Parteneriatul Estic cu RM

A verificat : Cernenco
A elaborate Boaghe Daniela
Ce este parteneriatul estic?
Anul 2009 este anul în care Republica Moldova, alături de Ucraina, Georgia, Armenia,
Azerbaidjan a devenit parte a unuia din cele mai ambițioase proiecte europene - Parteneriatul
Estic (PaE).
Lansat oficial la 7 mai 2009, în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Praga, proiectul
a fost conceput în contextul extinderii UE din 2004. Scopul principal era evitarea creării unor
noi linii de demarcație şi aducerea noilor vecini ai Europei de est şi sud mai aproape la nivel
politic, economic de valorile europene, iar ulterior pentru a fi integrate mai ușor în UE. Pe
parcursul celor 10 ani, datorită PaE țările din Europa de Est au semnat Acordul de Asociere sau
cel al liberei circulații, care a permis cetățenilor R. Moldova, Ucrainei și Georgiei să
călătorească fără vize în UE și să facă comerț fără taxe.
Chiar de la lansare, Parteneriatul Estic a fost văzut de Federația Rusă ca un proiect ce ar avea
drept scop scoatere din zona sa de influență a fostelor republici sovietice. Din cauza presiunii
Moscovei, în cadrul Summit-ului de la Vilnius din 2013, autoritățile din Ucraina cedează și nu
parafează Acordul de Asociere cu UE. Nici Chișinăul nu a scăpat de furia regimului rus. În
2014, după intrarea în vigoare a Acordului, Federația Rusă impune embargou la vinurile
moldovenești, lovind în cea mai mare ramură a industriei moldovenești, care era dependentă
de piața rusă. Au mai urmat alte două embargouri - la fructe și conservele din legume, precum
și la importul de carne. Cu toate acestea, cel mai mare eșec al guvernării de la Chișinău a fost
pierderea statutului de „istorie de succes” în cadrul acestui proiect.
 Avantaje: fără vize și exporturi de mărfuri în UE

Pe parcursul celor 10 ani, Parteneriatul Estic a oferit un cadru de cooperare consolidat între UE și Republica Moldova, fiind
obținute mai multe realizări. Primul succes a fost trecerea la un alt nivel de dialog între autorități, dar și demararea unor proiecte
de cooperare unice. Astfel, UE și Republica Moldova au inițiat în 2010 și au finalizat în 2013 negocierea unui nou Acord de
cooperare – Acordul de Asociere. Paralel cu eforturile de negociere a acestui acord, UE și Republica Moldova au continuat
eforturile de liberalizare a regimului de vize, care a culminat la 28 aprilie 2014 cu anularea regimului de vize cu UE. În rezultat,
potrivit autorităților de la Chișinău, din 2014 până în prezent, peste 1,5 milioane de moldoveni au călătorit liber în UE. 
Un alt avantaj este intrarea în vigoare a unei părți importante a Acordului cu denumirea de Zona de Liber Schimb Aprofundat şi
Cuprinzător dintre R. Moldova şi UE (ZLSAC). Astfel, Chișinăul obține permisiunea de a exporta produse pe piața europeană,
iar aceasta a diminuat și a compensat parțial pierderile datorate embargourilor rusești. Potrivit statisticilor, de la aplicarea
provizorie a Acordului, în special a părții ZLSAC, comerțul cu UE a crescut de la 53,26% în 2014 la 68,79% în anul 2018, UE
devenind principalul partener economic al Chișinăului.
Prezent la o masă rotundă, organizată la sfârșitul lunii martie de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la
Chișinău și Fundația Konrad Adenauer, șeful Delegației UE în R. Moldova, Peter Michalko, a declarat că Parteneriatul Estic va
rămâne un proiect care are drept scop îmbunătățirea vieții cetățenilor.
 Eșecurile guvernării
În pofida suportului acordat de UE, guvernările de la Chișinău au „reușit”, pe parcursul ultimilor ani, mai mult să dezamăgească, decât
să dezvolte colaborarea cu Bruxelles-ul. În spatele retoricii și steagurilor UE, clasa politică moldovenească a mimat realizarea mai
multor reforme și angajamente asumate în cadrul Acordurilor, iar relația cu UE a ajuns în 2018 într-un punct critic. 
Relația a început să se răcească odată cu ieșirea la iveală a furtului miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc, iar apogeul
rateurilor a a fost atins în vara anului trecut, când din cauza nevalidării mandatului de primar al Chișinăului al unuia dintre liderii
partidelor de opoziție, Andrei Năstase, UE a decis să stopeze suportul direct bugetar pentru R. Moldova.
Potrivit analiștilor de la Chișinău, nici la capitolul democrație și supremația legii autoritățile moldovenești nu au progresat prea mult.
Deși R. Moldova s-a angajat încă din 2011 să reformeze sectorul justiției, acesta în continuare rămâne în mare parte disfuncțional.
Controlul politic asupra puterii judecătorești nu a fost cedat de politicieni în schimbul unei puteri judecătorești veritabil independente,
iar domeniul justiției a fost supus unui număr semnificativ de ajustări, care însă nu au țintit cauza problemelor, ci mai degrabă unele
consecințe. De asemenea, sectorul justiției a avut de suferit din cauza aplicării selective a regulilor de joc și utilizarea presiunilor politice
asupra justiției. 

