COLEGIUL DE MEDICINĂ ORHEI

Catedra discipline chirurgicale

FRACTURILE
Semiologie chirurgicală cu nursing specific.
PLANUL
Asistenţa de urgenţă în
fracturi.

Principii de tratament a
fracturilor.

Complicaţiile în fracturi.
Tipurile, noţiuni generale.
SEMNELE CLINICE LOCALE
ABSOLUTE/ de certitudide RELATIVE/de probabilitate

• mişcări anormale(patologice)
• crepitaţia osoasă în focarul
fracturii;
• întreruperea continuităţii osoase
• durere în focarul
(se poate aprecia uneori prin fracturii;
palpare când oasele fracturate • echimoza, uneori mai
au o dispoziţie superficială)
• fragmente osoase vizibile în
tardivă;
plagă (în cazul fracturilor • deformarea regiunii
deschise) (edem al ţesuturilor
• lipsa transmiterii mişcării de-a sectorului traumatizat);
lungul unui os;
• prezenţa fracturilor pe • impotenţa funcţională.
radiogramele segmentului
traumatizat.
 SIMPTOME DE CERTITUDINE
 Mobilitatea anormală
poate lipsi în fracturile
incomplete şi fracturile
prin angrenare
 Crepitaţia osoasă nu
trebuie căutată
deliberat,mobilizarea
fragmentelor
fracturate putând
determina leziuni ale
părţilor moi
EXAMEN LOCO – REGIONAL
Inspecţie palpaţie

 Fractură de claviculă  Fractură col chirurgical

humerus

1. Asimetria umerilor
2. Fragment osos vizibil 1. Tumefierea umărului
3. Palpaţie dureroasă 2. Durere la palpaţie
3. Echimoze răspândite
 FRACTURĂ DE FEMUR
 Fractură indirectă accident  Fractură diafiză femurală
automobli

a – hematom masiv (≤ 1000ml sânge) a ţesuturilor moi

care poate determina stare de şoc: insuficienţă
circulatorie
b – deplasare, de regulă importantă,
a fragmentelor osoase
 DIAGNOSTICUL
 După acuzele bolnavului, medicul află vremea cînd au început durerile, sediul lor,
cauza intensificării lor, starea funcţională a membrului accidentat ş.a. Anamneza
permite să se clarifice starea bolnavului pînă la traumă, caracterul şi mecanismul
leziunii, starea generală în momentul traumei şi după ea pînă la internarea în spital.
 Inspecţia permite să se determine simptomele principale ale fracturii, deformaţia
locului fracturii, dereglări funcţionale, mobilitate anormală, scurtarea membrului ş.a.
Se evidenţiază starea tegumentelor şi mucoasei din regiunea fracturii, echimozele,
escoriaţiile, plăgile, hematoamele ş.a. Inspecţia mai permite să se identifice starea
generală a bolnavului în fractură.
 Prin palpare se relevă dureri locale în regiunea fracturii, uneori se determină
fragmentele osoase şi deplasarea lor, mobilitatea anormală, crepitaţia osoasă. Se
palpează pulsul la membrul accidentat, se măsoară temperatura pielii.
 Percuţia uşoară cu degetul a suprafeţei lezate a osului permite să se depisteze
durerea locală şi să se determine nu numai fractura, ci şi fisura osului.
 O importanţă deosebită pentru diagnostic, controlul repoziţiei şi proceselor de
consolidare a osului are radiografia. Cînd se bănuieşte o fractură radiografiile
oaselor trebuie făcute minimum în două planuri reciproc perpendiculare (din faţă, din
profil), iar cîte odată, mai ales la copii, la care osificarea încă nu este deplină este
nevoie să se facă pentru comparaţie şi radiografia membrului sănătos.
 DIAGNOSTICUL

