Traumatismele

toracelui
 Datorită particularităţilor anatomo – fiziologice ale
toracelui şi ale organelor intratoracice, traumatismele
acestora sunt de o mare gravitate.

Toracele este una din zonele cele mai expuse ale

organismului la acţiunea agenţilor traumatici.

Leziunile traumatice ale toracelui se pot asocia cu

insuficienţă respiratorie sau circulatorie acută.
Etiologie
Cele mai frecvente cauze ale traumatismelor toracice sunt
 accidente rutiere
 accidente de muncă
 accidente casnice
 accidente de sport
Mecanisme de producere a traumatismului toracic
 accelerare / decelerare
 compresiune (strivire)
 impact direct
 arme albe
 arme de foc
 explozie, arsuri, electrocuţie
 Clasificarea traumatismelor toracice
Traumatismele toracice pot fi - singulare
- sau asociate - politraumatisme
Clasificare morfologică
 traumatisme deschise – plăgi
 traumatisme închise – contuzii

Clasificare antomo – lezională

 leziuni ale peretelui toracic
 leziuni pleuro - pulmonare
 leziuni traheo - bronşice
 leziuni diafragmatice
 leziuni ale organelor mediastinale
 Contuzii toracice
Contuziile toracice pot prezenta leziuni asociate ale ale organelor
toracice sau peritoneale
Forme anatomo - clinice
1. leziuni ale peretelui - fară afectare osoasă (echimoze, hematoame)
-cu afectare osoasă (fracturi)
2. leziuni pleuro – pulmonare
3. leziuni diafragmatice
4. leziuni ale organelor mediastinale
 cord
 vase mari
 esofag
Diagnosticul traumatismului toracic
Diagnosticul se pune pe anamneză,examen clinic şi paraclinic
Examen clinic
Inspecţie
 respiraţia – absenţa ei, prezenţa dispnee, tahipnee
 ampliaţia respiratorie
 prezenţa deformărilor toracice ( mişcări paradoxale – volet )
Palpare
 durere în punct fix, cracmente osoase ( fracturi )
 crepitaţii gazoase ( emfizem subcutanat )
Percuţie
 matitate ( revărsat lichidian )
 hipersonoritate ( pneumotorax )
Auscultaţie – absenţa murmurului vezicular, prezenţa de raluri
 Diagnostic paraclinic
Examenele de laborator – pot evidenţia anemie
Radiografia şi radioscopia toracică pot evidenţia
 fracturi costale, sternale, claviculare
 revărsate pleurale ( hemotorax )
 pneumo - mediastin
 deplasarea mediastinului
 hemopericardul
Tomografie computerizată
RMN
electrocardiogramă
1. Leziuni ale peretelui toracic
Leziuni contuzive superficiale fără afectare osoasă

Diagnosticul :
 anamneză
 examenul clinic
- echimoză
- hematom
- serom
Acumularea unei colecţii sero – limfatice mari necesită puncţionare cu
evacuarea conţinutului şi aplicarea unui pansament compresiv.
 Leziuni contuzive cu fracturi costale
Fracturile costale - unice
- multiple

Diagnosticul :
 anamneză
 examen clinic –respiraţie superficială
- durere în punct fix
- crepitaţii osoase
 examen paraclinic – evidenţierea focarului de fractură pe radiografie

Tratament
Fracturile simple nu se imobilizează
Combaterea durerii
Vindecarea se produce în 20 – 25 de zile prin formarea calulsului
Leziuni contuzive cu fracturi sternale

Diagnostic:
 anamneză
 examen clinic
- durere la nivelul sternului
- prezenţa hematomului presternal
- prezenţa unei depresiuni la palpare
- prezenţa de crepitaţii osoase

 examen radiologic
Se caută eventualele leziuni asociate – cardiace, pulmonare

Tratament
Fracturile cu deplasare se reduc şi se stabilizează chirurgical
 Voletul costal
Fracturile costale multiple ( cel puţin 5 fracturi ale coastelor pe
acesiaşi parte sau cel puţin 3 fracturi pe acesiaşi coastă) determină
apariţia voletului costal:
bloc costal cu mobilitate respiratorie independentă, denumită –
mişcare paradoxală, caracterizată prin retracţie în inspir şi
expansiune în expir.
O formă particulară a voletului este toracele moale, ce apare în caz
de zdrobire a cutiei toracice.
Diagnosticul se pune pe
 examenul clinic – mişcare paradoxală
- prezenţa cracmentelor osoase
- prezenţa emfizemului subcutanat
 examenul radiologic evidenţiază fracturile, şi leziunile asociate
( pneumo-, hemotorax )
 Tratament

