PROBA MACHETELOR

Curs nr. 8
 Proba machetelor presupune:

1. CONTROLUL EXTRAORAL AL
MACHETELOR

2.CONTROLUL INTRAORAL
AL MACHETELOR
1. Controlul extraoral al machetelor

A. controlul ocluzorului şi al modelelor;

B. controlul propriu-zis al machetelor: arcade
artificiale, baza din ceară;
C. transmiterea în laboratorul de tehnică
dentară a datelor necesare finalizării
protezei.
 A.Controlul ocluzorului şi al
modelelor
 Ocluzorul nu trebuie să  Liniile de referinţă să fie
aibă joc în balama. trasate pe modele: linia
 Contrapiuliţa să fie mediană, linia caninilor,
fixată. linia planului de ocluzie,
 Planul median al celor linia surâsului, mijlocul
două modele să crestei, curbura
coincidă cu planul sagitală.
median al ocluzorului.
 B. Controlul propriu-zis al machetelor
Controlul arcadelor artificiale

 Dinţii trebuie să aibă

culoarea şi forma notate în
fişa de laborator.
 Cei 6 frontali vor ocupa
spaţiul dintre liniile canine.
 Curbura realizată de cei 6
frontali să fie simetrică.
 Curbura incizală să respecte
indicaţia din fişa de
laborator.
 B. Controlul propriu-zis al machetelor
Controlul arcadelor artificiale

 Dinţii trebuie să  Dinţii laterali să nu fie

realizeze unităţi montaţi pe tuberozitatea
masticatorii de câte trei maxilară sau tuberculul
dinți. piriform.
 B. Controlul propriu-zis al machetelor
Controlul arcadelor artificiale

 Dinţii laterali să fie

montaţi pe mijlocul
crestei.
 Să se respecte regula
lui Pound de montare
pentru dinţii laterali.
 Direcţia curburii sagitale
să fie paralelă cu
curbura crestei
mandibulare.

Regula lui POUND: fețele linguale ale dinților inferiori nu trebuie să depășească spre oral linia care
unește marginea linguală a tuberculului piriform cu marginea mezială a caninului.
 B. Controlul propriu-zis al machetelor
Controlul arcadelor artificiale

 Montarea dinţilor în zona

laterală să fie normală sau
inversă, după caz.
 Supraocluzia frontală şi
inocluzia sagitală să
respecte indicaţiile date pe
fişa de laborator.
 Cuspidarea dinţilor laterali să
respecte indicaţia din fişa de
laborator.
 Controlul bazelor din ceară

baza să intre până în fundurile

de sac ale modelelor;
 să acopere cele 2/3
anterioare ale tuberculului
piriform;
 să cuprindă şanţurile
pterigomaxilare şi restul zonei
de închidere;
papile modelate convex;
versante vestibulare modelate
convex;
versate linguale modelate
concav.
 2.Controlul intraoral al machetelor

1. controlul extinderii, menţinerii şi stabilităţii;

2. controlul estetic;
3. controlul componentei verticale a relaţiilor
intermaxilare;
4. controlul componentei orizontale a relaţiilor
intermaxilare;
5. controlul fonetic.
 2.Controlul intraoral al machetelor

 Pentru a evita deformarea:

- machetele se vor așeza pe modelele de lucru și se
vor răci cu jet de apă;
- pacientul este invitat să clătească cavitatea orală cu
apă rece.

 La fiecare 2 minute machetele sunt îndepărtate din

cavitatea orală, spălate de salivă, repuse pe modele
și răcite din nou, iar pacientul va clăti din nou cu apă
rece.
 2.1.Controlul extinderii, menţinerii
şi stabilităţii
MACHETĂ SUPERIOARĂ MACHETA INFERIOARĂ
 Baza să aibă lungime şi - este PRIMA care se introduce în
cavitatea orală.
grosime similară fundurilor
de sac.  Controlul extinderii pe
 Macheta să aibă o
suprafața de sprijin.
Extinderea marginilor se
menţinere minimă-să stea
verifică reaplicând testelui
pe câmp la deschiderea
Herbst.
gurii.
 Menţinerea este verificată
 Stabilitatea se verifică prin
cu gura deschisă. Poziţia
presiuni alternative dreapta-
limbii este decisivă în
stânga pe feţele ocluzale ale
obţinerea menţinerii.
premolarilor şi molarilor.
 Stabilitatea-la fel ca la
Dacă apare bascularea=
dinţii sunt montaţi înafara macheta superioară.
crestei REMONTARE.
 2.2.Controlul estetic

