Managementul sistemului de

sănătate – finanţare,
organizare.
Goma Ludmila
1. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se calculează:
a) În funcţie de riscul propriu de boală
b) În funcţie de tariful stabilit în calitate de contribuţie procentuală la salariu
c) Până la deducerea (reținerea) impozitelor şi altor plăţi stabilite de legislaţie
d) Prin suma cheltuielilor şi profitul de 40-50% din valoarea primei de asigurare
e) Din contul profitului întreprinderii
2. Modelul Bismarck al sistemului de sănătate este caracteristic pentru:
a) Anglia
b) SUA
c) Canada
d) Germania
e) Slovenia
3. În anii ‘60, în SUA, au fost inițiate următoarele programe sociale de asigurare medicală:
a)Programul MediCaid destinat celor foarte săraci
b)Programul MediCaid destinat vîrstnicilor şi persoanelor cu dizabilitate
c) Programul MediCare destinat vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilitate
d)Programul MediCare destinat celor foarte săraci
e)Programe destinate mamelor cu multi copii
4.. Particularităţile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală sunt:
a) Primele de asigurări sînt plătite de patron şi salariat
b) Controlul public asupra administrării fondurilor mijloacelor financiare ale asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală
c) Stabilirea primelor de asigurare în funcţie de riscurile individuale de sănătate
d) Servicii medicale în funcţie de suma achitată
e) Servicii medicale direcţionate
5. Avantajele sistemului medical privat sunt:
a)Transparența în costurile și beneficiile oferite de sistem
b)Echitatea în finanțare
c)Acoperirea largă și reglementată cu servicii de sănătate
d)Accesibilitate înaltă la asistența medicală a populatiei defavorizate
e)Alegerea liberă a furnizorului și a gamei de servicii
6.. Avantaje ale sistemului medical public:
a)Echitatea în finanțare
b) Acoperirea largă și reglementată cu servicii de sănătate
c) Posibilitatea controlului asupra cheltuielilor medicale totale
d)Alegerea furnizorului și a gamei de servicii
e) Transparența în costurile și beneficiile oferite de sistem
7. Principiile de bază ale sistemului de asigurări sociale de stat Modelul Bismarck sunt:
a)Autonomia fondurilor
b)Decentralizarea fondurilor
c)Solidaritatea
d)Obligativitatea
e)Individualizarea plăților
8. In sistemul de asigurari private SUA deosebim urmatoarele programe sociale cu sustinere a anumitor
categorii de populatie :
•Fondul social pentru batrini
•MediCaid
•MediCare
•Bunicii comunitatii
•programe destinate mamelor cu multi copii
9.Modelul Bismarck al sistemului de sănătate este caracteristic pentru:
a) Anglia
b) SUA
c) Canada
d) Germania
e) Slovenia
10.Modelul Beveridg al sistemului de sanatate este caracteristic pentru
a) Anglia
b) SUA
c) Japonia
d) Germania
e) Africa de sud
11. Modelul Duglas al sistemului de sănătate este caracteristic pentru:
a) Anglia
b) SUA
c) Canada
d) Germania
e) Slovenia
12. Sistemului asigurarilor private de sănătate este caracteristic pentru:
a) Anglia
b) SUA
c) Canada
d) Germania
e) Slovenia
13.Sistemul national de sanatate (Duglas) are urmatoarele caracteristici: 
a)Prima de asigurare este calculată în funcţie de riscul propriu de boală,
b)Contribuţiilepentru sanatate sunt plătite de patron şi salariat
c)Sistemul de sanatate este finanţat în comun de către guvernele fiderale şi guvernul
provincial
d)Sursa de finantare a sistemului de sanatate este sistemul fiscal
e)Administrarea sistemului este realizata de către autorităţile provinciale
14.Sistemul natuional de sanatate (Beveridj) are urmatoarele caracteristici:
a) Prima de asigurare este calculată în funcţie de riscul propriu de boală,
b) Contribuţiilepentru sanatate sunt plătite de patron şi salariat
c) Sursa de finanţare este statul prin impozite, prin taxe cu destinaţii speciale
d) Fondurile sunt colectate din bugetul de stat, apoi sunt alocate sectorului de sanatate.
e) Administrarea sistemului este realizata de către autorităţile provinciale
15.Sistemul de asigurari private de sanatate are urmatoarele caracteristici:
a) Prima de asigurare este calculată în funcţie de riscul propriu de boală,
b) Există asigurări private, servicii private cu plată şi programe sociale cu susţinere a
anumitor categorii de populaţie
c) Sursa de finanţare este statul prin impozite, prin taxe cu destinaţii speciale
d) Fondurile sunt colectate din bugetul de stat, apoi sunt alocate sectorului de sanatate.
e) Administrarea sistemului este realizata de către autorităţile provinciale
 