menţinerea ventilaţiei
reducerea şi stabilizarea chirurgicală a
voletului prin toracotomie
 reducerea mişcărilor paradoxale prin fixator
extern
 pleurotomie pentru leziunile asociate
 prevenirea complicaţiilor
2. Leziuni pleuro – pulmonare
Hemotorax
Acumularea de sânge în cavitatea pleurală
Examen clinic – prezenţa fracturilor costale
- matitate la percuţie
- diminuarea sau absenţa murmurului vezicular
Imaginea radiologică – arată focarele de fractură
- revărsate pleurale
- deplasarea mediastinului
Tratament
Hemotoraxul minor se poate resoarbi necesită supraveghere
Hemotoraxul mediu şi masiv necesită pleurotomie de evacuare de
urgenţă (drenaj tip Beclaire, închis pasiv)
Toracotomia se instituie când hemoragia persistă pe tubul de
pleurostomie cu debit crescut.
 Pneumotoraxul
Acumularea de aer în cavitatea pleurală

Poate fi - spontan
- secundar

Clasificare
 pneumotorax închis
 pneumotorax deschis
 pneumotorax sufocant sau compresiv – aerul pătrunde în
cavitatea pleurală în inspir dar nu mai poate ieşi în expir,
determină insuficienţă respiratorie
Tabloul clinic
 durere toracică acută cu caracter de junghi
 dispnee cu polipnee
 tuse seacă
Examenul fizic – imobilizarea hemitoracelui
- diminuarea sau abolirea murmurului vezicular
şi a vibraţiilor vocale
- hipersonoritate ( timpanism )
- deplasarea controlaterală a mediastinului
- coborârea matităţii hepatice
Diagnosticul de certitudine este imaginea radiologică
 plămânul apare colabat de grade diferite
 hipertransparenţă pulmonară
Tratament
Obiectivele tratamentului
 combaterea simptomelor acute (dispnee, durere )
 reexpansionarea plămânului
 recuperarea funcţiei respiratorii a plămânului
 prevenirea complicaţiilor şi recidivelor
Pleurotomia se instituie de urgenţă în cazul pneumotoraxului
sufocant – în spaţiul 2 sau 3 intercostal pe linia
medioclaviculară
La politraumatizaţi pleurotomia se pune în spaţiul 5 ic
Alte leziuni pleuro pulmonare sunt reprezentate de
 contuzia pulmonară
 hematomul pulmonar
 ruptura pulmonară
 chilotoraxul postraumatic
 leziuni traheo - bronşice
 Leziuni diafragmatice
Leziunile diafragmatice se produc prin mecanism contuziv penetrant
Leziunile diafragmatice se produc mai frecvent pe stânga şi necesită
tratament imediat.
Tablou clinic
Apare compresiunea organelor toracice, prin hernierea organelor
intraabdominale în torace
Semne cardio – respiratorii – dispnee, tahicardie, palpitaţii
Manifestări digestive – pirozis, vărsături
Examenul clinic absenţa vibraţiilor vocale,absenţa zgomotelor cardiace,
prezenţa zgomotelor abdominale în torace
Examenul radiologic – lipsa integrităţii cupolei diafragmatice
- plămân colabat
- stomac prezent în torace
Tratamentul este chirurgical
 Plăgile toracelui
Clasificare
 penetrante
 nepenetrante

Plăgile toracice nepenetrante

Lezarea peretelui toracic fără interesarea pleurei
Plăgile sunt superficiale
Tratamentul constă în – profilaxia infecţiei
- profilaxia tetanică
 Plăgi pleuro – pumonare penetrante
Afectarea pleurei parietale / viscerale, precum şi a organelor
intratoracice.
Tabloul clinic
Examenul clinic
Inspecţie – prezenţa plăgii
- cianoză
- dispnee ( tahipnee, bradipnee )
- jugulare turgescente ( tamponadă cardiacă )
Auscultaţie - absenţa murmurului vezicular
Examenul radiologic poate evidenţia - pneumotorax
- hemotorax
 Tratament

 Evaluarea cardio – respiratorie

 Prinderea unei linii venoase
 Dacă există plagă penetrantă se acoperă cu comprese sau se
suturează
 Dacă există pneumotorax sufocant se introduce un ac în spaţiul 2
intercostal pe linia medio claviculară
 Dacă există pneumotorax sau hemotorax - pleurostomie în spaţiul
5 intercostal stâng pe linia axilară medie sau posterioară.
 Combaterea simptomelor acute ( tuse, dispnee, durere )
 Dacă după efectuarea pleurostomiei sângerarea continuă, se face
toracotomie.