DIN FAŢĂ (CU GURA ÎNCHISĂ)

 simetria buzei
superioare
 roşul buzei să aibă un
aspect acceptabil
 şanţurile perilabiale
să prezinte adâncituri
mai şterse decât
înainte.
 2.2. Controlul estetic
DIN PROFIL (CU GURA
ÎNCHISĂ)

 buza superioară mai

proeminentă decât
cea inferioară
 marginea vestibulară
să nu bombeze sub
pragul narinar
 Controlul estetic cu gura
întredeschisă
 Linia mediană
interincisivă să se
suprapună pe planul
medio-sagital.
 Lăţimea celor 6 frontali
superiori să se
încadreze între cele
două comisuri.
 Curbura vestibulară
simetrică.
 Curbura incizală să se
încadreze cu armonia
feţei.
 2.3.Controlul componentei verticale
a relaţiilor intermaxilare

D.V.O MĂRIT
 Pacientul are facies
crispat.
 Buzele nu intră în D.V.O MICŞORAT
contact sau intră în  Aspectul feţei
contact cu forţa.
îmbătrânit.
 Dinţii sunt foarte vizibili.
 Şanţurile peribucale
sunt accentuate.
 Roşul buzelor diminuat.
Se recomandă testul Buchman-Ismail (picurarea de ceară pe suprafaţa
dinţilor inferiori şi pacientul citeşte un text scurt).
Dacă:

1. ceara nu poartă urmele dinţilor antagonişti =

D.V.O mică.

2. ceara poartă vizibil urmele dinţilor

antagonişti = D.V.O corectă.

3. ceara a fost îndepărtată de la nivelul

punctelor de contact cu antagoniştii = D.V.O
mare.
Testul lui Silverman se realizează dacă machetele se mențin
pe câmpul protetic. Constă în rostirea de către pacient a unor
cuvinte ce conțin litera ”S” (Mississipi). Dacă:

 dinții se apropie între ei, fără să se ciocnească =

D.V.O corectă.

 dinții se ciocnesc între ei = D.V.O prea mare.

 între dinți rămâne un spațiu mare = D.V.O mică.

 2.4.Controlul componentei orizontale
a relaţiilor intermaxilare
 Se verifica angrenajul dinţilor laterali, dinții fiind în I.M = angrenaj
corect cu I.M în R.C.
 Angrenajul poate fi real sau fals.
 Se verifică prin “proba spatulei” = încercăm să introducem o
spatulă între dinții din zonele laterale, întâi pe o parte și apoi în
cealaltă.
 Proba spatulei negativă = spatula nu se poate introduce între dinţii
laterali, când pacientul realizează I.M.
 Dacă proba spatulei este pozitivă, relaţiile intermaxilare nu au fost
corect înregistrate.
 Pozitivă unilateral - spaţiul dintre arcade poate fi amprentat cu o
pană de ceară moale; modelul superior este desprins din ocluzor în
vederea remontării.
 Pozitivă bilateral - cel mai corect = redeterminarea R.I.M cu
remontarea modelelor în ocluzor.
 Relaţiile intermaxilare în plan orizontal

 IDEAL coincidenţă IM cu RC.

 Nu există o coincidenţă perfectă, diferenţa
fiind în jur de 1 mm = se poate perfecta fie la
gata prin şlefuiri selective, fie în faza de
machetă, prin şlefuiri sau cel mai riscant - se
menţin machetele în gură şi prin înmuierea
cerii se vor repoziţiona dinţii.
 Când între IM şi RC diferenţa este flagrantă =
se impune o nouă determinare a RIM.
 2.5.Controlul fonetic