„În timp ce pe de o parte Guvernul negocia Acordul cu UE și depunea efort pentru a implementa Planul de Acțiuni privind liberalizarea
regimului de vize, în culisele vieții politice aveau loc procese departe de valorile pe care UE le promovează. De asemenea, partea
Acordului ce ține de valori UE, esențiale pentru a putea aplica pentru statutul de Stat Membru al UE, precum democrația și supremația
legii, în mare parte nu s-a materializat în Moldova. Elemente primordiale ale independenței justiției, precum modul de numire și de
promovare a judecătorilor, modul de formare și de activitate al Consiliului Superior al Procurorilor, dar și mai nou, modul în care în
practică are loc verificarea integrității persoanelor ce dețin funcții de demnitate publică, nu au fost de fapt îmbunătățite. După aproape
10 ani de la aprobarea Strategiei de reformare a sectorului justiției, starea de lucruri nu s-a schimbat, chiar s-a înrăutățit”, a declarat
Iulian Rusu, expert IPRE.
 Miza UE

În pofida eșecurilor pe care le-a avut guvernarea de la Chișinău, oficialii UE continuă să mizeze pe obiective Parteneriatului
Estic, însă cu o evidentă schimbare de retorică. Dacă înainte UE oferea practic necondiționat asistență R. Moldova, Bruxelles-ul
a început deja să pună mai multe condiționalități, care nu au fost pe placul guvernării și, în mod special, Partidului Democrat
din Moldova. Actualmente UE vrea să obțină rezultate concrete în relația sa cu fiecare dintre țările Parteneriatului Estic, în baza
planului de acțiuni pentru 2017-2020, care conţine 20 de livrabile, adică rezultate în diferite domenii, cum ar fi dezvoltarea
economică și oportunitățile de piață, consolidarea instituțiilor și buna guvernanță, conectivitatea, eficiența energetică, mediul și
schimbările climatice, dar și mobilitatea și contactele interpersonale.
„Trebuie să avem ambiții comune, UE și țările Parteneriatului Estic, ca să continuăm acest parteneriat de dezvoltare. Am
formulat 20 de obiective pentru 2020, pentru a obține o economie, o guvernare mai puternică, în sensul slujbei cetățenilor. O
conectivitate mai puternică, care înseamnă și inter-conectivitate între țări partenere, dar și UE. Cum a spus și Federica
Mogherini, cu Parteneriatul Estic noi nu oferim numai beneficii economice sau creșterea schimbului comercial, ci și întărirea
democrației, drepturilor omului și libertăților fundamentale. Și vrem să continuăm să cooperăm și să obținem rezultate bune în
Parteneriatul Estic”, a conchis Ambasadorul.
 Un parteneriat care CREEAZĂ

Consolidarea economiei este esențială pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor, pentru a reduce
inegalitatea și pentru a face țările partenere locuri în care oamenii doresc să-și construiască
viitorul. Interconexiunile puternice între UE și PaE, precum și între țările partenere, sunt factori
determinanți importanți ai dezvoltării economice, integrării regionale, comerțului și mobilității.
Scopul este de a crea locuri de muncă decente și oportunități economice, asigurând prosperitate
pentru persoanele care trăiesc în țările partenere.

Ce urmează?
UE și țările partenere vor lucra împreună pentru economii reziliente, durabile și integrate:
 Majorând în continuare comerțul și integrarea  Consolidând interconexiunile prin mai multe
regională și bilaterală a economiilor investiții în conectivitate și infrastructuri fizice (în
transport, energie și sectorul digital)
 Punând accentul pe implementarea completă a
Acordurilor de Asociere cu Zonele de Liber Schimb  Învestind continuu în oameni, cu accent pe tineri
Aprofundat și Cuprinzător precum și alte acorduri
 Conectând mai bine educația, cercetarea și
comerciale, pentru beneficii maxime
inovarea cu necesitățile sectorului privat.
 Oferind stimulente mai puternice pentru reforme
structurale, îmbunătățind accesul la finanțare și sprijin
pentru ÎMM-uri, în special femei și tineri antreprenori,
pentru a favoriza creșterea și investițiile
 Un parteneriat care PROTEJEAZĂ
Buna guvernare și instituții democratice, statul de drept, politici anticorupție de succes, lupta
împotriva criminalității organizate, respectul față de drepturile omului și securitate, inclusiv sprijinul
acordat populațiilor afectate de conflict, sunt condiții prealabile importante pentru o economie de
piață funcțională și pentru o creștere durabilă și sunt coloana vertebrală a statelor și a societăților
puternice și reziliente
Ce urmează?
UE și țările partenere își vor reînnoi angajamentul față de elementele fundamentale ale parteneriatului, în special față de instituțiile responsabile,
statul de drept și securitatea:

