RECONDIŢIONAREA

PROTEZEI TOTALE
Curs nr. 10 + 11
 Recondiţionarea presupune următoarele
manopere:

reparaţia protezei fracturate (bază, margini,

dinţi);

căptuşirea marginală sau totală a protezei

transformarea protezei parțiale în proteză totală,

cu caracter temporar
 1. Reparația protezei fracturate

Cauzele fracturării protezei totale

căderea pe suprafeţe dure

existenţa unui torus proeminent
prezenţa unui torus mandibular poate fractura
proteza inferioară
prezenţa unei diasteme
masticaţia viguroasă
bruxismul
când la arcada antagonistă există o proteză
parţială cu plan de ocluzie denivelat
atrofia inegală a câmpului poate duce la
bascularea protezei
1. 3.

5.

2.
4.
2. Căptuşirea protezei poate fi:

 parţială/marginală, se reface
succiunea

 totală, interesează întreaga

suprafaţă mucozală a protezei
*directă
*indirectă
 OBIECTIVELE CĂPTUŞIRII
PARŢIALE

 îmbunătăţirea menţinerii prin

refacerea închiderii marginale
pierdute
 ameliorarea menţinerii prin
prelungirea marginilor până la limita
fundului de sac
OBIECTIVELE CĂPTUŞIRII TOTALE
 optimizarea menţinerii unei proteze corect
confecţionate, la care câmpul protetic a
suferit o atrofie în timp, adeziunea şi
suciunea a dispărut

 condiţionarea ţesuturilor incapabile să

suporte presiunile şi solicitările protetice, cu
ajutorul unor materiale cu vâscozitate lentă

 îmbunătăţirea menţinerii şi stabilităţii unor

proteze vechi reparate
 CONTRAINDICAŢIILE CĂPTUŞIRII

 dimensiunea verticală
supradimensionată
 montarea dinţilor laterali înafara
crestei
 ocluzie dezechilibrată
 instabilitatea protezelor pe ambele
maxilare
 în cazul unor câmpuri protetice cu
stomatopatii
 MODALITĂŢI DE CĂPTUŞIRE
(după rezultatul protetic obţinut)

 căptuşire cu caracter rigid, fiind

folosite acrilatele autopolimerizabile

 căptuşiri reziliente (temporare şi

definitive).
 CĂPTUŞIREA INDIRECTĂ

 se realizează cu ajutorul
laboratorului de tehnică dentară;

 proteza capătă un nou strat interior

din acrilat autopolimerizabil.
 ETAPELE CĂPTUŞIRII INDIRECTE
 îndepărtarea unui strat din baza protezei prin
frezare cu grosime de 1mm;
 amprentarea câmpului protetic cu proteza în
ocluzie cu ajutorul unui material de amprentare -
silicon fluid sau pasta ZOE;
 turnarea modelului
 ambalarea modelului în chiuvetă
 îndepărtarea materialului de amprentă din proteză
 prepararea acrilatului autopolimerizabil şi
îndesarea lui în chiuvetă
 după polimerizarea acrilatului îndepărtarea
modelului împreună cu proteza din chiuvetă
 prelucrarea protezei
Căptușirea indirectă – etape clinico-tehnice
Căptușirea marginală a protezei totale
 3. Transformarea protezei parțiale acrilice
în proteză totală

 amprentarea câmpului protetic, cu proteza pe câmp,

înainte de extracția dinților restanți - etapă clinică
 turnarea modelului funcțional, îndepărtarea de pe model
a amprentei și a protezei – etapă de laborator
 se completează dinții pe proteză – etapă de laborator
 prelucrarea protezei – etapă de laborator
 aplicarea protezei pe câmp după extracția dinților –
etapă clinică
STOMATOPATII PROTETICE
LA EDENTATUL TOTAL
 FORME CLINICE

A. REACŢII IMEDIATE: B. REACŢII TARDIVE:

1. Marginale: eroziuni in 1. Marginale: ulceraţii de
situ, eroziuni la decubit, hiperplazii.
inserţia protezei. 2. Bazale: leziuni
2. Bazale - eroziuni in eritemato-congestive,
situ. ulceraţii bazale
tardive, hipertrofii şi
3. Totale - alergice şi
hiperplazii.
chimiotoxice.
3. Totale: ce reflectă boli
generale, iritaţii
chimicotoxice, iritaţii
traumatice, alergii şi
tulburări vasculare.
 A.1. REACŢII IMEDIATE MARGINALE

EROZIUNILE IN SITU sunt provocate de conformarea

incorectă, marginală a protezei.