 SE REALIZEAZĂ DACĂ MACHETELE SE

MENŢIN PE CÂMPUL PROTETIC.
 Dacă la montarea dinţilor supraocluzia
frontală şi inocluzia sagitală au fost
corelate, în timp ce pacientul numără de la
55 la 65, dinţii frontali inferiori nu trebuie să
atingă faţa palatinală a frontalilor superiori.
 Muchiile incizale trebuie să ajungă cel mult
cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor
superiori.
 Situaţii ce apar la controlul fonetic
 S- şuierat - frontalii superiori sunt prea vestibularizați
sau cei inferiori prea lingualizaţi şi apare un spaţiu
mare între vârful limbii şi regiunea retroincisivă.
 S-zâzâit - frontalii superiori sunt oralizaţi şi apare un
spaţiu prea mare.
 V seamănă cu F - dinţii superiori prea scurţi.
 F seamănă cu V - dinţii superiori prea lungi.
 T se aude ca D - dinţii superiori oralizaţi.
 D se aude ca T - dinţii superiori vestibularizaţi sau
proteza este groasă în zona rugilor palatine.
 Situaţii care necesită remontarea dinţilor

1. garnitura de dinţi necorespunzătoare;

2. neconcordanţa liniei interincisive cu linia
mediană a feţei;
3. montarea dinţilor frontali pe o curbură
necorespunzătoare - prea anterior sau
posterior;
4. montarea dinţilor laterali înafara crestei;
5. rapoarte mandibulo-maxilare
necorespunzătoare.
 C. Pe model se transmit:

1. forma şi profunzimea zonei de închidere

palatină posterioară;
2. zonele de despovărare;
3. zonele retentive care pot creea probleme la
inserţia protezei.
 1. Forma şi profunzimea zonei de închidere
palatină posterioară

 Se realizează prin gravarea modelului

funcţional.
 Gravarea o face numai medicul în prezenţa
pacientului.
 Profunzimea gravării este 2-3mm din
depresabilitatea ţesuturilor.
 Închiderea palatinală trebuie să fie groasă şi
rotunjită, suficient de compresivă pentru a fi
etanşă în funcţie de elasticitatea ţesuturilor.
ZONELE DE DESPOVĂRARE sunt zonele unde baza protezei
nu trebuie să vină în contact intim cu mucoasa.

 sutura intermaxilară
 torusul palatin
 torusul mandibular
 papila incisivă
 exostozele
 gaura mentonieră
 creste milohioidiene ascuţite
ZONELE RETENTIVE CARE POT CREA PROBLEME
LA INSERŢIA PROTEZEI

 TUBEROZITATE RETENTIVĂ UNILATERAL- se

tatonează axul de inserţie al protezei.
 RETENTIVITĂŢI OSOASE BILATERALE SAU
MULTIPLE CE DEPĂŞEŞC 1 MM - se păstrează din
retentivitate doar 1 mm ptr a ajuta menţinerea
protezei, restul retentivităţii este desfiinţat pe model
prin adăugare de ghips, iar marginea protezei se va
termina în fundul de sac.
 Altă variantă - marginile protezei sunt realizate din
material rezilient sau marginea protezei este extinsă
numai până la limita unde retentivitatea este de 1
mm, iar pe cealalată parte extinderea este până în
fundul de sac.
 FIŞA DE LABORATOR

 tipul de material pentru baza protezei

 ramforsarea bazei în anumite condiţii

 zonele de foliere
 Tipul de material pentru baza protezei

 acrilat termopolimerizabil roz;

 acrilat termopolimerizabil transparent – dacă

pacientul este alergic la monomerul acrilatului roz;

 o combinație între cele 2 tipuri de acrilat roz și

transparent;

 material flexibil.
 Ramforsarea bazei în anumite condiţii

 Combinarea acrilatului termopolimerizabil cu:

- fibre de sticlă
- fibră de carbon
- plasă metalică
 Zonele de foliere

 Detalii asupra localizării

 Detalii asupra grosimii zonelor de foliere

APLICAREA PROTEZEI TOTALE
ÎN CAVITATEA ORALĂ
curs nr. 9
 CONTROLUL EXTRAORAL
AL PROTEZELOR TOTALE

 dacă faţa externă a protezei totale este corectă,

perfect lustruită şi fără masă de ambalat (a fost
prelucrată corect de tehnicianul dentar);
 faţa mucozală să nu prezinte urme de masă de
ambalat sau de plumb/ciment utilizat la foliere;
 marginile protezei să nu fie ascuţite, se pot
rotunji cu freze de acrilat;
 dinţii artificiali - dacă sunt retenţionaţi şi
poziţionaţi corect.
CONTROLUL INTRAORAL AL PROTEZELOR