 O tara sanatoasa este o tara fericita. Top 10 tari cu
cele mai bune sisteme publice de sanatate
• 10. Noua Zeelanda - una dintre cele mai active țări din lume si
depaseste cu mult asteptarile altora in competitiile sportive
nationale. Ea are o speranta medie de viata de 81,6 ani.
• 9. Austria - are al doilea cel mai mare numar de doctori la
100.000 de locuitori din Uniunea Europeana si unul dintre cele mai
puternice sisteme medicale de pe continent, sistem recunoscut
pentru calitatea excelenta a serviciilor si pentru standardele
inalte ale unitatilor medicale. In acelasi timp, s-a dezvoltat si un
puternic sector de furnizori privati de servicii medicale, ce ofera
tratamente pentru pacienti internationali din Asia, SUA sau Europa.
• 8. Franta - calitatea serviciilor de sanatate si speranta medie de
viata a tarii de 82 ani.
• 7.Australia -a fost clasata ca fiind cea mai sanatoasa natiune din
emisfera sudica, aici australienii se bucura de o vreme favorabila,
iar poluarea este redusa. Speranta medie de viata este de 82,8 ani,
iar din acest punct de vedere tara se claseaza pe locul patru in
lume.
6. Olanda - In 2015 a obtinut cele mai bune rezultate potrivit Indexului
anual Euro Health Consumer, care compara sistemele de sanatate
din Europa. Olanda a avut atunci punctajul maxim de 916 din 1.000
de puncte,
5. Germania - sunt printre cei mai sanatosi oameni din lume.
Speranta medie de viata a tarii este de 81 ani.
4. Marea Britanie - propunandu-si sa ofere ingrijire tuturor dupa
nevoie, indiferent de venituri. A servit ca model pentru alte tari si e
in continuare printre cele mai accesibile din lume: doar 2% dintre
britanici nu au acces la medicamentele necesare.
3. Canada -. Majoritatea serviciilor medicale sunt gratuite, fiind platite
din impozite. Guvernul federal stabileste normele serviciilor de
sanatate pentru toata Canada, dar fiecare provincie isi
administreaza propriul program de servicii de sanatate.
2. Suedia - are un punctaj mare, potrivit Indexului global de
prosperitate. Barbatii suedezi au a patra cea mai mare speranta
medie de viata din lume de 80,7 ani.
1. Danemarca, toate persoanele care dezvolta probleme medicale
grave au dreptul de a primi tratament gratuit in spital. Acest lucru
este valabil si in cazul persoanelor venite in vizita din alte tari.
Majoritatea examinarilor medicale si tratamentelor sunt gratuite.
• Pentru a preveni răspândirea epidemiilor de boli
infecțioase unele state încă din secolul XVIII au început
să emită legi cu caracter sanitar
• sistemele de sănătate care protejează populația
împotriva riscului de boală au apărut doar după cel de-al
2 lea Război Mondial
• Chiar și în zilele noastre, sistemele de sănătate care
garantează acoperirea cu servicii a populației sunt
întâlnite doar în țările dezvoltate - aproximativ 40 din
cele 200 de țări ale lumii
 Sistemul de sănătate
• Reprezintă totalitatea actorilor,
instituțiilor și resurselor directionate
spre acţiuni, al căror scop primar constă
în îmbunătăţirea sănătăţii. (Raportul
OMS, 2000)
• Acţiunea de îmbunățire a sănătătii -
orice efort al serviciilor de sănătate
adresat individului sau populaţiei, sau
iniţiativă intersectorială al cărui scop primar
îl constituie îmbunătăţirea sănătăţii.
 Sistemul de sanatate-definitii
•  ansamblul organizatiilor de sanatate pe care il
compun. Acestea sunt diferite din pct de vedere al
structurii organizatorice, al logisticii, al scopului propus,
al culturii organizationale, insa numitorul lor comun este
pacientul.
• totalitatea resurselor de promovare a sanatatii, de
profilaxie, de ingrijiri medicale, incluzand organizatiile
sanitare si relatiile dintre ele.
• ansamblul resurselor ce ofera ingrijiri medicale si
promoveaza un stil de viata sanatos
• Este direct dependent de finantare respectiv de
procentul din PIB alocat
 Sistemul de sanatate este analizat si caracterizat
ţinînd seama de urmatoarele elemente:

