”Spațiul Românesc în anii

Primului Război Mondial.”

Bîrsanu Larisa,PE31Z
România în perioada neutralității
- Izbucnirea în vara anului 1914 a Primului Război Mondial a afectat în mod serios situaţia
spaţiului românesc.

Regele Carol I, susţinut de o grupare politică germanofilă, opta pentru onorarea obligaţiunilor
asumate faţă de blocul Puterilor Centrale, conform tratatului de alianţă semnat cu acestea în
octombrie 1883.
FABRIKAM RESIDENCES

- În cazul unei eventuale victorii ale Puterilor Centrale, României trebuia să-i revină Basarabia,
anexată de Rusia la 1812.

La 3 august 1914, la Sinaia, a fost convocat Consiliul de Coroană, la care au participat regele
Carol I,prinţul moştenitor Ferdinand, membrii guvernului, liderii partidelor politice.
Operațiile militare din 1916
• La 17 august 1916 România a semnat tratatul de
aderare la Antanta, iar la 28 august ea a declarat
război Austro-Ungariei.
• - Drept răspuns, Germania, Bulgaria şi Turcia au
declarat război României. Astfel, pentru români începe
războiul de reîntregire naţională.
• - Trupele austro-ungare intensifică presiunea,
pătrunzînd la sud de Carpaţi. În decurs de o lună,
armata română părăseşte Oltenia, Muntenia şi
capitala ţării, Bucureştii, la 23 noiembrie 1916.
• - Împreună cu armata, regele Ferdinand I, parlamentul
şi guvernul, precum şi o parte a populaţiei s-au retras
• în Moldova. Guvernul se stabileşte la Iaşi.
• - La est de Carpaţi, în Moldova, armatele inamice au
fost oprite la Oituz. Aici s-a distins Divizia 15
• infanterie, comandată de generalul Eremia Grigorescu,
a cărei deviză în bătălie era „Pe aici nu se trece”. 3
 FR

În atare împrejurări, guvernul român s-a

văzut nevoit să semneze un armistiţiu cu
Sfîrșitul războiului
Puterile Centrale, iar la 7 mai 1918 - Tratatul
de Pace de la Bucureşti (sau de la Buftea).

După victoriile armatelor Antantei din vara

anului 1918 s-au creat condiţii pentru
reintrarea României în război.

Războiul a luat sfîrşit prin încheierea la 11

noiembrie 1918 a armistiţiului dintre
Germania şi ţările Antantei, iar pacea a fost
semnată la Conferinţa de Pace de la Paris din
1919-1920.

4
 FR

România interbelică. Viața social-

economică și politică

5

1. Viața economică
• Drept urmare a Unirii din anul 1918,
România a devenit un stat unitar.
Transilvania, Basarabia și Bucovina s-au unit
cu Regatul României. A sporit teritoriul şi
populaţia, devenind un mare stat multietnic.
• În scopul redresării situaţiei economice
după război, în anul 1921 a fost efectuată o
reformă agrară, prin care un număr mare de
ţărani au fost împroprietăriţi cu pământ.
FR
2. Viața politică
• În anii 1920 s-a consolidat pluralismul politic,
apar noi partide politice cu programe şi concepţii
variate:
• Partidul Naţional Liberal, condus de Ion I. C.
Brătianu, Partidul Naţional Ţărănesc, condus de
Iuliu Maniu şi alte formaţiuni politice.
• În anul 1938, regele Carol II, profitând de lipsa de
unitate a forţelor democratice, a dizolvat partidele
• Și a instituit un regim dictatorial personal,
introducând o nouă Constituţie.
6

Minoritățile etnice în România
În Bucovina erau foarte bine
reprezentaţi ucrainenii şi germanii, iar în
După Marea Unire ponderea
Basarabia existau comunităţi
minorităţilor a crescut semnificativ.
importante de ucraineni, evrei, ruşi,
În Transilvania şi Banat, alături de germani, bulgari şi găgăuzi.
români locuia un număr mare de
În România autorităţile centrale au
maghiari, germani şi evrei.
întâmpinat dificultăţi în integrarea
minorităţilor.
FR
Înaintea celui de-al Doilea Război
Mondial, odată cu intrarea în sfera de
influenţă a Germaniei naziste, în
România au fost limitate unele drepturi
ale populaţiei evreieşti printr-o legislaţie
discriminatorie.
Evreii vor suferi foarte mult în special în
timpul războiului.
7
 Parlamentul a votat în
1923 o nouă Constituție,
FR
conform căreia
Parlamentul era organ
legislativ și de control al
În 1922, la Alba-Iulia a activității executiviului. Constituția garanta
avut loc ceremonia de libertatea cuvântului, a
încoronare a regelui întrunirilor, egalitatea în
Ferdinand și a reginei drepturi a tuturor
Maria. cetățenilor.