Radiografia fractură de claviculă

 COMPLICAȚIILE
• şoc traumatic
• şoc hemoragic

PRECOCE •
•
embolia grăsoasă
gangrena membrului

• escare
• supuraţia plăgii
tăierea substanţei osoase cu andreaua

TARDIVE
•
• calusul vicios
• pseudoartroza
• osteomielita posttraumatică
• osteoporoza postraumatică
 COMPLICAŢII GENERALE
imediate ale fracturilor
 Şoc traumatic cauzat de: 1-hemoragie şi hipovolemie, 2-
sindromul neuroreflector, 3-endotoxemia şi toxemia microbiană
(în leziuni deschise)
 Embolii grăsoase care se produc în primele trei zile după
accident şi se datorează macroglobulelor lipidice mobilizate din
măduva osoasă, sau formare ca urmare a lipolizei generale de
modificările hormonale postagresionale
 Anemie acută
 În evoluţie apar complicaţii septice pulmonare, urinare,
generale mai ales pe un teren predispus de boli
preexistente.
 Aceste complicaţii duc la agravarea stării bolnavului şi pot
deveni cauza morţii lui. Sarcina primordială în acordarea
primului ajutor este profilaxia şi tratamentul acestor
complicaţii.
 COMPLICAŢII ÎN FRACTURI
determinate de diverse cauze
 Leziuni viscerale, produse de agentul
traumatizant direct sau prin deplasarea
fragmentelor osoase (encefalice, medulare,
toracice abdominale, pelviene)
 Leziuni vasculare (hemoragii)
 Leziuni nervoase (pareze, paralizii)
 Poziţie incorectă a fragmentelor osoase
(dispoziţie)
 Interpoziţie (intercalarea între fragmente a
muşchiului sau fasciei)
 COMPLICAŢII LOCALE imediate
 Leziuni vasculare
• Ex. : a. axilara, a. poplitee, a.
epigastrica
• leziunea intimei  tromboza
extensiva
• investigatii : Echo Doppler, angiografie
• tratament : sutura dupa stabilizarea
grefa focarului de fractura
COMPLICAŢIILE
FRACTURILOR
Interpoziţie musculară Mână “căzând”

Situarea între fragmente a Paralizie prin lezare de

muşchiului sau fasciei, duce, de nerv radial (a) în fractura
regulă la formarea pseudoartrozei diafizei humerale (b)
CONSOLIDAREA FRACTURILOR
Inflamaţie Osteoliză şi Remodelare
op
postagresiune osteosinteză osoasă
Imediat după fractură apare hematomul fracturar înconjurat de o reacţie
inflamatorie

Hematomul este invadat de vase şi ţesut conjunctiv tânăr “calus fibros”

Calus osos primitiv cu trabecule dispuse dezordonat (4-6 săptămâni)

Proces de remodelare - calus osos lamelar (secundar)

CONSOLIDAREA FRACTURILOR
• Calus  calum = îngrosare ( lat. )
• Etapele consolidării (Hunter) :
I. Etapa de unire a fragmentelor osoase
:
1. faza de inflamaţie 3-4 zile
2. formarea calusului moale 14-18 zile
-calusului osos primar
3. formarea calusului dur
- calusului osos secundar
II. Etapa de restructurare arhitecturală
 Termenele medii de consolidare şi incapacitate temporară
de muncă în unele fracturi închise (după F.R.Bogdanov)

Termenul de incapacitate de
Fractura Termenul de muncă în luni
consolidare munca fizică fără efort
fizic

Extremitatea inferioară
Fractura medială a colului femural 6 luni 8 – 10 6–7
Diafiza femurală 3 – 3,5 luni 5 – 5,5 4 – 4,5
Diafiza ambelor oase ale gambei 3 – 3,5 luni 3,5 – 4 3 – 3,5
Ambele maleole ale gambei 1,5 – 2 luni 2 – 2,5 2
a) fără subluxaţia piciorului 2 – 2,5 luni 2,5 – 3,5 2,5 – 3
b) cu subluxaţia piciorului 3 luni 3,5 – 4 3–4
Osul calcaneu 1 – 1,5 2 – 2,5 1–2
Oasele metatarsiene

Extremitatea superioară
Colu anatomic şi chirurgical al humerusului 1 lună 2 – 2,5 1,5 – 2
Diafiza humerală 2,5 – 3 luni 3 – 3,5 2,5 – 3
Diafiza ambelor oase ale antebraţului 2 – 2,5 3 – 3,5 2,5 – 3
Fractura radiusului în locul tipic 3 săptămîini 2,5 1 – 1,5
Oasele metacarpiene 1 lună 1–2 1 – 1,5
Falangele degetelor 2 săptămîini 1 – 1,5 1
 COMPLICAŢIILE
procesului de vindecare
 Calus vicios – vindecare osoasă în poziţii anormale
 Întârzierea consolidării – prelungirea vindecării unei
fracturi peste timpul în care consolidarea se produce în
mod obişnuit, în tipul respectiv de fractură
 Pseudartroza – consecinţă a interpunerii de ţesuturi moi
între fragmentele osoase, reprezintă o articulaţie sinovială
suplimentară
 Osteoporoză posttraumatică (Sudeк-Leriche) – se
manifestă prin dureri la tentativa de mobilizare după
consolidarea fracturii, atrofie musculară şi tulburări
vazomotorii (edem, cianoză, hipotermie)
 Complicaţii locale tardive
Calusul vicios