• Fluxul financiar
• Organizarea
• Relaţiile care apare între terţul platitor (compania de
asigurare), furnizorul de servicii medicale (medicul) şi
consumatorul (pacient).
Modalitatea de finanţare aleasă combinata cu tipul de
organizare, determina în final starea de sanatate a
populaţiei ,protecţia financiară vizavi de risc şi gradul de
satisfacere a consumatorilor.
 Performanţa unui sistem de sănătate
(OMS) se axează în jurul a trei piloni
fundamentali:
• ameliorarea sănătăţii;
• creşterea capacităţii de răspuns faţă de
aşteptările populaţiei;
• asigurarea echităţii în ceea ce priveşte
contribuţia financiara.
 Condiţiile care trebuie să îndeplinească un
sistem de sănătate după Maxell
• acoperire generală
• accesibilitate
• pertinenţă faţă de nevoi
• echitate
• posibilitatea de alegere
• eficacitatea
• eficienţa înaltă
• accesibilitate socială largă
• responsabilitatea statului faţă de sănătatea
publică
 Principii
•
• care stau la baza sistemelor de sănătate
Coruptia
Lipsa personalalului medical – emigrarea
• Gestionarea incorecta a aparatelor tehnicii medicale – sau lipsa acestaia
• Gestionarea incorectaa fondurilor banesti
• Conditii nefavorabile de spitalizare
• Salarii mici

• Accesul universal,
• Îngrijiri de calitate,
• Echitatea (acces corespunzător nevoilor, fără a ține seama de vârstă, grup etnic, gen,
statut social, posibilitatea de a plăti)
• Solidaritate
• Siguranța pacientului,
• Îngrijire bazată pe dovezi și etică,
• Implicarea pacientului (dreptul la alegerea furnizorului, dreptul la consimțământul
informat),
• Compensare (proceduri transparente în cazuri de malpraxis),
• Confidențialitate.
Funcțiile Sistemului de Sănătate
 GENERAREA RESURSELOR: pregătirea forţei de
munca,organizarea facilităţilor pentru furnizarea serviciilor,
producţia de medicamente, materiale, echipamente ; cercetare
şi dezvoltare
 FINANŢAREA, ASIGURAREA MECANISMELOR DE
SUSŢINERE ECONOMICĂ: colectarea fondurilor;
distribuţia şi alocarea fondurilor ; achizitia strategică de
servicii (metode de plată a furnizorilor)
 FURNIZAREA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE :
preventive , curative ; la nivel individiual , la nivel
populaţional
 ADMINISTRAREA EFICACE A SISTEMULUI:
•elaborarea politicilor de sănătate •reglementare şi advocacy
•colectare, utilizare informaţii •managementul sistemului
•coordonarea cu sistemele sociale şi economice •asigurarea
participării, implicării şi împuternicirii comunităţilor
•cooperarea internatională
Componentele ale unui sistem de sănătate (M.Roemer)

A. Producerea şi dezvoltarea resurselor

- resursele umane (forţa de muncă)
- facilităţi sanitare (unităţi sanitare, spaţii)
- resursele materiale (medicamente, materiale sanitare, echipamene
- cunoştinţe profesionale ale personalului medical
B. Organizarea resurselor – resursele se organizează în relaţii funcţionale în
cadrul unor programe de sănătate. Ele pot fi finanţe de: guvern, asigurări publice,
asigurări private ONG.
C. Suportul economic finanţarea se realizează prin: impozite, taxe, contribuţii
publice/private, plata directă între medic şi pacient, coplată, finanţare externă,
ONG, fundaţii etc.
D. Conducerea sistemului de sănătate – gestionarea sist. de sănătate: planificarea
sanitară, luarea şi implementarea deciziilor, supravegherea şi evalurea permanentă a
sist. de săn.
E. Serviciile de sănătate
- îngrijiri primare de sănătate: medicul de familie;
- îngrijiri secundare: spitaliceşti;
- îngrijiri terţiare: clinici şi instituţii specializate.
 sistemul de sanatate
• cine oferă sursele de • Fondurile provin, în principal, de la
finanţare? populaţie (persoane sau corporaţii)
• care sunt mecanismele de • Mecanismele de colectare includ
taxe, contribuţii la asigurările sociale,
colectare a resurselor prime de asigurare privată, economii
financiare? ale populaţiei, plăţi făcute direct de
pacienţi („din buzunar”), donaţii,
• cine sunt agenţii de împrumuturi, granturi.
colectare a resurselor • Agenţii colectori pot fi publici sau
financiare ? privaţi (agenţi for-profit sau non-
profit), iar taxele pot fi directe (plătite
individual, de familii, firme) sau
indirecte (tranzacţii).
• Taxele sunt colectate de guvern,
• Contribuţiile obligatorii la asigurări
sunt colectate de un agent
independent sau semi-independent.
• Contribuţiile la asigurările sociale de
sănătate sunt plătite atât de angajator
cât şi de angajat,
Organizația Mondială a Sănății definește obiectivele care
trebuie urmărite de un sistem de sănătate:
• (1) îmbunătățirea stării de sănătate a populației,
• (2) răspunsul la aşteptările populaţiei
• (3) asigurarea protecției financiare față de costurile
bolii.
În vederea îndeplinirii acestor obiective, sistemul de
sănătate are de îndeplinit patru funcții majore:
(1) supraveghere (Stewradship),Dirijare
(2) finanțare,
(3) producere de resurse ,
(4) furnizare de servicii
 Obiective specifice :

