Sunteți pe pagina 1din 46

INFECŢIA CHIRURGICALĂ

DEFINIŢIE

Infecţia – reprezintă rezultatul penetrării şi reproducerii


microorganismelor în corpul uman, ce se manifestă prin
dezvoltarea patologiei infecţioase

• Proces infecţios, tratarea căruia necesită intervenţie chirurgicală

• Complicaţiile infecţioase, dezvoltate în perioada postoperatorie


CLASIFICARE DUPĂ ETIOLOGIE
Aerobă Anaerobă

Gram-pozitivă Clostridiană
• Staphylococcus aureus • Cl.perfringes
• Streptococcus • Cl.edematiens
• Enterococcus • Cl.histoliticum
• Pneumococcus • Cl.septicum
• Cl.tetani
Gram-negativă Neclostridiană
• Escherichia coli Gram-pozitivă
• Proteus vulgaris • Bacteroides fragilis
• Proteus mirabilis • Peptococcus
• Pseudomonas aeruginosa • Peptostreptococcus

Gram-negativă
• Fusobacterium
• Enterobacter
• Infecţia mixtă
• Infecţia fungică
CLASIFICARE DUPĂ EVALUAREA CLINICĂ

Infecţia chirurgicală acută:


• Infecţia purulentă acută
• Infecţia putridă acută
• Infecţia anaerobă acută
• Infecţia specifică acută (tetanus, antraxul)

Infecţia chirurgicală cronică:


• Infecţie chirurgicală cronică nespecifică
• Infecţie chirurgicală cronică specifică (tuberculoza, sifilis,
actinomicoza)
CLASIFICARE DUPĂ LOCALIZAREA

• Ale ţesuturilor moi

• Ale sistemului ostio-articular

• Ale creierului şi tunicilor acestuia

• Ale organelor toracice (plămân, pleură, mediastin)

• Ale organelor cavităţii peritoneale

• Ale unor organe sau ţesuturi (mâna, glanda mamară)


PATOGENEZA

1. Agentul microbian

2. Porţile de intrare a infecţiei

3. Reacţia de răspuns a organismului


AGENTUL PATOGEN

• Staphylococcus aureus
• Pseudomonas aeruginosa
• Esherichia coli
• Enterococcus
• Enterobacter
• Streptococcus
• Proteus vulgaris
• Pneumococcus

• Invazivitate
• Toxicitate
• Virulenţă
• Gradul de infectare
PORŢILE DE INTRARE A INFECŢIEI

Calea exogenă Calea endogenă


(caria dentară, uroinfecţia )
REACŢIA DE RĂSPUNS A MACROORGANISMULUI

Mecanisme nespecifice:
• Capacităţile protective ale dermei şi mucoaselor
• Microflora saprofită
• Factorii umorali plasmatice
• Factorii celulari (inflamaţie şi fagocitoză)
REACŢIA DE RĂSPUNS A MACROORGANISMULUI

Mecanisme nespecifice celulare:


• Inflamaţie
• Fagocitoză

Val leucocitar Val de granulaţii Tunică piogenă


REACŢIA DE RĂSPUNS A MACROORGANISMULUI
Mecanisme specifice:
• Răspunsul imun umoral (B-limfocite)
• Răspunsul imun celular (T-limfocite)

Limfocitele
FACTORII CE CONTRIBUIE LA DIMINUAREA
REACŢIILOR DE PROTECŢIE

• Vârsta (copilăria şi vârsta înaintată)

• Sexul (reacţiile protective ale organismului femenin sunt


mai perfecte)

• Patologii concomitente (diabetul zaharat, tumorile


maligne, infecţia HIV/SIDA )

• Anemie şi hipoproteinemie

• Utilizarea unor medicamente şi a radioterapiei


SEMIOLOGIA INFECŢIEI CHIRURGICALE

• Rubor (hiperemie)

• Calor (hipertermie locală)

• Tumor (formaţiune, edem)

• Dolor (durere)

• Functio laesa (dereglarea funcţiei)

Cornelius Celsus
(30 î.e.n.-37 e.n.)
SEMIOLOGIA INFECŢIEI CHIRURGICALE

Semnul Mecanismul Metoda

determinării

Hiperemie Dilatarea vaselor Vizual


acţiunea histaminei, acidoza
Hipertermie Majorarea locală a Palpator
reacţiilor catabolice
Edem Dereglarea permeabilităţii Vizual,
vasculare, extravazarea palpator,
lichidului
măsurarea
Durerea Substanţele vasoactive, Subiectiv
edemul ţesuturilor
Dereglarea Durerea şi edem Obiectiv
funcţiei
Focarul inflamator superficial ≠ Focarul inflamator profund
DIAGNOSTICAREA COLECŢIEI PURULENTE
• Ramolirea
• Fluctuaţia

Mâna ce Mâna ce
acţionează Cavitatea purulentă percepe

Puncţia diagnostică
(sub ghidajul ultrasonografic)
METODELE INSTRUMENTALE DE DIAGNOSTIC

