Sunteți pe pagina 1din 11

AMELIORAŢII SILVICE

CALCULUI DEBITULUI DE
SCURGERE
ENUNŢ GENERAL
DATELE APLICAŢIEI

Să se calculeze debitul scurgerii medii şi maxime (maximum


maximorum), care se înregistrează într-un bazin hidrografic situat
în zona montană a jud. Cluj (F = 10,5; n = 0,5)

Ploaia înregistrează un timp de cădere (t = 30 minute), iar bazinul hidrografic


în care s-au realizat măsurătorile are următoarele caracteristici:
- suprafaţa S = 100 ha,
- panta medie versnt Im = 20ᵒ (tg 20ᵒ = 0,363),
- textura solului: lutoasă,
- terenul este acoperit cu pădure de vârstă mijlocie.
BAZA DE CALCUL

1. Calculul intensităţii medii (Imed)

Imed

Raţionalizarea valorii
F1% (Diaconu et al,
1995)
BAZA DE CALCUL

1. Calculul intensităţii medii (Imed)

Pentru bazine mai


mici de 10 km2 ,
precum cel studiat,
luând un timp de
concentrare de circa
1 oră, pentru n = 0,5
şi F1% = 10,5
intensitatea calculată
a ploii este = 1,88
mm/min, adică
112,8 mm/h.

Regionalizarea indicelui n
BAZA DE CALCUL

2. Calculul coeficientului de scurgere (k)

Unde: - h este cantitatea de apă căzută în mm,


- hr este apa reţinută de covorul vegetal şi neregularităţile terenului,
- hi apa infiltrată în sol

Aşadar, hs (apa care se scurge) = h – (hr + hi) 

2.1 Determinarea cantităţii de apă căzută (h)

cunoscând,
BAZA DE CALCUL
BAZA DE CALCUL
3. Calculul volumului scurgerii (viiturii) W

W = 10 * S * H * K = 10 * 100 * 56,4 * 0,58 = 32712 m3

W volumul de apă scurs, în m3 ;


H înălţimea ploii considerate, în mm;
S suprafaţa de colectare, în ha;
K coeficient de scurgere al precipitaţiilor;
10 coeficient de transformare a suprafeţei din ha în m 2 şi a ploii din mm în m3/ m2.

4. Calculul duratei scurgerii (viiturii) T

T = t + tc T = t + tc = 30 + 21,02 = 51,05 min

tc - pentru bazine hidrografice mici, neamenajate este dat de relaţia:

- S este suprafaţa în km2


- Im panta medie a versantului
BAZA DE CALCUL
5. Calculul debitului mediu Qmed

6. Calculul debitului maxim Qmax

Calculul debitului maxim de scurgere pe versanţi, pentru bazine mici, se poate face cu
relaţii de calcul în care intră o serie de factori climatici şi orografici, care influenţează
scurgerea.
Astfel se regăsesc două situaţii:
- când t ≥ tc  Q = 0.167*S *K* I
- când t < tc  Q = 0.167*S *K* I*(t/ tc)

Q debitul, în m3/s;
K coeficient de scurgere;
S suprafaţa de colectare, în ha;
I intensitatea ploii, în mm/min.;
t durata ploilor torenţiale;
tc timpul de concentrare;
0,167 coef. rezultat din transform. suprafeţei din ha în m2 şi a intensităţii ploii din mm/min în m/s.
BAZA DE CALCUL
În cazul nostru se regăseşte situaţia:
- t ≥ tc  Q = 0.167*S *K* I

- debitul maxim Qmax = 0,167*100*0,58*1,88 = 18,21 m3/s

Reprezentarea grafică
a scurgerii

Cea mai simpla formă


de reprezentare se face cu
ajutorul hidrografului. Hi-
drograful este un mijloc de
reprezentare grafică a va-
riaţiei debitului în funcţie
de timp.
Date de lucru

Atenţie !!! valorile F şi n se vor alege de către


fiecare student, în funcţie de zona în care se găseşte
perimetrul luat în studiu.

Gr I t = 35 min
suprafaţa S = 80 ha,
panta medie versnt Im = 15ᵒ
textura solului: lutoasă,
Gr II mijlocie
terenul este acoperit cu pădure de vârstă t = 60 min
suprafaţa S = 130 ha,
panta medie versnt Im = 26ᵒ
textura solului: argiloasă,
Gr III t = 52 min terenul este acoperit cu pădure bătrână
suprafaţa S = 105 ha,
panta medie versnt Im = 23ᵒ
textura solului: luto-argiloasă,
terenul este acoperit cu pădure tânără

S-ar putea să vă placă și