      a) îmbunătăţirea finanţării sistemului de

sănătate;
    b) îmbunătăţirea mecanismelor de plată şi
contractare a serviciilor;
    c) sporirea echităţii şi transparenţei în alocarea
resurselor şi protecţiei financiare a cetăţenilor.

19
• 62. Îmbunătăţirea finanţării sistemului de sănătate se va realiza prin intermediul următoarelor
acţiuni:
    a) majorarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală;
    b) asigurarea garanţiilor statului în participarea la finanţarea sistemului de sănătate;
    c) revizuirea capacităţilor de participare a autorităţilor administraţiei publice locale la
dezvoltarea infrastructurii instituţiilor medico-sanitare din teritoriu;
    d) dezvoltarea formelor de asigurări facultative pentru prestarea serviciilor supra-pachet de
asistenţă medicală.
    63. Pentru atingerea obiectivului de îmbunătăţire a mecanismelor de plată şi contractare a
serviciilor se prevăd următoarele măsuri:
    a) îmbunătăţirea mecanismelor de plată a prestatorilor de servicii în asistenţa medicală
primară;
    b) perfecţionarea mecanismelor de plată a prestatorilor de servicii în regim de ambulator;
    c) reformarea mecanismelor de plată a prestatorilor de servicii în spital;
    d) îmbunătăţirea mecanismelor de plată a prestatorilor de servicii de urgenţă;
    e) perfecţionarea mecanismelor de plată pentru alte categorii de servicii de sănătate nou-
introduse: îngrijiri la domiciliu, paliative etc.;
    f) revizuirea mecanismelor de contractare a serviciilor de sănătate;
    g) creşterea gradului de autonomie a prestatorilor în gestionarea resurselor financiare;
    h) dezvoltarea mecanismului de evaluare şi de monitorizare a eficienţei resurselor
utilizate.
    64. Sporirea echităţii şi transparenţei în alocarea resurselor şi protecţiei financiare a
cetăţenilor se vor obţine prin:
    a) îmbunătăţirea echităţii în formarea şi utilizarea resurselor financiare pentru serviciile de
sănătate; 
    b) creşterea transparenţei în alocarea şi utilizarea resurselor financiare.

20
 Functia finanțarea - importantă ?

Modul în care se realizează finanţarea ,

determină :
• gradul de asigurare a echității în plata
contribuției pentru sănătate
• nivelul stării de sănătate a unei populații
• susținerea celorlalte funcții, mai ales
producerea de resurse și furnizarea de
servicii. ( stimulentele pentru furnizorii de
servicii de sănătate)
 Tipurile clasice ale sistemelor de sanatate