Fracturile.Principii generale
  Pseudoartroza, adică articulaţia falsă, care se
formează în segmentul diafizar al osului

Cauze :
• reducere deficitară (interpoziţie)
• mobilitate în focar
• iatrogene : devascularizare os

Fracturile.Principii generale
PRINCIPIILE DE TRATAMENT
Acordarea primului ajutor

Tratament pe principiul chirurgiei de urgenţă, având ca scop

salvarea vieţii (deşocare, hemostază definitivă, refacerea respiraţiei,
rezolvarea compresiei cerebrale, etc.)

În politraumatisme asistenţa chirurgicală se efectuează pe principiul

leziunii dominante

Profilaxia complicaţiilor infecţioase in fracturile deschise

Reducerea fragmentelor - ortopedică sau chirurgicală

Fixarea (stabilizare) fragmentelor osoase
Tratament funcţional
ASISTENŢA DE URGENŢĂ
Degajarea traumatizatului
din focarul de producere
a fracturii
Hemostaza provizorie( în
cazul fracturilor deschise)
Imobilizarea provizorie(de
transport) a fracturii.
Aşezarea traumatizatului
în poziţie de securitate şi
Calmarea traumatizatului.
interzicerea oricărui tip de
mişcări.
Toaleta primară a plăgii
cu soluţii antiseptice şi
Suprimarea durerii
aplicarea pansamentului
aseptic pe plagă.
Transportarea de urgenţă
a traumatizatului într-o
unitate medico-sanitară
specializată(se face de
preferinţă cu mijloace
specializate).
ASISTENŢA DE URGENŢĂ
FRACTURI ÎNCHISE FRACTURI DESCHISE

Analgezie Hemostaza provizorie

Analgezie
Imobilizare

Toaleta plăgii

imobilizare
Imobilzare de transport cu atela
Dieterichs în fractură de femur
a) Atela Diterichs
înainte de aplicare
b) Atelă aplicată pe
bolnav cuprinde
trei articulaţii
c) Executare tracţiei
pe atelă

c
a b
Imobilzare de transport cu atela
Кrammer traumatism membru superior
a) atelă Кrammer
a
b) atelă Кrammer
b
c) imobilizare de
transport în
fractura osului
humerus

