Riul Rin

Definitie:
Rinul (în latină Rhenus, retoromană
 Rein, germană Rhein, franceză le
Rhin, neerlandeză Rijn) este un fluviu
în Europa. Rinul este una dintre căile
fluviale cele mai circulate din Europa.
De la izvoare până la vărsare are o
lungime de 1.232,7 km, din care
883 km sunt navigabili. Bazinul
hidrografic al Rinului însumează
198.735 km², cursul inferior (aproape
de deltă) având un debit mediu de
2.330 m³/s, apropiat de debitul de apă
al Nilului. În timpul inundației din 1926,
în localitatea Emmerich am Rhein din
landul german Nordrhein-Westfalen a
fost măsurat un debit maxim de 12.000
m³/s. Debitul minim de 600 m³/s a fost
măsurat în anul 1947. Fluviile Rin, Main
 și Dunăre formează un culoar de
trecere fluvial între Marea Neagră și 
Marea Nordului.
 Etimologie:
Numele Rinului are o proveniență veche antică
asemănătoare Ronului și denumirii antice de Rhaina a
fluviului Volga. Numele provine probabil din limba
indoeuropeană comună, verbul re sau ri însemnând „a
curge”. Din acest radical provine verbul german rinnen; de
asemenea, în greaca veche rhëin înseamnă tot „a curge”, iar
în spaniolă rio înseamnă „râu”. Denumirea celtică a Rinului
era Rhenos, iar cea latină Rhenus. Până și în zilele de azi Rinul
mai este numit în germană și Vater Rhein („tatăl Rin”), care
are o conotație mitologică.

Numele fluviului este de origine celtică rēnos „râu”, „fluviu”,

cu semnificația originară „care curge”, „val”, „undă”.[2]
Cuvântul celtic este continuat de vechiul irlandez rían
„ocean”, „mare”, dar și „Rin”.[2]Numele latin al fluviului,
Rhēnus, este o latinizare a cuvântului celtic amintit, cu un „h”
intercalat, neetimologic, și o desinență -us latină.

Numele Rinului este Rhein în germană (Rhīn în germana

veche), Rijn în neerlandeză, Rain în retoromană.

Cuvântul provine din indo-europeanul * h3reiH-. Acest

etimon este comun limbii latine în rivus, „râușor”, „mic curs
de apă”[3] (cuvânt moștenit de spaniolă: rio „râu”, de
portugheză: rio „râu” și de română: râu), sanscritei, în rétah
„val”, „undă”, slavei vechi în rĕka „fluviu”[2], moștenit de
rusă: река (pronunțat: [reká]), „fluviu”, „râu”.[4]
Din studiul petrografic al
straturilor de roci din valea
Rinului s-a estimat o vechime
de 12 milioane de ani, ce ar
corespunde perioadei miocene
.
Izvorul inițial al Rinului se
presupune că ar fi fost
regiunea masivului muntos
Kaiserstuhl din Germania,
albia fluviului ar fi avut
odinioară o altă așezare,
neatingând regiunea 
Oppenheim și Mainz.
Marcarea chilometrica:
Marcarea kilometrică a
Rinului începe de la podul din 
Konstanz (orașul german și
elvețian Constanța),
terminându-se la vărsare la
kilometrul 1032,8 în localitatea
Hoek van Holland. Tablele
kilometrice de pe maluri sunt
intercalate de table cu o cruce
neagră ce marchează fiecare
500 de m. Prima măsurătoare
completă a cursului Rinului a
fost încheiată la data de 1
aprilie 1939; ea a preluat datele
unor măsurători anterioare.