• Sistem privat de asistență medicală

• Sistemul Beveridge - sistemul de

sănătate de stat

• Sistemul Bismarck - bazat pe asigurări

sociale de sănătate
 Convergenta modelelor
• În prezent, modelele „de stat” și „ de
asigurare” în forma lor pură nu există în
nici o țară. Pretutindeni este observată o
tendință spre convergența ambelor
modele
• Deobicei se întâlnesc modele care
combină piața serviciilor medicale cu un
sistem dezvoltat de reglementare a
statului și garanții sociale
 Modele de finanțare in domeniul de ocrotire a
sănătăţii, pe plan internațional
• Sistemul național al sănătăţii, care se bazează pe
finanţarea din impozite (Marea Britanie, Italia, Grecia,
Norvegia, Israel);
• Sistemul finanțării sănătăţii, bazat pe asigurarea
socială medicală, care se finanțează din contribuțiile
patronilor și angajaților (Germania, Austria, Franţa,
Cehia, Japonia, România, Rusia, Armenia, Republica
Moldova);
• Sistemul asigurărilor private de sănătate, care se
bazează, în mare parte, pe asigurări facultative de
sănătate efectuate la companiile de asigurări (SUA).
 ponderea cheltuielilor publice pentru
ocrotirea sănătăţii în PIB
(Produsul Intern Brut)
• în ţările cu sistem de sănătate naţional, se
înregistrează în Norvegia de 8,2 %,.
• În ţările cu sistem de asigurări sociale, cel mai
înalt nivel este în Franţa de 8,9 %. În Republica
Moldova, pentru sistemul de ocrotire a sănătăţii,
se alocă 5,4% din produsul intern brut,
comparativ cu România unde se alocă – 4,2 %.
şi Rusia – 3,2%.
• În SUA, unde predomină sectorul privat în
finanţarea sistemului de sănătate, nivelul acestui
indicator este de 8,1%.
• Marea Britanie, Italia, Grecia, Norvegia, Israel
-Finanțarea publică se limitează la veniturile
publice , administraţia publică centrală sau
locală sunt principalele responsabile pentru
finanțarea serviciilor de sănătate
• Germania, Austria, Franţa, Cehia, Japonia,
România, Rusia, Armenia, Republica
Moldova -finanţarea este bazată atât pe
alocările administrației publice centrale sau
locale, precum și pe contribuțiile sociale ale
angajatorului şi angajatului acumulate prin
sistemul de asigurări sociale.
 Ponderea sectorului public în finanţarea
sistemului de sănătate
I.În ţările cu sistem naţional de sănătate
• Ponderea cea mai mare o deţine Norvegia – 85,5%,
• Ponderea cea mai mică este în Israel – 59%.
II. În ţările cu sistem de asigurări sociale
• Ponderea cea mai mare o deţine Cehia cu 83,3%,
• Ponderea cea mai scăzuta revine Armeniei cu 41,7%.
Sistemul asigurărilor private de sănătate, majoritar în
SUA, conduce la o mai bună funcţionare cu cheltuieli
mai mici din sectorul public, ponderea sectorului
privat fiind de 52,9%, iar a celui public 47,1%
Finanțarea de la bugetul de stat
LIMITE AVANTAJ
fondurile pot fi insuficiente, Acoperire generală
ponderea din total buget,
alocată pentru sănătate, este
influențată de
Prioritățile politice de moment.

Fondurile sunt colectate la bugetul de stat din:

• impozite generale (pe salarii, impozite agenți economici, etc)
• taxe cu destinație specială pentru sănătate

Bugetul de stat = o sursă de finanțare pentru toate sistemele de

sănătate.
 Sistemul Național de Sănătate (modelul Beveridge)

Exemple: Marea Britanie, Irlanda, Țările Scandinave, Spania,

Portugalia, Italia, Polonia, Letonia, Albania

Caracteristici:
• Acoperire generală a populației
• Reprezintă tipul cel mai progresiv de sistem de sănătate
• Costuri administrative ceva mai reduse
• Control al fondurilor
• De regulă nu există relații contractuale clare între finanțator și furnizor
• Caracteristic - liste de așteptare
• Fondurile - consistente doar în cazul ţărilor bogate, cu economie gri redusă şi care
valorizează sănatatea,
• Suplimentat şi de alte surse de finanțare
• O parte a populației are asigurare privată de sănătate
 Sistemul Beveridge
Sistemul national de sanatate
• Acest model este carecteristic Marii Britanii,
este intalnit in Suedia, Danemarca, Norvegia,
Grecia, Arabia Saudita, Israel, Noua
Zeelanda, Canada, Portugalia, Italia, Spania.
• bazat pe finantarea centrala
• Sursa de finanţare este statul prin impozite,
prin taxe cu destinaţii speciale. Fondurile sunt
colectate din bugetul de stat, apoi sunt alocate
sectorului de sanatate.
• Acoperirea populaţiei este generală. Persoanele
contribuie prin impozite, taxe în funcţie de venit.
• acoperirea cu servicii medicale se realizeaza
prin inscrierea fiecarui individ pe lista de pacienti
ai medicului generalist preferat, fara a se folosi
drept criteriu capacitatea de plata a cetateanului.
• Gradul de echitate a sistemului depinde de
modalitatea de impozitare aleasa, iar sumele
alocate asistentei medicale sunt stabilite de
Parlament.
• Finantarea prin impozite generale nu presupune
doar existenta unui sistem sanitar public, din
banii colectati finantandu-se atat furnizorii de
sanatate publici, cat si cei privati.
• Plata medicilor in acest sistem are la baza fie
capitatia, fie salariul.
Avantaje ale sistemului de
finantare centrala:
• echitatea in finantare
•  acoperirea larga si
reglementata cu servicii de
sanatate
•  posibilitatea controlului
asupra cheltuielilor
medicale totale
Dezvantaje ale sistemului de
finantare centrala:
•  lipsa participarii
individuale la deciziile de
finantare
• lipsa de transparenta in
finantarea unor costuri
pentru servicii medicale
aditionale
• posibilitatea afectarii
finantarii sistemului
medical de deciziile
politice pe termen scurt.
 MAREA BRITANIE