Protezele totale sunt spălate cu apă şi săpun

în faţa pacientului înainte de aplicarea pe câmpul

protetic, ocazie cu care pacientul este instruit cu
privire la igienizarea protezelor.
CONTROLUL INTRAORAL AL PROTEZELOR

prezenţa porţiunilor ce pot produce durere şi

disconfort la aplicarea protezei totale;

stabilitatea protezei totale;

menţinerea protezei totale;

fizionomia.
Controlul stabilităţii protezei totale

 constă în verificarea basculării transversale

prin presiuni digitale aplicate alternativ de
medicul dentist în zona premolarilor.
 Bascularea poate apare dacă:
dinţii laterali au fost montaţi înafara crestei
edentate;
există atrofii exagerate ale crestei edentate;
mucoasa fixă prezintă o rezilienţă exagerată.
 Controlul menţinerii protezei totale
presupune din partea medicului dentist:

a) verificarea menţinerii protezei totale pe câmp

în poziţie de repaus;

b) verificarea menţinerii protezei totale în timpul

mişcărilor funcţionale;

c) verificarea testelor de succiune.

 APLICAREA PROTEZEI MAXILARE
PE CÂMPUL PROTETIC

 prezenţa porţiunilor ce pot produce durere şi

disconfort la aplicarea protezei totale;
 stabilitatea protezei totale;

 menţinerea protezei totale;

 fizionomia;

 fonaţia.
Controlul stabilităţii

 Presupune verificarea basculării transversale.

 Cauzele basculării:
a) dinţii laterali montaţi înafara crestei edentate;

b) există atrofii exagerate ale crestei edentate;

c) mucoasa fixă prezintă o rezilienţă exagerată;

d) nefolierea sau lipsa folierii la torusul palatin;

e) erori în amprentarea funcţională a câmpului

protetic edentat total.
Dacă prezenţa torusului palatin determină bascularea
transversală a protezei maxilare se va proceda astfel:

 medicul denstit va desena cu creionul chimic pe mucoasă suprafaţa

torusului palatin;
 se aplică proteza maxilară pe câmpul protetic;

 medicul dentist realizează presiuni digitale alternative pe faţa ocluzală a

premolarilor;
 se îndepărtează proteza maxilară din cavitatea bucală, iar pe faţa
mucozală va rămâne marcată zona torului palatin; se şlefuieşte din
această zonă cu freze de acrilat din aproape în aproape;
 şlefuirea se execută până când bascularea transversală va dispare.
  Controlul menţinerii protezei maxilare

se realizează la deschiderea minimă a gurii,

la deschiderea maximă a gurii, în timpul
diferitelor mişcări funcţionale.
 Ulterior medicul dentist verifică
menţinerea prin testele de succiune.
Controlul fizionomiei şi fonaţiei presupune:

 controlul dinţilor artificiali din punct de vedere

al formei, culorii, poziţiei, vizibilității;
 se examinează dacă aspectul exofacial al
pacientului a fost îmbunătăţit sau nu prin
aplicarea protezei maxilare;
 se efectuează probe fonetice.
CONTROLUL SIMULTAN AL CELOR DOUĂ
PROTEZE TOTALE PE CÂMPUL PROTETIC
CONTROLUL COMPONENTEI VERTICALE A RELAŢIILOR
INTERMAXILARE verifică corectitudinea D.V.O prin utilizarea testului lui
Silvermann.
În cazul în care D.V.O este subevaluat şi necesită o înălţare de ocluzie mai
mare de 1,5 mm protezele totale se vor reface în totalitate.
Dacă înălţarea de ocluzie este mai mică de 1,5 mm se încearcă o căptuşire
indirectă.
În cazul în care D.V.O este supraevaluată şi necesită o reducere mai mare
de 1,5 mm din înălţimea de ocluzie protezele totale se refac în totalitate.
Dacă reducerea este mai mică de 1,5 mm se încearcă o remodelare
morfofuncţională a suprafeţelor ocluzale.
 Controlul componentei orizontale a relaţiilor
intermaxilare verifică existenţa contactelor multiple,
simetrice, simultane şi stabile în R.C.
Medicul stomatolog are nevoie de: trusă de
consultație, piesa dreaptă, freze de acrilat de diferite
mărimi și hârtie de articulație de hemiarcadă cu grosimea
de 60 µ.
Hârtia de articulație este
aplicată simultan pe ambele
hemiarcade.
Nu se folosește hârtia în
potcoavă ptr că pot apare
pete de culoare pe dinții
frontali = artefacte.
 INSTRUCŢIUNI PENTRU PURTĂTORII DE

