TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CURSUL nr. 7
Structura cursului (tematicile)

Acţiunea în timp a
normei juridice
 Noţiuni generale privind acţiunea normei

 norma juridică acţionează pe 3 coordonate:

timpul, spaţiul şi persoanele
 de regulă, normele acţionează:
– pe timp nedeterminat
– într-un spaţiu dominat de noţiunea de teritoriu
– asupra unor subiecte care participă la circuitul
juridic în cadrul acestui spaţi
 prin excepţie, normele pot depăşi limitele arătate
 Aplicarea în timp a normei juridice
MOMENTELE

1. intrarea în vigoare a normei juridice

2. acţiunea normei
3. ieşirea din vigoare a normei de drept
 Intrarea în vigoare a normei juridice
COORDONATE

 orice nouă reglementare trebuie să fie

cunoscută de către destinatarii ei
 există în drept principiul că nimeni nu se
poate scuza invocând necunoaşterea legii
(nemo censetur ignorare legem)
 pentru aceasta trebuie asigurate condiţiile
cunoaşterii normei de drept
 Intrarea în vigoare a normei juridice
REGULA
 normele juridice intră în vigoare de la data
aducerii lor la cunoştinţa publică, prin:
– publicare în Monitorul Oficial al României;
– publicare în monitoarele oficiale locale (ale unităţilor şi
subdiviziunilor administrativ-teritoriale);
– alte proceduri (de exemplu, comunicare directă);
 din acest moment nimeni nu se poate sustrage
comandamentului normei juridice pe motiv că nu o
cunoaşte (ignorantia juris nocet)
 Intrarea în vigoare a normei juridice
EXCEPŢII

1. atunci când o parte din teritoriul ţării rămâne izolat,

printr-o cauză de forţă majoră, de restul ţării
(necunoaşterea este obiectivă şi nu se datorează unei
ignoranţe personale);
2. Legea intră în vigoare nu la data publicării în Monitorul
Oficial, ci la 3 zile de la data publicării sau la o dată
ulterioară prevăzută în textul ei (art.78 din Constituţie);
3. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului intră în vigoare
numai după publicare în Monitorul Oficial şi
depunerea spre dezbatere în Parlament
 Aplicarea (acţiunea) normei juridice
REGULA

 din momentul intrării sale în vigoare, norma

juridică este activă şi respectă două principii:
– principiul aplicării imediate (norma nouă înlătură de
la aplicare norma anterioară)
– principiul neretroactivităţii – art.15 alin.(2) din
Constituţia României: „Legea dispune numai pentru
viitor (...)” – deci nu se aplică pentru situații
anterioare intrării sale în vigoare
 Aplicarea (acţiunea) normei juridice
EXCEPŢII de la NERETROACTIVITATE
 normele juridice penale şi contravenţionale care
prevăd dezincriminarea unor fapte sau pedepse
mai uşoare (mitior lex) – art.15 alin.(2) din
Constituţie: „Legea dispune numai pentru viitor, cu
excepţia legii penale şi contravenţionale mai
favorabile”
 (controversate) legea interpretativă (prin care se
clarifică prevederile unei legi anterioare) şi legea
expres retroactivă
 Ieşirea din vigoare a normei juridice
CONSIDERAŢII
 este al treilea moment ce interesează cercetarea
acţiunii în timp a normei juridice
 legea este gândită pentru aplicare nelimitată, dar
este perisabilă
 rezistenţa în timp a unei legi este variabilă:
– Legea celor XII Table (Roma antică) a rezistat peste
1.000 de ani;
– Decretul-lege nr.10 din 31.12.1989 privind constituirea,
organizarea şi funcţionarea Guvernului României a fost
abrogat de Legea nr. 37 din 7 decembrie 1990 pentru
organizarea şi funcţionarea Guvernului României
 Ieşirea din vigoare a normei juridice
MODALITĂŢI

1. ajungerea la termen
2. desuetudinea
3. abrogarea
– abrogarea expresă (directă sau indirectă) şi
abrogarea tacită
– abrogarea totală şi abrogarea parţială
 Ajungerea la termen
EXPLICAŢII

 variante:
– atunci când există norme juridice cu termen;
– normele juridice sunt edictate pentru o cauză
excepțională
 efectele acestora încetează odată cu împlinirea
termenului sau încetarea stării respective
 Ajungerea la termen
EXEMPLU
 Decretul-lege nr.5 din 29 decembrie 1989 pentru
urmărirea, judecarea şi pedepsirea unor infracţiuni emis
de Consiliul Frontului Salvării Naţionale:
 “Având în vedere ca în timpul desfăşurării acţiunilor
forţelor patriotice şi democratice ale ţării pentru
răsturnarea clanului dictatorial ceauşist, precum şi după
aceasta, anumite elemente s-au dedat la acte de
devastare, distrugere şi incendiere (…), decretează:
 ART. 1 – Se majorează cu jumătate din maximul lor
pedepsele prevăzute de Codul penal pentru săvârşirea
următoarelor infracţiuni: a) furtul – art. 208; d) tâlhăria –
art. 211 (…)
 Desuetudinea
EXPLICAŢII
 formal, norma juridică este în vigoare, dar s-au
schimbat condiţiile social-economice care au dus
la apariţia sa
 norma respectivă nu se mai aplică în practică
 Decretul nr.167/1958 privitor la prescripţia
extinctivă (abrogat la 01.10.2011) prevedea:
– art. 1 – Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se
stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul
stabilit în lege (…)
– art. 3 – Termenul prescripţiei este de 3 ani, iar în raporturile
dintre organizaţiile socialiste, de 18 luni.
 Abrogarea
MODALITĂŢI
 abrogarea expresă
o directă: desfiinţarea efectelor normei juridice
prin precizarea în detaliu a normelor scoase
din vigoare
o indirectă: utilizează formula “se abrogă orice
dispoziţie legală contrară”
 abrogarea tacită (implicită): legea nouă are
aceeaşi sferă de aplicare ca cea veche, dar nu
prevede abrogarea acesteia
 Abrogarea expresă directă
EXEMPLU

 art.230 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în

aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil:
– La data intrării în vigoare a Codului civil se
abrogă:
 a) Codicele civil (sau Codul civil din 1864),
publicat în Monitorul Oficial (…);
 c) Codicele de comerţ din 1887, publicat în
Monitorul Oficial (…);
 Abrogarea expresă indirectă
EXEMPLU

 art.230 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în

aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil:
– La data intrării în vigoare a Codului civil se
abrogă:
 bb) orice alte dispoziții contrare, chiar dacă
acestea sunt cuprinse în legi speciale.
 Efectele abrogării
EFECTE

 după întindere, abrogarea poate fi totală sau

parţială
 abrogarea are caracter definitiv, cu excepţia
O(U)G care abrogă alte norme, dar sunt respinse
de Parlament
 după abrogare, legea nu mai produce efecte; în
mod excepţional poate exista ultraactivitatea
normei (ex. Codul de procedură civilă din 1865 şi
Codul de procedură civilă din 2009), care este ex-
cepţie de la principiul aplicării imediate a legii noi