• Serviciul National de Sanatate este finantat in special din impozitare

generala (95%), restul realizandu-se din alte contributii.
• Asigurarea medicala ii include pe toti rezidentii legali, asigurarile
suplimentare nefiind frecvente.
• Sistemul privat este aproape absent, aproximativ 11% din populatie avand
o asigurare privata.
• Serviciile primare sunt asigurate de medicii de familie care desfasoara
activitati independente, avand rolul unui filtru de acces si fiind responsabili
pentru circa 1.800 de membri din comunitatea locala.
• Spitalele primesc finantare bazata pe activitate si contracte.
• Listele de asteptare pentru accesul la asistenta medicala ajung insa si la 12
luni.
• In Modelul din Marea Britanie Fondurile provin: 76% din buget,
11% din asigurări sociale, 10% din asigurări private, 2% plăţi
directe.
 SPANIA
• Sistemul, bazat pe impozitare, acopera 99,8%
din populatie, inclusiv imigrantii.
• Accesul la sistemul de sanatate este gratuit,
conform unui act din 1986.
• Medicii de familie, cu rol de filtru, se situeaza
intre pacienti si sistemul de sanatate.
• Toti specialistii din spitale si unitatile de
ambulatoriu sunt salariati.
• Posibilitatea contractarii unei asigurari de
sanatate private exista, dar numarul celor care
apeleaza la ea este limitat.
 Sistemul naţional de asigurare medicala
Douglas

• Sistemul naţional de asigurare

medicala Douglas prin intermediul
statului e caracteristic pentru Canada,
Australia. Surse de finantare
• -fiscale
• -finanţare în comun de către guvernele
fiderale şi guvernul provincial
• Sunt administrate de către autorităţile
provinciale
 Sistemul national Semasco