 Revigorând sprijinul UE pentru combaterea

 Propunând modalități mai bune de măsurare a
impactului reformelor judiciare
 Luând în considerare progresele aferente
reformelor statului de drept atunci când se decide
asupra asistenței; abordarea bazată pe stimulente a
UE va continua să beneficieze acele țări partenere
care sunt mai implicate în reforme
criminalității economice și a corupției
 Continuând cooperarea cu Mecanismul de
Protecție Civilă al UE pentru a îmbunătăți
prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastre
naturale și cele provocate de om
 Intensificând sprijinul pentru dialoguri de
securitate și cooperare.
 Un parteneriat care ECOLOGIZEAZĂ
Acordul Ecologic European precizează că provocările legate de mediu și climă necesită acțiuni urgente din
partea UE și a țărilor partenere. Pentru a asigura neutralitatea climatică, UE și țările partenere au
responsabilitatea comună de a-și îndeplini contribuțiile stabilite la nivel național în temeiul Acordului de la P
și de a-și moderniza economiile, reducându-și amprenta de carbon.

Ce urmează?
UE și țările partenere vor lucra împreună pentru un viitor mai rezilient și durabil:

 Transformând regiunea în societăți echitabile  Dezvoltând surse de energie locale și

și prospere, cu economii moderne, eficiente
din punct de vedere al resurselor, curate,
circulare și competitive, sporind în același
timp acțiunea lor de mediu și climatică,
inclusiv prin utilizarea mai durabilă a
resurselor natural
 Creând locuri de muncă verzi noi și
oportunități economice legate de tranziția
verde
regenerabile, stopând astfel pierderea
biodiversității
 Continuând investițiile în guvernanța de
mediu și în sensibilizare, inclusiv prin
colaborarea cu societatea civilă
 Accelerând trecerea la mobilitatea durabilă și
inteligentă
 Intensificând acțiunile în domeniile care sunt
esențiale pentru sănătatea și bunăstarea
oamenilor
 Un parteneriat care CONECTEAZĂ
O economie modernă bazată pe date poate fi realizată pe deplin numai dacă cetățenii și
întreprinderile au acces la infrastructură și servicii de comunicații electronice de înaltă
calitate la prețuri accesibile. Strategia privind Modelarea viitorului digital al Europei
solicită o prezență digitală puternică în vecinătatea UE pentru a permite creșterea și
Ce urmează? pentru a stimula dezvoltarea durabilă.

UE va investi în continuare în transformarea digitală a țărilor partenere și va viza extinderea beneficilor Pieței Unice Digitale:

Sprijinind extinderea benzii largi Gigabit Consolidând e-Guvernarea în regiunea

sigure și de capacitate foarte înaltă, în
special în zone îndepărtate sau mai puțin
dens populate și asigurând disponibilitatea
serviciilor la prețuri accesibile
Sprijinind implementarea acordurilor de
roaming și spectru între țările partenere și,
dacă este cazul, cu UE
PaE pentru a spori eficiența, transparența
și responsabilitatea pentru administrațiile
publice și pentru a facilita reformele
Intensificând sprijinul oferit start-up-urilor
digitale extrem de inovatoare și facilitând
cooperarea lor de business peste granițe
Sprijinind și asistând în continuare
securitatea cibernetică a țărilor partenere
 Un parteneriat care abilitează
Administrațiile publice transparente, centrate pe cetățeni și responsabile, alegerile libere și
echitabile, sunt esențiale pentru democrație. Împreună cu o societate civilă implicată,
mass-media liberă, plurală și independentă, și protejarea drepturilor cetățenilor, acestea
sunt ingredientele cheie pentru societățile reziliente, echitabile, inclusive și democratice
Ce urmează?

UE și țările partenere vor lucra împreună pentru societăți reziliente, echitabile și inclusive:

o Asigurând implicarea cetățenilor în luarea o Promovând un mediu media care funcționează

deciziilor de către autorități, cu scopul de a
sprijini sistemele democratice și de a abilita
oamenii să facă alegeri în cunoștință de cauză
o Sprijinind în continuare capacitatea
organizațiilor societății civile, în special a
organizațiilor locale și de tineret, de a se
implica constructiv în elaborarea politicilor și
promovarea reformelor și responsabilității
publice
bine, a jurnaliștilor independenți pentru a
asigura accesul la informații corecte și factuale
o Promovând incluziunea socială, economică și
politică pentru toți, inclusiv femei, copii și
persoane aparținând minorităților și
populațiilor afectate de conflict
o Asigurând mobilitatea și contactele interumane
într-un mediu sigur și bine gestionat, și
asigurând sprijin pentru migranții și refugiații
vulnerabili.