PROTEZE
 Indicații după aplicarea în cavitatea orală

 protezele se mențin în cavitatea orală 24 h din 24;

 apariția senzaței de ”gură plină” o să dispară odată cu purtarea
protezelor;
 senzația de vomă va dispare dacă se sug bomboane tip drops;
 pot sa apară dureri, în special în timpul masticației;
 dacă durerile sunt insuportabile, iar pacientul nu poate purta
protezele până la următoarea vizită la medic: se îndepărtează
protezele din cavitatea orală, dar cu cel puțin 2 ore înainte de
prezentarea la medic se aplică protezele pe câmpul protetic,
chiar dacă durerea persistă;
 în primele zile există posibilitatea ca mâncarea să nu aibă gust,
pentru a remedia se vor consuma alimente mai calde și mai
aromate.
 Ce trebuie și cum trebuie să mănânce
pacientul purtător de proteze totale acrilice

 În primele zile alimentele vor avea o consistență mai

moale, ulterior consistența crește odată cu
acomodarea cu protezele.
 Alimentele vor fi tăiate în bucățele mici cu cuțitul.
 Cu protezele NU se mușcă – se desprind din
cavitatea orală.
 Vor fi evitate alimentele lipicioase: mămăligă, griș cu
lapte, paste făinoase, caramele, gumă de mestecat.
 În timpul masticației NU se pot face decât mișcări de
închidere-deschidere simultan pe ambele părți.
 Indicații privind igienizarea

 după fiecare masă protezele se scot din cavitatea orală, se

spală cu apă și săpun lichid, cu ajutorul unei perii de unghii, cu
grijă deasupra chiuvetei;
 NU se folosește pastă de dinți;
 igienizarea NU se va produce niciodată în cavitatea orală;
 igienizarea constă în spălarea protezelor pe ambele fețe
(externă și mucozală) și pe dinți;
 odată pe săptămână se pot igieniza cu tablete efervescente
comercilizate în farmacii, care sunt dizolvate într-un pahar cu
apă și introdusă proteza pentru câteva minute;
 dacă nu există posibilitatea achiziționării tabletelor efervescente
atunci 1 lingură de oțet se dizolvă într-un pahar cu apă și se
lasă proteza peste noapte.
 ATENȚIE!!!

 NU purtați protezele dacă medicul nu recomandă.

 NU folosiți paste adezive tip Corega, Fixodent dacă
medicul nu recomandă.
 Când tușiți sau strănutați protezele se pot desprinde.
 NU încercați NICIODATĂ să retușați/reparați singuri
proteza. ÎNTOTDEAUNA adresați-vă medicului
stomatolog.
 Prezentați-vă la control de cel puțin 2 ori pe an.
 Protezele NU sunt eterne.
 Dacă apare:
- masticație dificilă
- mușcarea repetată a obrazului
- dificultate în fonație
- disconfort produs de purtarea protezei

ÎN ACEST CAZ TREBUIE SĂ MERGEȚI LA

MEDICUL STOMATOLOG
După aplicarea protezelor controlul se realizează în
24-48 h.

 Reguli pentru retușarea protezelor:

- se identifică zona care a produs disconfortul
pacientului;
- se marchează cu un creion chimic zona lezată;
- se aplică proteza pe câmpul protetic, iar zona
marcată cu creionul chimic se imprimă pe fața
mucozală a protezei;
- retușul se face din interiorul zonei marcate cu freza
de acrilat montată la piesa dreaptă.
Mulțumesc pentru atenție!