• Sistemul national Semasco. Acest sistem a

fost format în baza sistemului Beveridge
• A fost în URSS.acest sistem e finantat de
la bugetul de stat,controlat de stat prin
sistemul de planificare; statul are monopol
asupra serviciilor.
• Personalul medical este în întregime
salariat, accesul la serviciul e general
• nu exista sector privat.
 Modelul sistemului de asigurări sociale de stat
Modelul Bismark
Este prezent in tari precum Germania, Franta, Belgia, Japonia,
Australia, Brazilia, Egipt, India
Se caracterizeaza prin:
• asigurarea este obligatorie;
• asigurarea include prestaţii similare pentru toţi contriboabilii
• asigurările sociale nu presupun excluderea existenţei
asigurărilor private,
• primele de asigurare sunt în funcţie de venit, dar nu în funcţie
de risc.
• contribuţiile sunt plătite de patron şi salariat;
• deosebim asigurări sociale de sanătate administrative(de
guvern) şi administrate de către casele de asigurări.
Introdus in 1881 - Otto von Bismarck – cancelar german - primul program de
asigurare a sănătății pentru unele categorii de lucrători.
Modelul sistemului de asigurări sociale de stat
Modelul Bismark
Este prezent in tari precum Germania, Franta, Belgia, Japonia,
Australia, Brazilia, Egipt, India
Se caracterizeaza prin:
• asigurarea este obligatorie;
• asigurarea include prestaţii similare pentru toţi
contriboabilii
• asigurările sociale nu presupun excluderea existenţei
asigurărilor private,
• primele de asigurare sunt în funcţie de venit, dar nu în
funcţie de risc.
• contribuţiile sunt plătite de patron şi salariat;
• deosebim asigurări sociale de sanătate administrative(de
guvern) şi administrate de către casele de asigurări.
 Principiile de baza a sistemului
Bismark
• Fondurile obtinute nu sunt stabilite
--Autonomia de Parlament, ci se stabilesc in
fondurilor functie de capacitatea financiara a
-- Solidaritatea cetatenilor.
• Indiferent de starea de sanatate,
--Obligativitatea
toti au acces la ingrijirile medicale
• primele de asigurare sunt în funcţie
de venit
• asigurarea include prestaţii
similare pentru toţi contriboabilii
 Imperfectiuni
• Fondurile adunate sunt dependente de numarul
persoanelor active si cotizante, iar rezultatele sunt legate
de echilibrul intre numarul acestora si cel al beneficiarilor
de servicii medicale.
• Acest lucru conduce la aparitia dificultatilor in perioadele
cu rate inalte ale somajului, atunci cand scade numarul
cotizantilor, fiind necesara interventia de la buget pentru
a nu creste prima de asigurare.
• Asistenta sanitara pentru categoriile de persoane ce nu
activeaza pe piata muncii (someri, pensionari, copii,
elevi, studenti) este suportata de stat.
• Plata medicilor se face dupa numarul de prestatii
acordate, existand astfel riscul consumului indus si al
inflatiei de servicii.
 Avantaje ale sistemului de
asigurari sociale de
sanatate:
•  transparenta mai mare a
contributiilor si beneficiilor
sistemului pentru cetatean
•  finantarea sistemului
medical este legata de
nivelul veniturilor
• finantarea este
independenta de
schimbarea prioritatile
politice
Dezavantaje ale
sistemului de asigurari
sociale de sanatate:
• reducerea bazei de
contributii in perioada de
recesiune economica
•  finantarea este strans
dependenta de gradul
de ocupare ori somaj al
fortei de munca
•  impune costuri mai
mari pentru agentii
economici.
 GERMANIA
• Circa 87% din populatie este acoperita de asigurarea standard
de sanatate, finantata prin asigurari sociale.
• Populatia are dreptul sa-si aleaga liber asiguratorul din mai
multe fonduri de asigurari non-profit. Angajatii si angajatorii
platesc fiecare circa 7,1% din salariu, cei din urma achitand in
plus 0,9% pentru a acoperi protezele dentare si concediul
medical. Afilierea este obligatorie pentru angajatii ale caror
venituri se afla sub un plafon stabilit.
• Persoanele cu venituri foarte mari sunt total excluse din
schema asigurarilor, ei avand obligatia sa cotizeze la un sistem
de asigurari de sanatate privat.
• Pachetul standard cu servicii este generos pentru toate
nivelurile de ingrijire, incluzand servicii pentru varstnici sau
tratamente in unitati de reabilitare pentru familii cu copii.
• Clientii pot alege singuri un fond de afectiuni. Spitalele
primesc bani pe baza grupelor de diagnostice (DRG).
 Sistemul asigurarilor private
• este preponderent in SUA, Thailanda,
Africa de Sud, Filipine, Nepal si este
exceptia in tarile Europei Occidentale.
• A aparut ca rezultat al politicii
economice americane (sectorul particular si
mecanismele pietei libere conduc la o mai buna
functionare cu cheltuieli mai mici ; cuantificarea
sanatatii drept un bun de consum pe care individul il
cumpara in functie de posibilitati, fara ca societatea
sa fie obligata sa furnizeze cuiva ingrijire medicala.)
• Nu exista un sistem de asigurari pentru caz de boala
generalizat, cheltuielile publice alocate sanatatii sunt
minime
• Protectia impotriva costurilor ridicate ale spitalizarii
