MISCARILE PAMANTULUI

Multa vreme s-a cresut ca Pamantul sta

nemiscat in centrul Universului si ca Soarele si
planetele se invartesc in jurul sau. Nu numai
oamenii de rand, ci chiar multi oameni de stiinta
aveau o asemenea conceptie, numita geocentrica,
intrucat situa Pamantul in centru Universului. In
mod evident, ca si celelalte planete din Sistemul
Solar, Pamantul efectueaza o serie de miscari,
dintre care mai importante sunt doua:
· miscarea de rotatie;
· miscarea de revolutie.
MISCAREA DE ROTATIE
Pamantul efectueaza o miscare de rotatie in jurul axei sale imaginare, de la apus (vest)
la rasarit (est), in timp de aproximativ 24 de ore . Aparent avem impresia ca nu planeta noastra
se deplaseaza, ci alte corpuri cosmice (Soarele, Luna, stelele) fac acest lucru.
Mișcarea de rotație are ca efect succesiunea zi- noapte. Pe partea luminată a Pamântului este
zi, iar pe partea opusă, neluminată, este noapte.
CONSECINTE

1. ALTERNANTA ZILELOR SI A NOPTILOR

2. MODIFICAREA TEMPERATURII AERULUI
Datorita mișcării de rotatie, temperatura
aerului se modifica in cele 24 de ore: astfel, in
timpul zilei, suprafata Pamantului se incalzeste,
iar in timpul noptii se raceste.
MISCAREA DE REVOLUTIE
Miscarea de revolutie este efectuata de Pamant in jurul Soarelui.
Pamantul face o rotatie completa in jurul Soarelui în 365 de zile și 6 ore 9
minute si 9 secunde( adica un an) sau 366 de zile( in anul bisect, cand luna
februarie are 29 de zile).
Ultimii ani bisecti au fost 1992 si 1996, 2000.
(Ca valoare medie a distantei dintre Soare si Pamant, se ia cifra de 149
500 000 km.)
(Viteza medie de deplasare a Pamantului pe orbita, in jurul Soarelui, este
de 29,7 km/s. )
Miscarea Pamantului in jurul Soarelui se desfasoara pe o orbita ovala,
ceea ce face ca, in unele perioade ale anului, Pamantul sa fie mai aproape de
Soare(vara), iar in alte perioade sa fie mai departe( iarna). In perioadele de
trecere intre iarna si vara, si intre vara si iarna, se formeaza celelalte
anotimpuri( primavara, respectiv toamna).
CONSECINTE
1. Formarea anotimpurilor
2. Inegalitatea zilelor şi a nopţilor pe parcursul unui an
3. Încălzirea inegală a Pământului într-un an
4. Formarea zonelor de căldură
Pentru inceput trebuie precizat ca axa polilor nu este dreapta,ci inclinata fata
de planul orbitei terestre. Daca axa polilor ar fi fost dreapta, zilele ar fi fost
egale cu nopatile tot timpul anului.Datorita inclinarii axei polilor, Pamantul
expune pe rand, spre Soare, o mare parte din emisfera nordina si mai
putin din cea sudica, apoi invers. Asa apar ANOTIMPURILE.
 Cele patru anotimpuri- primavara, vara toamna si iarna- sunt determinate de
patru momente definitorii ale miscarii de revolutie a Pamantuuli intr-un an: doua
echinoctii si doua solstitii.
ECHINOCTIILE:
de primavara la 21 martie de toamna la 23 septembrie.

Acum si numai acum ziua este egala cu noaptea 12h-12h pe intreg Globul.
In acest moment, ziua este egala cu noaptea pe toate intinderea Pamantului.
La 21 martie incepe primavara in emisfera nordica, iar in cea sudica, toamna.
La 23 septembrie este exact invers: in emisfera sudica incepe primavara, iar in
cea nordica, toamna.
SOLSTIȚIILE:
• de vara- 21 iunie (este ziua cea mai lunga);
• de iarna- 22 decembrie( este noaptea cea mai lunga).
 Realizat,
prof. înv. primar Ionașc Rodica
Șc. Gimn. “G-ral Grigore Baștan”, Buzău