c
IMOBILIZARE DE TRANSPORT

Fixare antebraţ Atelă

cu basma pneumatică
 ASISTENŢA DE URGENŢĂ
în dependenţă de tipul fracturii
 1. Fracturile oaselor craniului
des sint insotite de traume
cerebrale si a SNC.
 Sinistratul adeseori este fara
cunostinta, deaceea este necesar
de a fi foarte precauti.
 Pacientul se culca cu fata in jos,
sub cap ce aplica un colac din vata
si tifon sau orice alt colac moale
improvizat.
 Fracturile maxilei sau
mandibulei, se aplica fixarea cu
pansament „prastie”.
 Daca dintii nu se apropie, se aplica
o bucata de scandurica intre dinti
si apoi se fixeaza.
 Pentru evitarea decaderii limbii,
capul se da pe o parte sau limba
se fixeaza.
  ASISTENŢA DE URGENŢĂ
în dependenţă de tipul fracturii
   3. In caz de fractura a
claviculei, pe umeri se aplica 2
inele din vata si tifon, si se unesc
intre ele la spate.
 Mina se atarna pe o basma.
 Pacientul trebuie transportat in
pozitie şezânda, puţin lăsat pe
spate.
 Nu se recomandă aplecarea
inainte (la asezarea în transport)
deoarece aceasta poate duce la
deplasarea fragmentelor osoase.
 4. In caz de fractura a coastelor
– pe torace, la expiratie, se aplica
un bandaj strans sau se strange
cu un cearsaf cutia toracica si se
fixeaza sau se coase.
 Daca la sinistrat este pneumotorax
deschis, mai întii se aplică
pansament steril ermetizant (cu
supapa de iesire) cu o musama
sterila si se fixeaza cu bandaj.
 Transportarea se face in pozitie
semişezânda.
  ASISTENŢA DE URGENŢĂ
în dependenţă de tipul fracturii
   5. In caz de fractura a oaselor
bazinului – sinistratul se culca pe
o suprafata dura,
 sub genunchi se aplica o cuvertura
sau o plapuma facuta val, in asa
mod ca genunchii sa fie indoiti şi
picioarele date în parti.
 In asa pozitie picioarele si tot
corpul se fixeaza (cu tifon sau
curele) de scandura dura.
 6. In caz de fractura deschisa a
degetelor sau oaselor manii –
la necesitate se aplica pansament
steril, sub degete se aplica un val
mic de tifon sau improvizat,
pentru ca degetele sa fie indoite si
dupa aceasta toata mina se
fixeaza pe o scandura, atela
standard sau improvizata.
 Mina in momentul transportarii
trebuie sa fie indoita in articulatia
cotului sub unghi drept si fixata cu
tifon sau cu un cornisor
triunghiular.
 ASISTENŢA DE URGENŢĂ
în dependenţă de tipul fracturii
7. Fractura coloanei vertebrale – este una din cele mai grave leziuni. Soarta sinistratului in
asemenea cazuri depinde mult de corectitudinea acordarii primului ajutor si a imobilizarii de
transportare. Nu trebuie fara de necesitate de a palpa, misca sau ridica capul si corpul
sinistratului. Initial este necesar de administrat analgetice, apoi de culcat pacientul pe o
suprafata dura si de-l bandajat de ea. In lipsa suprafetei dure, pacientul se va culca cu fata in jos
pe brancarda moale si sub cap si umeri se pune o plapuma. Este necesar de retinut, ca
asemenea bolnavi nu suporta schimbarea obisnuita de pe pamint pe scandura. Acest lucru se
face in citeva miscari precise si concomitente: in cazul schimbarii pozitiei: tot corpul pacientului
se intoarce concomitent pe o parte, la spatele pacientului se pune scandura (sau in fata se pune
brancarda) si apoi se rostogoleste foarte incet pacientul cu tot cu scut.
In cazul cind pacientul este in pozitia necesara: el se ridica
concomitent (tot corpul) la o inaltime de 20-30 cm de la pamint
si alta persoana pune sub el scutul sau brancarda, dupa care
sinistratul se lasa in jos. Cel mai important lucru in momentul
schimbarii este sa nu se permita deplasarea (miscarea) nici cit
de mica a oaselor in locul fracturii.
In caz de nerespectare a acestei reguli poate avea (in cel mai
„bun” caz) paralizia minilor sau picioarelor sau moartea
spontana a pacientului.
  ASISTENŢA DE URGENŢĂ
în dependenţă de tipul fracturii
  8. In caz de fractura a
antebratului, atela se fixeaza de
la degete pina la articulatia
cotului. In caz de lipsa a atelei,
mina se indoaie sub unghi drept la
cot, cu degetele spre abdomen si
se fixeaza cu tifon lipita de corp
sau se atarna cu un cornisor
triunghiular.
Fracturile.Principii generale
   9. Fracturile femurului, mai
ales cele deschise, sint insotite de
hemoragii si pot repede duce la
aparitia socului traumatic. Pentru
acordarea ajutorului, trebuie de
oprit hemoragia, de administrat
analgetice, de aplicat pe rana un
pansament steril si dupa aceasta,
pe ambele parti laterale ale osului
femural se aplica atele standarde
sau improvizate (pe partea din
afara – pina la fosa axilara) si se
fixeaza de corp cu tifon, curele,
panza, pentru a asigura
nemiscarea totala a piciorului. In
regiunea fosei axilare, regiunea
inghinala si la proeminentele
osoase, se aplica pernute moi de
vata cu tifon pentru a nu leza
tesuturile moi in timpul imobilizarii
si transportarii.
 TRATAMENTUL
PRINCIPIILE DE BAZĂ

Repoziție/
reducerea

Imobilizare

Accelerarea
proceselor de
consolidare
osoasă
 TRATAMENTUL
FRACTURILOR

Accelerarea proceselor de
REDUCEREA FIXAREA/
consolidare şi restabilire a
/REPOZIŢIA IMOBILIZAREA funcţiei

