săpătorii, majoritatea lucrătorilor agricoli, mecanizatorii, mulgătoarele, grădinarii, lucrătorii încadrați în prelucrarea lemnului, metalurgiștii și turnătorii, etc.). V – salariații cu munci fizice deosebit de grele, activitatea fizică foarte înaltă cu coeficientul = 2,5 (mecanizatorii și lucrătorii agricoli în perioada de însămânțare și de strângere a recoltei, minerii, betoniștii, zidarii, săpătorii, hamalii angajați în munca nemecanizată, crescătorii de animale etc.). PRINCIPALII FURNIZORI DE ENERGIE SUNT GLUCIDELE ȘI LIPIDELE.
• Glucidele se utilizează în cursul unui
efort fizic mare ce trebuie efectuat în timp scurt. • Lipidele se indică în cazul unui efort mare, în special, în condiții cu temperatură scăzută. • Nevoia de vitamine crește în cursul activității, îndeosebi în privința tiaminei, riboflavinei, niacinei, acidului ascorbic. • Pe parcursul activității fizice crește și necesitatea în elemente minerale (clorură de sodiu, calciu, fosfor). CALCULAREA CHELTUIELILOR ENERGETICE ALE ADULȚILOR ÎN FUNCȚIE DE MASA CORPULUI, VÂRSTĂ ȘI ACTIVITATEA FIZICĂ
• Alimentația rațională se organizează ținând cont de
intensitatea proceselor de muncă și particularitățile fiziologice ale vârstei ce se află în creștere. • Rația alimentară trebuie să includă proteine în cantități satisfăcătoare, îndeosebi de origine animală, necesare pentru asigurarea normală a proceselor plastice, și calciu ușor asimilabil. • Se recomandă lapte și derivatele lui, brânză de vaci, cașcaval. PRINCIPIUL DE BAZĂ AL ALIMENTAȚIEI RAȚIONALE ÎN LUCRUL INTELECTUAL ESTE:
• reducerea valorii energetice a alimentației până
la nivelul cerințelor energetice în condițiile de muncă sau mărirea efortului fizic și sporirea pierderilor energetice până la nivelul calorajului hranei consumate. • un număr mai mare de mese cu folosirea unor cantități mici de hrană preântâmpină dezvoltarea surplusului masei corporale și aterosclerozei. ÎN EFORT FIZIC LIMITAT:
• se micșorează cantitatea de glucide, îndeosebi de cele ușor
asimilabile. • consumul de zahăr mărește masa corpului și provoacă obezitate. • pentru a satisface cerințele organismului în glucide se recomandă a folosi mai multe fructe. • se recomandă produse alimentare bogate în factori lipotropi și antiaterogeni, ca metionina ce intră în componența brânzei de vaci, cașcavalului, cărnii de găină, peștelui. PERSOANELE CARE LUCREAZĂ ÎN CONDIȚII DE MUNCĂ CU EFORT FIZIC MARE
• trebuie să consume carne de găină,
pește, orez, legume proaspete ș.a. • în eforturi îndelungate se recomandă ciocolată, glucoză cu vitamina C, băuturi răcoritoare ce conțin amidon și zahăr. ALIMENTAȚIA SPORTIVILOR
După terminarea competițiilor încordate apare
pericolul steatozei hepatice. Ca remediu profilactic se recomandă de luat la finiș 150 g glucoză sau zahăr, de redus pentru câteva zile cantitatea de grăsimi din rația alimentară și de inclus produse alimentare cu proprietăți lipotrope (brânza de vaci, cașcaval ouă, pește etc.). SPORTIVII TREBUIE SĂ ACORDE O DEOSEBITĂ ATENȚIE REGIMULUI ALIMENTAR
Regimul lor alimentar va corespunde următoarelor cerințe:
1) rația zilnică se va fracționa în 4 mese pe zi; 2) intervalele dintre mese nu vor depăși 5 ore; 3) nu se ia masa nemijlocit până la efortul fizic; 4) hrana se va consuma cu 3,5 ore până la începutul competițiilor: 5) nu se efectuează antrenamente încordate pe nemâncate; 6) luarea masei se recomandă peste 15-20 minute după terminarea antrenamentului. REPARTIZAREA RAȚEI ALIMENTARE ZILNICE ÎN PRIZE COINCIDE CU GRAFICUL DE ANTRENAMENT
• La antrenamentul de dimineață cu efort fizic înalt se
limitează valoarea energetică a dejunului și se mărește cea a prânzului. • La antrenamentul de seară se mărește valoare energetică a dejunului din contul celei a prânzului. • Distribuirea rației alimentare zilnice după valoarea energetică la efort fizic uniform în timpul zilei va fi următoarea: dejunul – 30-50%, prânzul – 35-40%, gustarea – 5-10%, cina – 25-30%. ACTIVITĂȚI DIN AGRICULTURĂ
• în cadrul diverselor se recomandă în medie
3600 kcal în diurnă; • în perioada de semănat și recoltare a roadei este recomandat pînă la 4500 kcal în diurnă. • în perioadele de scădere a cheltuielilor energetice, ca exemplu iarna, se reduce aportul caloric pînă la 3000 kcal și mai puțin în diurnă. • Utilizarea frecventă a pesticidelor în agricultură atrage după sine necesitatea introducerii alimentației profilactice. • Se recomandă de majorat aportul de vitamine și săruri minerale. • Necăutînd la condițiile de muncă incomode și grele totuși este nevoie de o alimentație fracționată cu bucate calde. • Vă mulțumesc pentru atenție!