Simptomatologie:
 clinic - zone congestive limitate ca întindere, însoţite sau
nu de ulceraţii
 durerea variază în funcţie de profunzimea şi întinderea
zonei
 tulburări funcţionale: masticatorii, fonatorii, de deglutiţie,
sialoree
 adenopatie dacă leziunea se suprainfectează
Localizarea frecventă a eroziunilor

linia oblică internă

în dreptul frenurilor şi bridelor
în dreptul crestei zigomato-alveolare
în zona Ah, datorită gravării excesive
 Tratament

 Depistarea leziunilor.

 Îndepărtarea din proteză de la nivelul leziunii.

 Tratament antiinflamator.

 Control la 24/48h.
 A. 2. REACŢII IMEDIATE BAZALE

 Apar datorită realizării inadecvate a feţei interne

a protezei sau configuraţiei neregulate a
câmpului protetic.

 Sunt eroziuni cu acelaşi tablou clinic ca la cele

marginale şi același tratament.
 A. 3. REACŢII IMEDIATE TOTALE

 Apar datorită structurii chimice a protezelor.

 Apar mai ales după căptuşirea directă a
protezelor cu acrilat autopolimerizabil.
 Clinic - hiperemia câmpului protetic şi uneori a
mucoasei jugale, labiale şi chiar comisurale.
 Pacienţii acuză: dureri vii, de tip arsură.
 Tratament
 Suprimarea imediată a protezei.

 Spălături cu soluţii antiseptice slabe – cloramină

3%, colutorii cu glicerină.

 Pe cale generală - antihistaminice dacă este o

reacţie alergică, tranchilizante, vitaminoterapie.

 Înlocuirea metodei directe de căptuşire cu cea

INDIRECTĂ.
 B. 1. REACŢII TARDIVE MARGINALE
 ULCERAŢII - apar datorită atrofiei câmpului
protetic şi înfundării protezei. Clinic apar
ulceraţii însoţite sau nu de edem care se pot
suprainfecta, moment când apare adenopatia.

 HIPERPLAZIILE - apar datorită acţiunii iritative

în timp a marginilor protezei. Pot apare
papiloame, epulide sau chiar epitelioame.

 Tratament: - chirurgical (excizie+biopsie)

- scurtarea marginilor prea lungi în
zona de decubit
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL (BURKET)
LEZIUNE DE DECUBIT:
 tumefacţie edematoasă,
sau fermă când este
veche
 frecvent în zona canină
la maxilar şi în regiunea
anterioară la mandibulă
 fără miros fetid
 floră microbiană
moderată
 adenopatie moderată şi
inconstantă
 absenţa diskeratozei
LEZIUNE MALIGNĂ:
 consistenţa dură,
margini indurate
 localizare la orice nivel
 halena este prezentă
 floră microbiană
abundentă
 adenopatie relativ
constantă, chiar dură
 frecvent diskeratoză
 B. 2. REACŢII TARDIVE-BAZALE

 Leziuni eritemato-congestive - porozităţile protezei şi

igiena necorespunzătoare, imperfecţiunile de ordin
ocluzal.

 Ulceraţiile bazale tardive - dizarmonii ocluzale sau

margini iritante rezultate din folieri, linii americane sau
camera cu vid.

 Hipertrofiile şi hiperplaziile bazale tardive - cele mai

frecvente sunt hiperplaziile papilare ale palatului ca
urmare a aspiraţiei provocate de o cameră de vid.
 B. 3. REACŢII TARDIVE TOTALE

 avitaminoze, mai ales din grupa B

 anemii
 diabet
 afecţiuni hepatice
 afecţiuni cronice
 FORME CLINICE

 Leziuni chimice datorate detergenţilor folosiţi ptr

igienizarea protezei.

 Stomatopatii alergice - diagnosticul este pozitiv

când apar şi leziuni de vecinătate sau cutanate,
când testul de contact este pozitiv şi eozinofilia
prezentă.

 Stomatopatiile tardive traumatice - leziunile

apar la distanţă de sediul contactului prematur şi
la prima vedere par inexplicabile.
 Tratament

 Tratamentul afecțiunilor generale.

 Îndepărtarea contactelor premature.

 Realizarea de noi proteze corecte.

STOMATOPATIE BAZALĂ
STOMATOPATIE MARGINALĂ
ULCERAŢIE TARDIVĂ
STOMATOPATIE TRAUMATICĂ
 STOMATOPATIE MARGINALĂ
HIPERPLAZIE - REACŢIE TARDIVĂ
STOMATOPATIE MARGINALĂ
HIPERPLAZIE
HIPERPALZIE PAPILOMATOASĂ
HIPERPLAZIE
datorată unei proteze vechi de 20 de ani
STOMATOPATIE BAZALĂ
Stomatopatie imediată bazală apărută în urma căptușirii directe
Stomatopatie bazală determinată de proteza cu ventuză
Stomatopatie bazală tardivă

P.T veche, incorect igienizată

 MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!

Baftă în
sesiune!