MANUALĂ EXTENSIE CHIRURGICALĂ APARAT Tratamentul

GHIPSAT funcţional

Cu leucoplast Osteosinteză Osteosinteză Îmbunătăţirea stării

Externă Internă generale a bolnavului

Transscheletală Cu fixatori externi Centromedulară

Cu aparatul
Extracorticală
Ilizarov
 REDUCEREA ORTOPEDICĂ
a fragmentelor deplasate poate fi:
 Manuală  Transscheletală

Repoziţie fractură humerus Tracţie scheletală pe atela

cu deplasarea fragmentelor Beler în tratamentul fracturii
a,b – etape repozţie de fmur
 REDUCEREA CHIRURGICALĂ
a fragmentelor deplasate poate fi :
 Cu deschiderea focarului de fractură
 Cu focarul închis
 După reducerea fragmentelor, se efectuează stabilizarea lor
prin utilizarea diverşilor fixatori – acest procedeu poartă
denumirea de osteosinteză a fragmentelor.
I – osteosinteză internă cu amplasarea fixatoarelor sub
tegumente, cu suturarea completă a plăgii chirurgicale
II – osteosinteză externă efectuată prin utilizarea aparatelor
de fixaţie externă, cu care e posibilă şi reducerea
fragmentelor, apoi stabilizarea lor.
 OSTEOSINTEZĂ INTERNĂ
Centromedulară Extracorticală

a
b

a) Tijă metalică plasată b) Placă situată pe stratul

în canalul osteomedular al cortical al fragmentelor
fragmentelor segmentului
fixată cu şurupuri
fracturat
OSTEOSINTEZĂ INTERNĂ
1.Suruburi

2.Placi înşurubate
OSTEOSINTEZĂ EXTERNĂ
Osteosinteză cu Osteosinteză prin
aparat Ilizarov fixator extern

Osteosinteza fragmentelor Fixator extern într-o

oaselor gambei cu fractură cominutivă
aparatul Ilizarov deschisă de tibie
 ETAPELE PPChP ÎN
FRACTURILE DESCHISE

Incizia marginilor Excizia aponeurozei

plăgii
 ETAPELE PPChP ÎN
FRACTURILE DESCHISE

Secţionarea muşchilor Depistarea fracturii

 ETAPELE PPChP ÎN
FRACTURILE DESCHISE

Înlăturarea Repoziţia
fragmentelor osose
 PROFILAXIA
Iată câteva sfaturi pentru a face oasele mai puternice şi
postura ta frumoasa:

Băile solare Consumă legume verzi

(vitamina D mentine (o sursa de calciu şi vitamina K
sanatatea oaselor) intăreşte oasele)
 PROFILAXIA

Spune "nu" la cofeina

Bea lapte în fiecare zi (cafeaua elimină calciul din
(1 pahar de lapte - 300 mg organismul și oasele devin
de calciu) fragile)
 PROFILAXIA

Adaugă calciu la dieta ta

(alternativa poate fi suplimente
alimentare) Reduce / diminuiază stresul
 PROFILAXIA

Efectuiază exerciţii
Mananca mai multe fructe (stimuleaza osul și îl ajută să
(Prune, mere, banane) rămână puternic)
 BIBLIOGRAFIE

 Anghelescu N., Patologie şi nursing chirurgical, Bucureşti, 1998.

 Constatintinescu M., Chirurgia, Bucureşti, 1996.
 Muratov S.N., Bolile chirurgicale, Lumina, 1987.
 Golovin B., Bedicov E., Creţu E., Chirurgie generală – Ghid pentru lecţii
practice, Chişinău, 2004.
 Bedicov E., Ignatenco S., Chirurgie – Compediul deprinderilor practice,
Chişinău, 2004.
 Spânu A., Chirurgie generală şi semiologie chirurgicală, Centrul Editorial-
Poligrafic Medicina, Chişinău, 2008.
 Titircă L., Urgenţele medico-chirurgicale, Editura Medicală, Bucureşti,
2007.
 Gudumac E., Benea T., Golovin B., Creţu E., Chirurgie, Î.S. F. E.-P.
„Tipografia Centrală”, Chişinău, 2009.
 Daşchevici S., Constantinescu M., Chirurgie. Specialităţi chirurgicale.
Bucureşti, Editura Medicală, 2007.
 Strucicov V., Chirurgie generală, traducere Ghidirim Gh., 1992