Examinarea
radiologică

Examinarea
Tomografia computerizată
ecografică
COMPLICAŢIILE LOCALE

• Necroze
• Limfangită
• Limfadenită – adenoflegmon
REACŢIA GENERALĂ SISTEMICĂ

• Frisoane cu transpiraţii • Febra înaltă până la 39-40°С

• Cefalee • Tahicardie

• Slăbiciune generală • Dispneea

• Inapetenţă • Transpiraţii reci

• Mărirea splinei şi ficatului

• Ictericitate sclerelor
DATELE DE LABORATOR
• Leucocitoză, devierea formulei leucocitare spre stânga,
mielocitoza, limfocitopenia, monocitopenia, accelerarea VSH

• Anemia toxică

• Mărirea nivelului de creatinină şi ureei

• Moleculele medii > 0,15-0,24 un

• Examenul bacteriologic
PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT
TRATAMENTUL LOCAL

1. Prelucrarea chirurgicală

2. Aplicarea locală a antisepticelor

3. Drenarea adecvată a cavităţii restante

4. Imobilizarea segmentului afectat


PRELUCRAREA CHIRURGICALĂ FOCARULUI PURULENT
“Ubi pus, ibi evacua”
Aforism latin, ce semnifică “unde [este] puroi, acolo [trebuie să-l] evacuăm”

• Deschiderea focarului purulent


• Evacuarea puroiului
• Revizia cavităţii restante (vizuală sau digitală)
• Excizia ţesuturilor necrotice
DRENAREA ADECVATĂ A CAVITĂŢII RESTANTE

Drenare pasivă Drenare prin lavaj continuu


TRATAMENTUL GENERAL

1. Terapia antibacteriană

2. Terapie de dezintoxicare

3. Imunocorecţia

4. Tratament simptomatic
PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI

• Se administrează în funcţie de sensibilitatea agentului microbian la


antibiotice
• Poate fi administrat tratamentul empiric
• Acoperirea întregul spectru de microorganisme patogene
• Menţinerea unei concentraţii înalte, constante, în ţesuturi

• Enteral
• Intramuscular şi intravenos
• Intraarterial
• Endolimfatic
METODELE DE DEZINTOXICARE

Terapia perfuzională

Diureza forţată

Detoxicare extracorporală
• Hemosorbţia
• Plasmofereza
• Limfosorbţia
PROCESELE PURULENTE ACUTE
ALE ŢESUTURILOR MOI
FURUNCUL

Staphylococcus aureus

(1) Faza de infiltraţie


(2) Faza de abcedare
(3) Faza de cicatrizare

Normal Infectat Erupt


TROMBOZA SINUSULUI CAVERNOS

Sinusul cavernos
Vena facială

Vena oftalmică
inferioară
CARBUNCUL

Staphylococcus aureus

(1) Faza de infiltraţie


(2) Faza de abcedare (abces în “fagure”)
HIDROSADENITA

• Regiunea axilară St.aureus


• Regiunea inghinală
• Regiunea perineală
ABCESUL

• Injecţii Complicaţiile proceselor


• Excoriaţii inflamatorii

• Plăgi
FLEGMONUL
• Inflamaţie supurativă difuză (nelimitată) al spaţiului adipos (subcutan,
intermuscular, retroperitoneal)

• Tratamentul chirurgical urgent este obligatoriu


MASTITA
• Seros-infiltrativă

• Abcedantă

1 • Gangrenoasă
2
3
1. Subcutanată

2. Intramamară

3. Retromamară
4
4. Subareolară

St.aureus (+ E.coli)
TRATAMENTUL MASTITEI

• Deschiderea şi drenarea
chirurgicală a focarului
purulent

• Terapia antibacteriană

• Stoarcerea frecventă a
sânului

• Suprimarea lactaţiei

• Fizioterapia
PARAPROCTITA ACUTĂ
• Submucoasă

• Subcutanată

• Ischiorectală

• Pelviorectală

• Retrorectală
PARAPROCTITA ACUTĂ
• Slăbiciune

• Cefalee

• Frison

• Febră înaltă

• Durerea în regiunea
rectului

• Hiperemia pielii

• Deformarea anusului

• Fluctuaţia
ERIZIPEL

• Forma eritematoasă Streptococcus pyogenes


• Forma buloasă
• Forma flegmonoasă • Simptomul „limbilor de foc”
• Forma necrotică • Simptomul „hartei geografice”
ERIZIPEL

Forma buloasă Forma necrotică


ERIZIPILOID

Erysipelothrix
rhusiopathiae
LIMFANGITA
Streptococul din
grupa A
CHISTURILE ŞI ABCESELE PILONIDALE
CHISTURILE ŞI ABCESELE PILONIDALE

Excizie radicală
UNGHIA ÎNCARNATĂ

• Igiena inadecvată
• Încălţămintea incomodă
• Tăierea prea scurtă a unghiilor către colţuri
• Efectul de maceraţie al sudorii asupra pielii
TRATAMENTUL UNGHIEI ÎNCARNATE

Înlăturarea numai a plăcii unghiale

Rezecţie parţială a unei margini a


unghiei cu pliul unghial inflamat

S-ar putea să vă placă și