si ale platii medicilor- In anii ‘60, in SUA, au fost
initiate programe sociale de asigurare medicala a
populatiei destinate persoanelor cu venituri reduse si
persoanelor in varsta de peste 65 de ani - programul
MediCaid destinat celor foarte săraci şi MediCare
destinat vîrstnicilor şi persoanelor cu handicap.
• În acest model exista populaţie cca 15% care nu sunt
asiguraţi defel.
• Se numeste si Sistem mixt cu dominarea
proprietăţii private. Asigurările private sunt
oferite de companiile de asigărare non profit sau
pentru profit.
• Asigurările sunt de două tipuri
a)individuală
b)de grup
• Prima de asigurare este calculată în funcţie de
riscul propriu de boală,
• Depind de mărimea contribţiei la pachetul de
serviciu de furnizat, în viitor la care se adaugă
cheltuielile administrative şi profitul de 40- 50%
din valoarea primei de asigurare.
 Caracteristici
Avantaje ale sistemului asigurarilor
private:
• alegerea furnizorului si a gamei
de servicii
•  transparenta in costurile si
beneficiile oferite de sistem
•  finantarea nu depinde de
obiectivele politice stabilite pe
termen scurt
•  finantarea directa il face pe
consumator sa fie constient de
costul ingrijirii sanatatii,
determinandu-l sa adopte un stil
de viata preventiv
Dezavantaje ale sistemului
asigurarilor private:
•  lipsa echitatii in contributia
cetatenilor la finantarea sistemului
medical
• slaba acoperire a populatiei cu
servicii de sanatate
• dificultatea de a controla
cheltuielile medicale globale (la
nivel national)
•  accesibilitatea scazuta la
asistenta medicala a populatiei
defavorizate
• costurile ridicate implicate de
companiile de asigurare si
onorariile ridicate ale medicilor
 Condiţiile care trebuie să îndeplinească un
sistem de sănătate după Maxell
• acoperire generală
• accesibilitate
• pertinenţă faţă de nevoi
• echitate
• posibilitatea de alegere
• eficacitatea
• eficienţa înaltă
• accesibilitate socială largă
• responsabilitatea statului faţă de sănătatea
publică
1. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se calculează:
a) În funcţie de riscul propriu de boală
b) În funcţie de tariful stabilit în calitate de contribuţie procentuală la salariu
c) Până la deducerea (reținerea) impozitelor şi altor plăţi stabilite de legislaţie
d) Prin suma cheltuielilor şi profitul de 40-50% din valoarea primei de asigurare
e) Din contul profitului întreprinderii
2. Modelul Bismarck al sistemului de sănătate este caracteristic pentru:
a) Anglia
b) SUA
c) Canada
d) Germania
e) Slovenia
3. În anii ‘60, în SUA, au fost inițiate următoarele programe sociale de asigurare medicală:
a)Programul MediCaid destinat celor foarte săraci
b)Programul MediCaid destinat vîrstnicilor şi persoanelor cu dizabilitate
c) Programul MediCare destinat vârstnicilor şi persoanelor cu dizabilitate
d)Programul MediCare destinat celor foarte săraci
e)Programe destinate mamelor cu multi copii
4.. Particularităţile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală sunt:
a) Primele de asigurări sînt plătite de patron şi salariat
b) Controlul public asupra administrării fondurilor mijloacelor financiare ale asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală
c) Stabilirea primelor de asigurare în funcţie de riscurile individuale de sănătate
d) Servicii medicale în funcţie de suma achitată
e) Servicii medicale direcţionate
5. Avantajele sistemului medical privat sunt:
a)Transparența în costurile și beneficiile oferite de sistem
b)Echitatea în finanțare
c)Acoperirea largă și reglementată cu servicii de sănătate
d)Accesibilitate înaltă la asistența medicală a populatiei defavorizate
e)Alegerea liberă a furnizorului și a gamei de servicii
6.. Avantaje ale sistemului medical public:
a)Echitatea în finanțare
b) Acoperirea largă și reglementată cu servicii de sănătate
c) Posibilitatea controlului asupra cheltuielilor medicale totale
d)Alegerea furnizorului și a gamei de servicii
e) Transparența în costurile și beneficiile oferite de sistem
7. Principiile de bază ale sistemului de asigurări sociale de stat Modelul Bismarck sunt:
a)Autonomia fondurilor
b)Decentralizarea fondurilor
c)Solidaritatea
d)Obligativitatea
e)Individualizarea plăților
8. In sistemul de asigurari private SUA deosebim urmatoarele programe sociale cu sustinere a anumitor
categorii de populatie :
•Fondul social pentru batrini
•MediCaid
•MediCare
•Bunicii comunitatii
•programe destinate mamelor cu multi copii
9.Modelul Bismarck al sistemului de sănătate este caracteristic pentru:
a) Anglia
b) SUA
c) Canada
d) Germania
e) Slovenia
10.Modelul Beveridg al sistemului de sanatate este caracteristic pentru
a) Anglia
b) SUA
c) Japonia
d) Germania
e) Africa de sud
11. Modelul Duglas al sistemului de sănătate este caracteristic pentru:
a) Anglia
b) SUA
c) Canada
d) Germania
e) Slovenia
12. Sistemului asigurarilor private de sănătate este caracteristic pentru:
a) Anglia
b) SUA
c) Canada
d) Germania
e) Slovenia