AFECȚIUNILE TOXICE ALE

SISTEMULUI NERVOS

A realizat: Buchet Cristian gr49,Sbg1.

TOXICUL - este un compus chimic ori
biologic strain,care patrunzind in
organism,deregleaz procesele biochimice,
conditionind tulburări periculoase de
diversa gravitate a funcţiilor fiziologice a
organelor si sistemelor (de la uşoare -
pina la letale).
 I. TOXIINFECȚIILE ALIMENTARE

Intoxicaţiile alimentare de origine

microbiană sunt provocate de agenţi
patogeni, care au proprietatea de a se
înmulţi foarte repede în produsele
alimentare uşor alterabile.
 Manifestările clinice
Apar spontan, de obicei după 6–12 ore de la
consumarea produselor alimentare.
dureri abdominale,
greţuri,
vomă,
astenie,
diaree
ridicarea temperaturii până la 38–40ºC,
dureri musculare,
ameţeli
slabiciune generala.
  Tratament
1.provocarea reflexului de voma,
2. lavajul gastric cu sonda
3. Administrarea cărbunelui activat (1 g/kg): se
administreză în doze de 50 g la fiecare 4 ore.
4. Administrarea de purgative osmotice sau saline: - Sulfat
de magneziu - Citrat de magneziu, sau - Sorbitol, sau –
Manitol.
5. Eliminarea toxicelor din organism (diureza forţată):
- Furosemid
 Manitol
 - Glucoza
 - Ser fiziologic
 - Ringer-lactat
 II. INTOXICAȚIA CU CO2

Intoxicaţia cu monoxid de carbon se

produce prin inhalaţia accidentală sau
voluntară, produs prin arderea incompletă
a gazelor şi solidelor.

Monoxidul de carbon se găseşte in gazele

de eşapament ale autovehiculelor, in mine.
 Fazele intoxicaţiei cu monoxid de carbon
1. Faza de impregnare (debutul intoxicaţiei):
conştiinţa incă păstrată;
prodroamele intoxicaţiei:
cefalee fronto-temporală crescindă,
vertije,
 halucinaţii,
vome.
2. Faza de stare
hipotonie musculară a membrelor inferioare
bolnavul este incapabil să deschidă fereastra,
incearcă acest gest şi se cufundă in comă.
 3. Coma
coma este calmă, cu hipertonie
musculară;
evoluează către coma ireversibilă cu
hipotonie generalizată.

4. Moartea brutala:
prin anoxemie, totală fulgerătoare.
 Managementul general
1. Siguranţă a salvatorului şi a victimei
 Atenţie la riscurile de explozie: nu se va aprinde lumina electrică, nu se va fuma.

2. Degajare a bolnavului de la locul intoxicaţiei şi iniţiere a RCP

 Persoana care degajează bolnavul intoxicat trebuie să facă mai intii o inspiraţie
profundă, urmată de apnee in afara incăperii cu gaze toxice şi apoi să indepărteze
victima rapid din incăpere

3. Măsuri urgente la locul intoxicaţiei

 Oxigenoterapie normobară pe mască de oxigen 100%, indată ce se presupune o
intoxicaţie cu monoxid de carbon.

4. Tratament de susţinere a funcţiilor vitale

5. Tratament simptomatic
 edemului pulmonar acut
 insuficienţei cardio-circulatorii
 convulsiilor, comei (sol. Diazepam , Furosemid, Manitol)

6. Oxigenoterapie
 III. INTOXICAŢIA ACUTĂ
CU ALCOOL ETILIC
Toxicitatea alcoolului este diferită, dacă
intoxicaţia este acută sau cronică, moartea
survenind la o concentraţie sangvină de
5‰.
Alcoolul este deprimant al SNC, putînd
induce toate stadiile anesteziei. În funcţie
de nivelul alcoolemiei:
 ► La o alcoolemie de 0,5 – 1,5‰ – faza de excitaţie euforică:
 • stare de euforie, logoree;
 • comportament necontrolat;
 • capacităţi fizice şi intelectuale diminuate;
 Această stare de „excitaţie” este rezultatul acţiunii deprimante a
alcoolului asupra centrilor superiori, care nu-şi mai exercită
controlul asupra centrilor inferiori. Se produc
 următoarele efecte:
 • cardiovasculare: vasodilataţie cu senzaţii de căldură;
 • gastrointestinale: creşte secreţia acidă de suc gastric;
 • renale: creşterea diurezei.
 ►La o alcoolemie de 1,5 – 2,5‰ – starea de beţie
alcoolică:
• dizartrie, idei confuze, incoerente;
• diminuarea sensibilităţii;
• tulburări de vedere, de auz;
• tulburări de echilibru;
• tulburări de comportament;
• greţuri, vărsături (cauzate de gastrita acută
alcoolică).
 
 ► La o alcoolemie de peste 2,5‰ – coma alcoolică (ca
urmare a acţiunii deprimante profunde a alcoolului asupra
SNC):
• anestezie generală, cu abolirea reflexelor osteotendinoase;
• pupile normale sau midriatice;
• rar, convulsii (determinate de hipoglicemia indusă de alcool,
mai ales la copii).
Coma profundă duce la moarte prin:
• insuficienţă respiratorie acută;
• insuficienţă circulatorie.
În cursul comei pot apare o serie de complicaţii:
• aspirarea vărsăturilor şi asfixia;
• aspirarea de suc gastric acid şi pneumonie chimică;
• accidente vasculare cerebrale, traumatisme cerebrale;
• pancreatită acută.
Revenirea din comă este urmată de cefalee, fenomene
de gastrită acută, stare de rău general.

Tratamentul în intoxicaţia acută

Subiectul este aşezat în decubit lateral, cu gura în jos,
la nevoie se instituie respiraţie asistată.
 Spălătura gastrică este utilă în primele 2 ore de la
ingestie şi se face cu soluţie bicarbonat de sodiu 3-5%.
Rehidratarea pacientului, pentru combaterea
hipoglicemiei, se face cu ser glucozat 10%.