În 1918 este introdus

Trăsăturile de bază ale
regimului politic din
această perioadă au fost
Sistemul votul universal. Prin
această lege votul a
stabilite în Constituţie,
aprobată în martie 1923
politic căpătat carater
universal, egal, direct și
obligatoriu.

8
 Title Goes Here

Partidul

Partide
Național
Partidul
Țărănesc
Național
((Iuliu Maniu) Liberal
politice (I.I.C.Brătianu
)
- A deţinut poziţia dominantă în viaţa
politică a ţării.
(1918-
Principala forţă de opoziţie a liberalilor pe
- A promovat în domeniul economic politica
dezvoltării „prin noi înşine” menită să
1938 parcursul
perioadei interbelice.
înlăture dominaţia - Doctrina economică era exprimată de
capitalului străin, lozinca „porţilor deschise", care
- asigurând progresul industriei pe baza admitea accesul capitalului străin în
resurselor de materii proprii şi a braţelor de economia ţării.
muncă din ţară. - Atenţia prioritară era acordată agriculturii.
- În perioada de guvernare 1922-1926 a Au guvernat în anii 1928-1931 şi 1932-1933.
înregistrat succese remarcabile în
dezvoltarea societăţii româneşti.
 FR

”Anexarea Basarabiei și rapturile

teritoriale din vara anului 1940.”

10
 Ultimatum privind
cedarea Basarabiei
Ca rezultat al semnării Aceste evenimente au
Pactului Molotov- La 26 iunie 1940, avut loc în context
Ribbentrop (1939), Din cauza presiunilor
România a primit un geopolitic mai larg, în
Germania, asigurându-se sovieto-germane venite
ultimatum din partea care, prin pactul
că URSS nu o va de la Moscova şi de la
URSS, prin care se cerea expansionist Molotov-
Berlin, administraţia şi
ataca, a început insistent evacuarea Ribbentrop din 23 august
armata română
agresiunea contra administraţiei civile şi a 1939, Germania nazistă şi
Poloniei, declanşând cel s-au retras la 28 iunie Uniunea Sovietică îşi
armatei române din
de-al Doilea Război 1940 pentru a evita împărţiseră sfere de
Basarabia şi din partea
Mondial (1 septembrie războiul. influenţă teritorială în
nordică a Bucovinei.
1939). Europa Răsăriteană.
 Crearea RSS Moldovenești
Crearea RSSM a fost decisă prin Hotararea Sesiunii a VII-a a
Sovietului Suprem al URSS din 2 august
1940.
- Delegaţia Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, prezentă la
şedinţă, n-a avut dreptul să voteze sau să propună
ceva.
- În viziunea reprezentanţilor Kremlinului, explicaţia e cât
se poate de simplă: membrii delegaţiei
moldoveneşti nu fuseseră trecuţi prin scrutin şi nu
dispuneau de dreptul de a reprezenta sau a decide în
numele băştinaşilor.
- În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, URSS a
proclamat la 2 august 1940 crearea RSS Moldoveneşti,
iar partea sudică a Basarabiei şi nordul Bucovinei au trecut
în componenţa RSS Ucrainene.

12
 FR
Componența RSS Moldovenești

la munții Carpați.
ieșire la Marea Neagră și
RSSM a fost lipsită de

sesiunea a VII-a a adoptat legea cu privire la

includerea județelor Hotin, Akkerman (Cetatea
Albă) și Ismail în componența RSS Ucrainene.

precum și Tiraspol cu 6 raioane din

componența RASSM (Transnistria):
Grigoriopol, Dubăsari, Camenca,Râbnița,
Slobozia și Tiraspol.
În componența RSS
Moldovenești au intrat orașul
Chișinău și 6 județe ale
Basarabiei: Bălți, Bender
(Tighina), Chișinău, Cahul,
Add a footer 13
Orhei, Soroca,
 FR
Raptul Basarabiei şi Bucovinei de Nord

Profitând de izolarea internaţională a României după ocuparea Franţei la 22 iunie 1940, guvernul
sovietic a
anunţat guvernul de la Berlin cu privire la dorinţa sa de a obţine urgent teritoriul Basarabiei.
- Erau expuse şi revendicările faţă de Bucovina de Nord, care niciodată nu a făcut parte din Imperiul
Rus.
- În situaţia de izolare în care se afla România, Consiliul Coroanei a acceptat cerinţele ultimatumului
sovietic.
- Potenţialul economic, militar şi uman al României era prea neînsemnat în faţa uriaşului vecin de la
Răsărit.
Între 28 iunie şi 3 iulie, teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de Nord este ocupat de trupele sovietice.

14