CUPRINS:

1.Problema generală
2.Statistică la nivel național
3.Efectele produse asupra educației
4.Instituții care se ocupă cu rezolvarea
problemei
5. Strategi propuse pentru rezolvarea
problemei
 Sărăcia subminează educaţia, lipsa
educaţiei blochează şansele copiilor la un
viitor mai bun şi proiectul de dezvoltare a
României
Infrastructura școlară

• Reprezintă baza sistemului de învățământ,

ansamblul necesităților funcționării optime
a unei unități școlare. Ansamblu al
elementelor care susțin funcționarea
conform normelor de sigurantă și igienă a
unei unități de învățământ și care asigură
posibilitatea desfășurării la capacitate
maximă a activităților de învățare.
Cercetări asupra infrastructurii școlare
• Rezultatele cercetărilor în domeniu sugerează că
infrastructura de foarte bună calitate conduce la îmbunățățirea
predării, a rezultatelor școlare ale elevilor şi reducerea
abandonului şcolar, pe lângă alte beneficii.

• De exemplu, un studiu recent realizat în Marea Britanie a

arătat că elementele de mediu şi de proiectare ale
infrastructurii şcolare împreună explică 16% din variația
progresului școlar al elevilor din ciclul primar.
• Cu toate că decidenții din domeniul învăţământului îşi
concentrează atenţia din ce în ce mai mult asupra
calităţii educației şi a mediilor de învăţare din şcoli,
multe ţări au o abordare fragmentară sau fără o viziune
de ansamblu privind investiţiile în infrastructura
educaţională. În România, de exemplu, deciziile
privind infrastructura educaţională au fost luate de-a
lungul timpului pe baza unui model necoordonat şi
descentralizat, determinat de nevoi de moment şi
fonduri limitate, și nu pe baza unei abordări strategice.
Statistica alocării bugetului pentru
educație
Efectele infrastructurii slabe a educației
în România
1. Supraaglomerarea
Analizat separat, fenomenul supraaglomerării pare să nu fie o
problemă majoră în România, capacitatea insuficientă a sălilor de
clasă ar putea conduce la creșterea riscului de părăsire timpurie a
școlii, adâncind probleme precum: repetenția, adecvarea vârstei
elevilor la nivelul clasei și abandonul școlar
 2.Dotarea cu laboratoare și biblioteci
• Accesul la facilități, inclusiv biblioteci, laboratoare și săli de sport
influențează performanțele elevilor. Pe de altă parte, accesul inegal
la aceste facilități poate accentua efectele pe care factorii
socioeconomici le au asupra performanțelor elevilor.
• Analiza a indicat diferențe evidente privind existența facilităților
între și în cadrul județelor, deși prin lege școlile sunt obligate să
aibă biblioteci. Școlile din regiunile mai puțin dezvoltate economic
au adesea mai puține și laboratoare, situație ce dezavantajează şi
mai mult elevii din acele zone

Școla din Sânmartin, Reșița

3. Multe școli din România, în special din mediul rural, dispun de
utilități inadecvate, precum lipsa grupurilor sanitare în interiorul școlii,
încălzire centrală și colectarea deșeurilor, situație cu impact negativ
asupra mediului de învățare

4. Alternativele de transport pentru elevi români sunt insuficiente,

cu foarte puține opțiuni în zonele
rurale și navete lungi în cele urbane, ceea ce limitează accesibilitatea și
marește rata abandonuli școlar . Școlile din mediul rural sunt mai
puțin accesibile și dispun de mai puține variante de transport. Tocmai
de aceea transportul elevilor este și el important atunci când se iau
decizii privind investițiile în infrastructura de educație din România.
• 5. Universitățile din România întâmpină provocări în ceea
ce privește infrastructura de transport, inclusiv nevoia de a le
oferi studenților cazare. Există o nevoie clară de investiții în
cămine, în special pentru a crește numărul locurilor de cazare
pentru studenți în campusurile universitare și pe lângă
acestea. Cererea crescută pentru locuri de cazare este
garantată, în contextul numărului mai mare de elevi din zone
rurale înscriși în învățământul terțiar
• În concluzie , analizele realizate până în prezent subliniază importanța a patru dimensiuni
și șapte subdimensiuni strategice pentru prioritizarea investițiilor în infrastructura de
educație.
• Cele patru dimensiuni sunt:
• demografia,
• nevoile unităților de învățământ,
• alternativele de transport și nevoile pieței forței de muncă. Subdimensiunile strategice
sunt următoarele:
• evoluția demografică;
• condițiile de
• predare și învățare;
• riscul de părăsire timpurie a școlii;
• performanțele elevilor;
• contextul
• socioeconomic;
• amplasarea;
• alternativele de transport și
• legăturile cu piața forței de muncă.
Lipsuri ale infrastructurii școlare în
România comparativ cu statisticile la
nivel mondial
Măsuri de îmbunătățire a infrastructurii școlare

• 1. Investirea în modernizarea școlilor conform normelor europene

raprtat la numărul de elevi din școlă
• 2. Dotarea șcololor cu laboratoare și bibliloteci
• 3. Asigurarea transportului elevilor și studenților
• 4. Asigurarea normleor de igienă și siguranță
• 5. Implementarea de proiecte pentru incluziunea scolara a
copiilor din medii defavorizate și proiectelor de aplicare a unei
educații de calitate ( CRED)
• 6. Investiția în scoli care să se conformeze cerințelor profesionale
ale societății ( școli profesionale)
În România aceste măsuri au fost implementate la un nivel sub
media necesității dezvoltării infrastructurii școlare la nivel optim.
• Instituțiile care se ocupă cu alcătuirea și implementarae
infrastructurii școlare sunt Ministerul Educației
Naționale și Ministerul Finanțelor în colaborare cu
diverse instituții în pricipal instituțiile școlare.
Bibliografie
• Analiza realizată de echipa Băncii Mondiale, în
colaborare cu Ministerul Educației Naționale, în cadrul
unui acord de servicii de asistență tehnică pentru luarea
unor decizii informate privind investițiile în
infrastructura de învățământ.
• Monitorul educației și formării 2018, 2019 .Educație și
formare în România- Comisia Europeană
• Strategia privind modernizarea infrastructurii
educaţionale
2017-2023. Comisia Europeana, MEN