Educația

antitabagică
 CUPRINS:

1.Fumatul. Definiție
2. Istoricul fumatului
3. Componentele fumului de țigară
4.Cauzele fumatului
5. Prevalența fumatului în R.Moldova
6.Consecințele fumatului
7.Soluții
8.Concluzii
 1.Fumatul.Definiție
Conform Dicţionarului Explicativ al
Limbii Române, fumatul este obiceiul
„de a aspira, a introduce în căile
respiratorii fumul de tutun din ţigară,
pipă, trabuc sau alte articole de tutun.”
 2.Istoricul fumatului
Începuturile fumatului se situează înainte de anul 600 e.n., cînd
tutunul era folosit în practicile religioase ale triburilor Mayaşe.
-Aztecii şi incaşii foloseau tutunul cu precădere în timpul
ceremoniilor religioase. Tutunul le potolea foamea şi îi ajuta să reziste
mai bine la oboseală. Termenul „fumat” nu a existat pînă la sfîrşitul
secolului al XVII-lea. Pînă atunci i se spunea „beţia uscată”.
-Istoria tutunului debutează odată cu descoperirea Americii de către
Cristofor Columb, în 1492, în insula numită mai tîrziu Cuba. Primele
însemnări despre obiceiul de a fuma parvin de la Cristofor Columb, care
la debarcarea sa în insula San Salvador a observat că populaţia
indigenă fumează din nişte pipe de bambus „ceva” preparat din
frunzele plantei de tutun, numită simplu de ei, tabac. Indienii din
America practicau fumatul şi îşi otrăveau săgeţile cu ,,suc de tutun”.
 3.COMPONENTELE FUMULUI DE ŢIGARĂ
O ţigară conţine
 Nicotina
 Gudron
 Acetona
 Arsenic
 Monoxid de carbon
 Cadmiu
 Acid cianhidric
 Fumul de ţigară, conţine
peste 4000 substanţe
chimice, incluzând 40
cunoscute cu un potenţial
cancerogen.
 Nicotina: este o substanţă
lichidă naturală, produsă de
planta de tutun, care duce la
dependenţă.
 Gudronul: este o substanţă
lipicioasă. Acest gudron din
ţigări, se lipeşte de plămâni.
Tot el îngălbeneşte dinţii şi
degetele.
 Oxidul de carbon: este un
gaz otrăvitor, asemănător
celui care iese pe ţeava de
eşapament a maşinilor.
 4.Cauzele fumatului

• Curiozitatea iniţială
• Plăcerea
• Dorinţa de a fi acceptaţi de anturaj (fumători)
• Dorinţa de a deveni mai puternic
• Dorinţa de a trece mai uşor peste situaţiile
conflictuale
Se instalează rapid dependenţa de nicotină!
Atunci când un adolescent fumează prima ţigară,
acesta o face în primul rînd din curiozitate, iar cu
timpul din necesitatea de a-i imita pe cei adulţi.
Cu toate acestea, atunci cînd acelaşi om fumează
în fiecare zi pe parcursul a douăzeci de ani cîte un
pachet de ţigări, acest lucru nu este în nici un caz
o expresie de curiozitate, ci capătă un nou statut,
numit ,,dependenţă nicotinică”.
 5. Prevalența fumatului în Republica Moldova

 24,3% de moldoveni cu vârsta mai mare de 15 ani sunt

fumători zilnici: 34,9% sunt bărbați, 14,5% femei
- 51,1% din fumătorii zilnici fumează 20 țigări/zi
-9,4% tineri fumători curenți:
10,1% sunt băieți
8,55% sunt fete
-Vârsta medie la care moldovenii încep să fumeze este 19 ani
-35,5% din tineri sunt supuși fumatului pasiv acasă, 20% în
spațiul public
-2 milioane pachete de țigări sunt fumate zilnic în Moldova
 • 4 milioane de decese în 2000
10 milioane de decese în 2030
-La fiecare 8 secunde în lume cineva moare ca
rezultat al folosirii tutunului
- Fumatul ucide mai multe persoane decât:
Sida, Consumul de alcool,cocaină,heroină,
suicidul,accidentele,incendiile
-Fumatul cauzează:
80% din decesele prin cancer pulmonar
80% din decesele prin bronșită
17% din decesele prin boli cardiace
 6.Consecințe ale fumatului
Cercetările ştiinţifice au demonstrat că utilizarea tutunului este
unul din factorii principali de risc major şi un agent cauzal pentru
declanșarea a cel puţin şase maladii cronice devastatoare: bolile
cardiace, cancerul, bolile cerebrovasculare, diabetul zaharat, bolile
pulmonare distructive cronice şi ateroscleroza.
-La fumători apare de 22 ori mai frecvent cancerul pulmonar.
-Fumatul reduce cantitatea de vitamina C din organism cu
aproximativ 25% - 30%, slăbește sistemul imunitar, crește riscul
de pneumonie și tuberculoză, slăbește oasele prin demineralizare,
scade toleranța la efort, crește riscul de diabet.
-La gravidele fumătoare creşte riscul de naştere prematură şi/sau
invaliditate a nounăscutului.
-Nicotina din tutun este la fel de dăunătoare și crează o dependență
la fel de mare ca heroina sau cocaina. Fumatul la vîrsta
adolescenței poate conduce şi la dezvoltarea anormală a creierului.
Pe lîngă toate acestea, fumatul mai produce și pagube financiare.
 7.Soluții pentru scăderea fenomenului
fumatului în societate

 Informarea

 Avertismentele legate de sănătate pe

produsele de tutun

 Interdicții de reclame și promovare a țigării

 Interzicerea fumatului în locurile publice,

în mașină și la domiciliu

 Suport de oprire a fumatului

PLĂMÂNUL – ÎNAINTE ŞI DUPĂ...
Societatea trebuie să găsească un antidot la cauzele
comportamentului nesănătos, iar ca acest lucru să fie posibil
este nevoie de studii ample și politici bine țintite.
Fumatul nu este cauza, ci efectul falimentului acestor politici
publice în domeniul educației, sănătății și domeniului social.
Educația antitabagistă luptă împotriva fumului de țigară,
trebuie să înțelegem că un rol important în educația pentru
sănătate o constituie prevenția, informarea și conștientizarea
privind riscurile pe care le comportă consumul de tutun.

G.B. Shaw spunea: Este foarte uşor

să te laşi de fumat şi, ca dovadă,
am făcut-o de 100 de ori.
N-AR FI MAI BINE SĂ NU
ÎNCEPI?
DE TINE DEPINDE!
Spune DA vieții!
Spune NU tutunului!
Vă mulţumim pentru atenţie!